Daniela, transcriu si "in curat" felicitarile de mai devreme pentru mini-proiectul tau de cartografie montana istorica. Sper sa reusesti sa structurezi un material mai amplu in viitor

Mulţumesc, Cristi! Voi fi la fel de sinceră: singurul meu mini-proiect - şi care sper să-mi reuşească într-o zi este să renunţ la Alpinet (pentru a nu mai supăra pe nimeni), dar nu înainte de a înscrie imaginile promise mai demult.
Nu ştiu dacă-aş mai avea putere să o iau de la capăt pe un alt site, în fond am şi eu o vârstă (120 de ani, după cum spunea dl. Roşca, ruşinică! Vârsta unei d-ne nu se spune niciodată! ), mi-am pierdut şi antrenamentul dac-am ajuns – din cauza gheţii şi a partenerului de tură – să urc Ceahlăul în şapte ore!...

Revenind la colajul de faţă, numai titlul este a lui Antoine, descrierea îmi aparţine.
Fotografia din anul 1976, a fost foarte deteriorată, realizată pe o hârtie lucioasă. Eu am reparat-o în PhotoShop dar nu mai avea nimic autentic în ea aşa că am lăsat-o după cum am primit-o. Autorul ei este aceeaşi persoană care a întocmit schiţa (din 1973) cu posibila localizarea a celor două lacuri pe platoul Ocolaşului, apărută în imaginea vecină, cât şi cele două fotografii documentare de aici:
http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_item_101735.html
După cum am scris în descrierea Istoriilor, fotografiile au fost făcute în anii ’50. (Părea şi tânăr personajul, în funcţie de indiciile oferite de vestimentaţia sa, poate un coleg reuşeşte să ne ofere informații mai exacte despre anul fotografierii).
Din punctul meu de vedere cred că autorul a revenit în zonă sau mai bine spus nu a încetat nicio vară, toamnă, primăvară să nu cerceteze zona...

O raza de speranta.
Comparand cele doua poze constat ca defrisatul de pe poza veche s-a refacut bine in 30-40 de ani.
Poate ca prin 2050 vom revedea (va doresc si imi doresc sa vedem cu proprii ochi) padure falnica prin locurile care astazi sunt dezolant taiate la ras.
Dar asta ramane intre noi, sa nu care cumva sa afle barbarii care ciopartesc padurea ca ea se regenereaza.

Nu au fost defrisări barbare, ci doborâturi în urma furtunilor. Acţiunea omului a vizat numai pentru curăţarea locurilor şi pentru plantarea puieţilor.

Tăieri masive în zonă au existat, pe la începutul sec. XX, undeva deasupra siglei Alpinet, pe când funcţionau pe Bistra Mare o fabrică mare şi mai multe gatere, dar nu sunt poze de atunci.

Cea Neagra si cea Sura. Dupa ani si ani.

Mai mult decât atât, Claudiu...
Ceea ce se "traduce literal prin 'loc întunecos, pantă (deal) nordică, mal (râu) sudic; noros, sumbru', trist, pasiv, sobru, feminin, introvertit, intim şi care corespunde nopţii" şi locul insorit, luminos, nordic, exuberant şi plin de încă alte trăsături.
Yin şi Yang-ul meu...

Se cuvine să fac o precizare neaşteptat de adevărată:
Imaginea din partea sus a acestui colaj NU ESTE din anul 1976!
Probabil şi persoana din Bicaz care mi-a pus-o la dispoziţie s-a înşelat în privinţa anului. În cazul de faţă este vorba de o fotocopie (tocmai de aceea si calitatea slabă a detaliilor) alb-negru realizată după fotogravura sepia din colecţia Alex. Maidlinger, 1932.
Pentru a nu mai avea niciun dubiu am comparat fiecare centimetru al celor două fotografii alb-negru şi sepia.

Alese mulţumiri colegului Claudiu Bîrliba, care de ziua mea, mi-a făcut cadou originalul!

E aceeaşi http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_item_79250.html :-o?

26 Oct

Mulţumesc pentru răspuns şi pentru completări.
Toate cele bune, mereu!

16 Oct

Hm... Daca lumina e din belşug, nici la peste 180 nu folosesc trepiedul. Are motor incorporat ptr. autofocus şi mi se pare de 10 ori mai luminos decât obiectivul kit.

3 Oct

Nu ştiam că ai Tamron. Cum te împaci cu el?

3 Oct

Piatra Mocilor am văzut-o şi eu, dar parcă aveam nevoie de o 'confirmare' :-) mai ales că tot ce ţine 'de după' Tulgheş face parte din aria ta de cercetare.

30 Sep

Bine că nu sunt trasee, că umblate sunt!
De pe Vf. Bâtca Savu (1245, 5 m) spre est privind, perpendicular ai Turnul lui Budu - ceea ce nu se vede, deci ai trecut de 1250 m. alt. Culmea din planul II este Piciorul cu Strunjile, pentru că de pe Vf. Strunjilor (1318 m.) spre est perpendicular privind, ai în faţă Gardul Stănilelor.

29 Sep

Mai e mult de mers până să afli un răspuns.

