Vf. Iezerul Mic

Înscrisă de: Bogdan Stoica
Vf. Iezerul Mic
Data publicării: : 29 Sep 2003, vizualizări:: 1137
Localizare geografica: România, Masivul IEZER-PAPUSA
Album (slideshow): Masivul Iezer-Papusa
Echipament folosit: Olympus C2020Z
Descriere: Vf. Iezerul Mic-Masivul Iezer Papusa, vazut de pe Vf. Iezerul Mare.
Bookmark and Share
Galeria Foto Alpinet
Lucian Jurca Lucian Jurca, Marţi, 30 Sep 2003, 16:49

Asta e ceva mai reuşită ca încadrare dar şi ea e puţin înclinată. Se vede după linia orizontului. Aşteptăm o replică mai finisată, că se vede că există potenţial.:-)

Florin Giurcă Florin Giurcă, Miercuri, 1 Oct 2003, 15:17

Ba mie imi place, si sa va spun si de ce: 1) textura din primul plan 2) formele clare ale muntilor 3) limpezimea cerului 4) usoara inclinare a orizontului, care sugereaza curbura pamantului 5) lumina care favorizeaza toate cele de mai sus. Mi se pare o poza care spune multe, cu putine mijloace. Bravo!:-D

Lucian Jurca Lucian Jurca, Joi, 2 Oct 2003, 8:03

Da' te pricepi la reclama Florine! Mai convins. In afara bineinteles de punctul 4) care mie imi sugereaza doar inclinarea aparatului.:-D

Adrian Popovici Adrian Popovici, Joi, 2 Oct 2003, 8:43

Pai la munte mai sta omul si-n panta, daca era orizontul drept mai zicea careva ca-i modificata digital:-)

Florin Giurcă Florin Giurcă, Joi, 2 Oct 2003, 8:56

Nu neaparat. Poate fi si un efect datorat decuparii cadrului. Cand fotografiem orizontul intodeauna varful arcului de cerc al orizontului este pe linia privirii, adica in centrul fotografiei. Daca din fotografie decupam o portiune excentrica, se obtine efectul de inclinare al orizontului, acesta nemaifiind centrat. Putem verifica orizontalitatea cadrului cu ajutorul copacilor si al cladirilor, dar in cazul de fata lipsesc (unele aparate de fotografiat cu obiectiv superangular introduc si ele un efect de curbare a spatiului, care se corecteaza prin decuparea cadrului). De ce a decupat Bogdan cadrul excentric? Parerea mea e ca initial a privit catre varful cel mai apropiat, care fiind mai inalt i s-a parut mai interesant, dar acasa a constatat ca e mai buna privirea printre cele doua varfuri, care da o perspectiva mai buna, si asa este. Nu-i asa, Bogdan, ca asa ai procedat? (zi ca da, eu sunt avocatul tau:-D)

Lucian Jurca Lucian Jurca, Joi, 2 Oct 2003, 9:14

Efectul de care povestesti se obtine atunci cand aparatul e montat pe trepied, pe un varf de ex. si se roteste intr-un plan care face un anumit unghi cu planul orizontal.
Chestia cu decuparea tine doar la obiective superangulare, dar alea si indeparteaza. Dupa parerea mea aici s-a folosit o focala de 50mm, asa ca revin la chestia cu polobocul si la aia ca fiecare e avocatul lui propriu.

Lucian Jurca Lucian Jurca, Joi, 2 Oct 2003, 10:55

Se poate sa gresesc si eu. Asteptam verdictul autorului.:-D

Fără foto Bogdan Stoica, Joi, 2 Oct 2003, 16:20

Scuze de intarziere. Adrian are dreptate: a fost de fapt o inclinare a aparatului, voita insa. In primul rand imi placea foarte mult ce se vedea in dreapta jos. In al doilea rand, imi place in mod deosebit asimetria. Multumesc de comentarii oricum-asa imi dau seama cat de putin stiu despre tehnica foto.

