Păcat...nici o deosebire!

Da, mare păcat, dar şi mare noroc.
Mai au puţin şi vor fi înghiţite cu totul de bălării. Marele noroc al acestor ruine că sunt încă - deşi parţial - în picioare se datorează faptului că sunt localizate foarte aproape de sediul Jandarmeriei Montane. Altfel, ce-a mai rămas din ele, ar fi ajuns demult piatra de temelie a căsuţelor amărâte ridicate pe coasta obcinei din Durău, după cum o parte din ele au luat deja acel drum...
Astăzi locurile nu mai pot fi fotografiate din acelaşi unghi, întrucât între cele două turnuri - cel din imagine şi cel din spatele autorului - s-a construit ceva, nu ştiu dacă acolo sunt depozitate obiecte de cult sau cărţi sau dacă este un loc în care se ţin praznice, un colţ din acoperişul construcţiei şe poate vedea şi în fotografia mea.

E aceeaşi http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_item_79250.html :-o?

26 Oct

Mulţumesc pentru răspuns şi pentru completări.
Toate cele bune, mereu!

16 Oct

Hm... Daca lumina e din belşug, nici la peste 180 nu folosesc trepiedul. Are motor incorporat ptr. autofocus şi mi se pare de 10 ori mai luminos decât obiectivul kit.

3 Oct

Nu ştiam că ai Tamron. Cum te împaci cu el?

3 Oct

Piatra Mocilor am văzut-o şi eu, dar parcă aveam nevoie de o 'confirmare' :-) mai ales că tot ce ţine 'de după' Tulgheş face parte din aria ta de cercetare.

30 Sep

Bine că nu sunt trasee, că umblate sunt!
De pe Vf. Bâtca Savu (1245, 5 m) spre est privind, perpendicular ai Turnul lui Budu - ceea ce nu se vede, deci ai trecut de 1250 m. alt. Culmea din planul II este Piciorul cu Strunjile, pentru că de pe Vf. Strunjilor (1318 m.) spre est perpendicular privind, ai în faţă Gardul Stănilelor.

29 Sep

Mai e mult de mers până să afli un răspuns.

29 Sep

În 'linie' dreaptă (imaginară), pe o axă N -> S, de la Obcina Lacurilor până la Vf. Bâtca Savu - fără G. Earth, ci ochiometric şi din teren - e o distanţă foarte aprox. egală cu cea dintre Vf. Toaca şi Bâtca Ghedeon. Ca atare - şi părerea mea, desigur - alt. la care te aflai este puţin-puţin peste 900 m., culmea din faţă este Piciorul Păltinişului, după ea şi la baza ei este satul Pintic - ce aparţine evident de comuna Tulgheş - şi-abia după a doua culme, cu vârfurile (de la stg. la dreapta) Preluca Mare (1088, 2 m.), Pitu (1039 m) şi încă vreo două al căror nume nu-l ştiu e vederea spre Tulgheş.

29 Sep

Uimitoare atmosferă!:-o

27 Sep

Depinde şi de organismul fiecăruia.
Mina Cacica e un loc modest în care trebuie investit. De la intrare te izbeşte un miros puternic de petrol ori motorină. (Deşi gazdele spun că "aşa miroase sarea cu adevărat".) E atât de persitent şi simţi că te urmăreşte. Şi nu-i rezişti. Cele două doamne cu care eram, după o oră prezentau simptome specifice intoxicării. La fel, şi fetiţei mele i-a fost puţin rău. Eu am rezistat eroic vreo opt ore până când şi organele mele interne s-au revoltat.

22 Sep

Emoticonul nu era el tastat, ci închiderea parantezei.