29 Sep

În 'linie' dreaptă (imaginară), pe o axă N -> S, de la Obcina Lacurilor până la Vf. Bâtca Savu - fără G. Earth, ci ochiometric şi din teren - e o distanţă foarte aprox. egală cu cea dintre Vf. Toaca şi Bâtca Ghedeon. Ca atare - şi părerea mea, desigur - alt. la care te aflai este puţin-puţin peste 900 m., culmea din faţă este Piciorul Păltinişului, după ea şi la baza ei este satul Pintic - ce aparţine evident de comuna Tulgheş - şi-abia după a doua culme, cu vârfurile (de la stg. la dreapta) Preluca Mare (1088, 2 m.), Pitu (1039 m) şi încă vreo două al căror nume nu-l ştiu e vederea spre Tulgheş.

29 Sep

Uimitoare atmosferă!:-o

27 Sep

Depinde şi de organismul fiecăruia.
Mina Cacica e un loc modest în care trebuie investit. De la intrare te izbeşte un miros puternic de petrol ori motorină. (Deşi gazdele spun că "aşa miroase sarea cu adevărat".) E atât de persitent şi simţi că te urmăreşte. Şi nu-i rezişti. Cele două doamne cu care eram, după o oră prezentau simptome specifice intoxicării. La fel, şi fetiţei mele i-a fost puţin rău. Eu am rezistat eroic vreo opt ore până când şi organele mele interne s-au revoltat.

22 Sep

Emoticonul nu era el tastat, ci închiderea parantezei.

22 Sep

În niciun caz.
Din punctul meu de vedere, cele mai solide istorisiri despre Baia le-am aflat din Marele Dicţionar Geografic al Romîniei, alcătuit şi prelucrat după Dicţionarele parţiale pe judeţe de preşedintele Societăţii pentru Învăţătura Poporului Romîn, directorul Institutului Geografic al Armatei şi directorul Muzeului Naţional de Antichităţi, Bucureşti, 1898, pag. 197-201. (Minunate pagini, dacă le-ar fi aici locul, aş spicui câte ceva din ele…)
Cea mai bizară poveste pe care am aflat-o anul acesta a vizat un alt lăcaş, nu cel din imagine: Biserica Albă nu mai este albă-albă deloc. Tocmai a fost pictată… Şi ce semnificaţie să mai aibă apelativul pe care-l are? Nu departe, la fel şi Putna, e acum împodobită-n fresce.

22 Sep

Mulţumesc pentru comentarii!

Şi nici fiu nelegitim?
Din câte ştiu, conform unor istorici şi data a fost contestată, aceştia susţinând că Bogdan al II-lea a murit după 17 octombrie 1451.

22 Sep

Nu de colegii de aici m-aş fi ferit eu, ci de plagiaţi.
Alpinetul este printre cele mai durabile comunităţi virtuale din România. Pentru unii dintre noi, prima care a intrat în suflete şi ultima care iese din minte când închidem Internetul. Aici e locul unde cei mai mulţi dintre colegi au debutat sau şi-au cultivat aptitudinile de fotografi, scriitori, montaniarzi, alpinişti, ghizi montani sau unde cei mai puţin dintre noi - şi printre ei mă număr şi eu - care-au jurat loialitate camaradului!...

20 Sep

Se cuvine să fac o precizare neaşteptat de adevărată:
Imaginea din partea sus a acestui colaj NU ESTE din anul 1976!
Probabil şi persoana din Bicaz care mi-a pus-o la dispoziţie s-a înşelat în privinţa anului. În cazul de faţă este vorba de o fotocopie (tocmai de aceea si calitatea slabă a detaliilor) alb-negru realizată după fotogravura sepia din colecţia Alex. Maidlinger, 1932.
Pentru a nu mai avea niciun dubiu am comparat fiecare centimetru al celor două fotografii alb-negru şi sepia.

Alese mulţumiri colegului Claudiu Bîrliba, care de ziua mea, mi-a făcut cadou originalul!:-)

20 Sep

Bună Mircea! Poţi să mă ajuţi cu ceva informaţii despre A(lex). Maidlinger?

20 Sep

Dragă prietene Corneliu, pe Facebook lucrez sub acoperire, de aceea Eu Sunt (numai) Daniela. Am declarat, de câte ori am avut ocazia, că urăsc site-ul şi prozelitismul lui agresiv de "socializare", faptul că nu pot comenta/corecta unele fotografii dacă nu sunt "prietenă" cu autorul lor sau dacă el nu e în lista mea de prieteni şi tot aşa. Şi nici nu m-am răzgândit.
Am vizualizat mii de fotografii de pe două reţele de socializare şi am avut neplăcuta surpriză să văd în galeria unor "fotografi" imagini ce aveau în colţul din dreapta jos sigla Alpinet şi, însoţite de o grămadă de aprecieri nemeritate, fotografii realizate de Mihai-Ian Nedelcu, Sorin Untu, Bogdan Balaban şi cele mai multe ale lui Ioan Panaite. Pentru a le comenta a trebuit să-mi creez cont.
Cam tot din aceleaşi motive am adaugat la rândul meu o semnătură proprie pe fotografiile pe care le postez.

18 Sep

@Adrian: Q. E. D.

15 Sep

Bănui că nu este o întrebare capcană pentru un cunoscător al acestei creste. Răspunsul îl puteţi avea privind aici:
http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_item_63100.html

14 Sep

Un articol de astăzi:
http://www.jurnalul.ro/special/anchete/ceahlau-cronica-unui-dezastru-anuntat-arie-naturala-strict-protejata-in-pericol-sa-dispara-589323.html

6 Sep