Galeria Foto Alpinet
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii
Comentarii înscrise de Bogdan Stoica
FotografieComentariuData
Sfidând gravitaţia
Ileana Ionescu
Felicitari! E superba!
15 Feb
"Instalaţie"
Doru Seliscan
Superb!
26 Nov
Ciobani doinind - Muntii Buila-Vanturarita
Bogdan Stoica
Si mie imi pare rau de caine si piciorele ciobanilor. A trebuit insa sa fac sacrificiul asta pentru salvarea spontaneitatii imaginii (ciobanii nu au inteles absolut nimic decat dupa ce i-am fotografiat, moment dupa care toata vraja s-a rupt: au inceput sa-si aranjeze ciorecii, camesile si cusmele si sa-i faca ochi dulci obiectivului). Nu mai vorbesc de caine - tot timpul se invartea in jurul meu si latra de am crezut ca vrea sa vada ce gust am.
4 Nov
Cioban in Cheile Pisicii
Bogdan Stoica
Silviu, i-am facut si un portret.
3 Nov
Culori
Daniel HumelnicuAdministrator Alpinet
Superba!
30 Oct
Ushba
Octavian Radu Topai
Superba fotografia! Din pacate insa, a intervenit din nou Carmil cel Debil si Senil
24 Oct
Jos in vale e civilizatia
Claudiu Enescu
Superba fotografia! Din pacate Carmil cel Debil si Senil si-a facut din nou datoria....
22 Oct
Netis
Daniel HumelnicuAdministrator Alpinet
Superba fotografie!
16 Oct
Lacul Iezer
Bogdan Stoica
Ai dreptate Ciprian.
3 Oct
Lacul Iezer
Bogdan Stoica
E cu siguranta vorba de un alt izvor pentru ca cel despre care vorbesti tu apare in amonte de lac si formeaza un fel de mocirla
3 Oct
Lacul Iezer
Bogdan Stoica
Monica, cel de care vorbesti exista intr-adevar dar nu e cel care se varsa in lac. Asta cu lacul vine izvoraste mai de sus si pozitionat lateral dreapta fata de curs.
3 Oct
Lacul Iezer
Bogdan Stoica
De fapt, nu imi aduc aminte sa fi fost vreodata mai mare nivelul. In plus, nimeni nu stie unde se duce apa asta ca de crescut mai mult de cativa centrimetri nu creste niciodata iar izvorul care se varsa in lac nu a prea secat de ani de zile.
3 Oct
Lacul Iezer
Bogdan Stoica
Iezerul e un munte superb. Nu mai vorbesc de ce poti sa vezi daca ajungi pe Iezerul Mare sau pe Rosu - nu stiu daca mai exista un alt multe din care poti vedea atatea masive. In dimineata in care am facut fotografiile din seria asta se vedeau perfect: Fagaras, Piatra Craiului, Bucegi, Leaota, Ciucas (o mica parte), Cozia, Buila-Vanturarita, Latoritei-Lotrului si Parangul (Partial).
3 Oct
Lacul Iezer de sub Iezerul Mare
Bogdan Stoica
Ai dreptate Amalia, era cam insorit. In plus, era cam la o jumatate de ora dupa rasarit.
3 Oct
Vf. Iezerul Mic
Bogdan Stoica
Scuze de intarziere. Adrian are dreptate: a fost de fapt o inclinare a aparatului, voita insa. In primul rand imi placea foarte mult ce se vedea in dreapta jos. In al doilea rand, imi place in mod deosebit asimetria. Multumesc de comentarii oricum-asa imi dau seama cat de putin stiu despre tehnica foto.
2 Oct
Triglav-Slovenia
Bogdan Stoica
In cazul in care nu ai mai mult de doua zile disponibile, cel mai bun punct de ascensiune ar fi de la Dom Aljaeid - o cabana aflata 1015m altitudine, accesibila cu masina (11km pe un drum forestier foarte bun din magistrala rutiera care leaga Liubliana de statiunile montane slovene si Austria). Din pacate, camparea in locuri nepermise este strict interzisa si risti sa fii depistat si amendat imediat. Cat despre cabana mentionata, e un excelent punct de plecare pentru o ascensiune rapida dar din pacate cam scumpa (platesti cam 14 USD pentru o noapte de cazare in camere de 6 paturi si asta fara mic dejun). Conditiile sunt insa excelente. O problema ar putea fi (e drept ca vara mai ales) aglomeratia de nedescris caci fara indoiala muntele e marea pasiune a slovenilor - fara nici o exagerare sunt sute de turisti care urca zilnic, cu ghizi angajati sau fara.