22 Sep

În niciun caz.
Din punctul meu de vedere, cele mai solide istorisiri despre Baia le-am aflat din Marele Dicţionar Geografic al Romîniei, alcătuit şi prelucrat după Dicţionarele parţiale pe judeţe de preşedintele Societăţii pentru Învăţătura Poporului Romîn, directorul Institutului Geografic al Armatei şi directorul Muzeului Naţional de Antichităţi, Bucureşti, 1898, pag. 197-201. (Minunate pagini, dacă le-ar fi aici locul, aş spicui câte ceva din ele…)
Cea mai bizară poveste pe care am aflat-o anul acesta a vizat un alt lăcaş, nu cel din imagine: Biserica Albă nu mai este albă-albă deloc. Tocmai a fost pictată… Şi ce semnificaţie să mai aibă apelativul pe care-l are? Nu departe, la fel şi Putna, e acum împodobită-n fresce.

22 Sep

Mulţumesc pentru comentarii!

Şi nici fiu nelegitim?
Din câte ştiu, conform unor istorici şi data a fost contestată, aceştia susţinând că Bogdan al II-lea a murit după 17 octombrie 1451.

22 Sep

Nu de colegii de aici m-aş fi ferit eu, ci de plagiaţi.
Alpinetul este printre cele mai durabile comunităţi virtuale din România. Pentru unii dintre noi, prima care a intrat în suflete şi ultima care iese din minte când închidem Internetul. Aici e locul unde cei mai mulţi dintre colegi au debutat sau şi-au cultivat aptitudinile de fotografi, scriitori, montaniarzi, alpinişti, ghizi montani sau unde cei mai puţin dintre noi - şi printre ei mă număr şi eu - care-au jurat loialitate camaradului!...

20 Sep

Se cuvine să fac o precizare neaşteptat de adevărată:
Imaginea din partea sus a acestui colaj NU ESTE din anul 1976!
Probabil şi persoana din Bicaz care mi-a pus-o la dispoziţie s-a înşelat în privinţa anului. În cazul de faţă este vorba de o fotocopie (tocmai de aceea si calitatea slabă a detaliilor) alb-negru realizată după fotogravura sepia din colecţia Alex. Maidlinger, 1932.
Pentru a nu mai avea niciun dubiu am comparat fiecare centimetru al celor două fotografii alb-negru şi sepia.

Alese mulţumiri colegului Claudiu Bîrliba, care de ziua mea, mi-a făcut cadou originalul!:-)

20 Sep

Bună Mircea! Poţi să mă ajuţi cu ceva informaţii despre A(lex). Maidlinger?

20 Sep

Dragă prietene Corneliu, pe Facebook lucrez sub acoperire, de aceea Eu Sunt (numai) Daniela. Am declarat, de câte ori am avut ocazia, că urăsc site-ul şi prozelitismul lui agresiv de "socializare", faptul că nu pot comenta/corecta unele fotografii dacă nu sunt "prietenă" cu autorul lor sau dacă el nu e în lista mea de prieteni şi tot aşa. Şi nici nu m-am răzgândit.
Am vizualizat mii de fotografii de pe două reţele de socializare şi am avut neplăcuta surpriză să văd în galeria unor "fotografi" imagini ce aveau în colţul din dreapta jos sigla Alpinet şi, însoţite de o grămadă de aprecieri nemeritate, fotografii realizate de Mihai-Ian Nedelcu, Sorin Untu, Bogdan Balaban şi cele mai multe ale lui Ioan Panaite. Pentru a le comenta a trebuit să-mi creez cont.
Cam tot din aceleaşi motive am adaugat la rândul meu o semnătură proprie pe fotografiile pe care le postez.

18 Sep

@Adrian: Q. E. D.

15 Sep

Bănui că nu este o întrebare capcană pentru un cunoscător al acestei creste. Răspunsul îl puteţi avea privind aici:
http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_item_63100.html

14 Sep

Un articol de astăzi:
http://www.jurnalul.ro/special/anchete/ceahlau-cronica-unui-dezastru-anuntat-arie-naturala-strict-protejata-in-pericol-sa-dispara-589323.html

6 Sep