Cat despre munte in sine, pare a fi o Piatra Craiului a Sloveniei, dar mai inalta (Summit-ul de pe Triglav e la 2864m). Marcajele sunt bune dar din pacate de mici dimensiuni si toate avand aceeasi forma si culoare. Ascensiunea de la cabana pana in varful Triglav se poate face cam in 6-7 ore avand in vedere ca cea mai mare parte a ascensiunii se face pe hornuri abrubte dar securizate cu piloni din metal (aproximativ 1900m altitudine de la cabana). "Lanturile", in sensul pe care noi il intelegem, lipsesc dar pilonii fixati in perete asigura o ascensiune fara riscuri chiar si pentru cei mai putin pregatiti.

Traseul incepe chiar in spatele cabanei si continua pe valea Vrata pentru aproximativ 45 min, initial printr-o padure tanara iar apoi pe marginea micului rau cu acelasi nume si ale carui ape au o culoare de un verde straniu. La aproximativ 15 de la plecare - in dreptul unui monument dedicat alpinistilor care au escaladat Triglav-ul - drumul se bifurca in doua trasee de ascensiune, fiecare purtand numele celui care l-a descoperit: desi aproximativ egale ca lungime, cele doua au grade diferite de dificultate astfel incat pentru o ascensiune mai facila e bine sa alegeti traseul care se continua pentru inca 1/2 ora pe valea Vrata.

Dupa parcurgerea vaii Vrata, ultimul traseu mentionat traverseaza raul si abordeaza frontal peretele nordic al Triglav-ului. La o prima vedere, peretele pare absolut inabordabil dar dupa numai cateva minute apar micile hornuri securizate cu pilonii de metal. Hornurile despre care am vorbit - prin care se desfasoara o mare parte a traselui - seamana foarte mult cu Strunga Dracului dinainte de Negoiu.

Urcusul e foarte accentuat dar are si parti in care se merge pe curba de nivel pe poteci foarte inguste marginite de adevarate prapastii. Cam la doua ore de la bifurcatia celor doua trasee, acestea se reunesc. De aici mai sunt cam 2-2 1/2 pana la cabana Kredarica (2.550) aflata chiar sub Triglav.

Ascensiunea de la Kredarica la Summit (varful este practic reprezentat de o mica ghereta de metal in care se poate intra) pare la prima vedere imposibila. Ca si restul traseului, este insa bine securizata cu piloni de metal. Coborarea se poate face pe acelasi traseu (categoric recomandat pentru o coborare rapida sau pentru caz de vreme rea).

Cat depre privesti, sunt absolut senzationale. Din pacate insa, noi am prins o vreme cam rea: ploaie, ceata si o gramada de nori astfel incat fotografiile publicate au fost facute in putinele momente cand vremea a fost mai buna - cred ca pe la 7 dimineata caci am inceput sa urcam la 5, 30 dimineata.

Inca ceva: in caz de vreme rea si posibila furtuna, e foarte posibil sa vi se interzica ascensiunea. Cam totul este controlat acolo datorita afluentei incredibil de mari de turisti (am inteles insa ca asta se intampla mai ales in August, Septembrie si Octombrie). De altfel, slovenii ne-au spus ca anul asta asa de multa lume care voia sa urce ca au fost nevoiti sa opreasca ascensiunile pentru a se evita accidentele: in cea mai mare parte a sa, traseul nu permite decat accesul unei singure persoane a.i. in cazul in care ai ghinionul sa urce un grup de 60-70 de persoane (lucru care se intampla frecvent datorita grupurilor organizate) este posibil sa fii nevoit sa astepti si 20 de minute.

Cat despre alte trasee de coborare, cel mai frumos se pare ca este cel care face legatura intre Kredarica si statiunile Bled sau Bohinj (noi nu am reusit sa il facem datorita lipsei de timp). Aceste doua trasee sunt putin mai lungi (7-8 ore) si dar sunt presarate cu nenumarate cascade.

Ar mai fi multe de zis dar nu cred ca e momentul acum.
23 Sep
Comentarii înscrise de Bogdan Stoica
©Proiectul Alpinet 1999 - 2024