Ei, iata in sfarsit o poza in dreptul numelui tau. Si ce poza!
Ce sigura pe ea e Giulia!
Eu si cu ea ce mai suntem sinceri pe aici (a se vedea poza mea!)

Mulţumim de (re)întâmpinare, Corneliu!
A fost un început de tură greu pentru ea, obişnuită să fie mereu 'deschizătoare de drumuri', a constatat acum că are de făcut cărare prin zăpadă, aşa că mi-a cedat locul şi la un moment dat a întrebat indignată "Dar chiar trebuie să mergem atâta prin zăpada asta? Nu cunoşti şi tu o scurtătură să ne ‘căţărăm‘ şi noi pe nişte stânci???" Mă bucur că iubeşte mai mult înălţimile decât calculatorul şi că, dintre colegii ei de 8-9 ani, e singura care (încă) nu are telefon mobil, adresă de mail şi Id de messenger – chiar nu e pasionată de aşa ceva, are cu totul alte preocupări. Iar local, cu siguranţă, va trebui să-mi scot un abonament la telegondolă, că pentru telescaun s-a cam încălzit vremea…

sa-ti traiasca fetita, Daniela! si sa strabateti cat mai multe carari insorite de munte impreuna!!! bravo pentru amandoua!!!

E bine cind ne zimbesc ingerii! Felicitarii si poteci insorite!

Primăvara, adiind uşor,
Să v-aducă tuturor,
Cărări line şi pline
De lumină şi iubire,
Prinse într-un firişor
Alb şi roş de Mărţişor!

si bocancii sunt foarte frumosi, sper ca sunt si foarte caldurosi. Va doresc ca fetita sa ajunga macar la fel de mare mutzomana ca si mama

Foarte călduroşi şi grozav de rezistenţi la apă. Setul complet include şi o pereche de suprapantaloni aceeaşi culoare şi aceeaşi semnătură, Timberland, UK.

Ce frumos sa te plimbi cu ingerul tau

Saru'mina! Data viitoare cind voi mai merge in Ceahlau (acum am fost pentru prima oara) am sa te intreb despre locurile alea ca mi-a placut tare mult si mai vreau sa merg. Am vazut ca stii bine zona si mi-ar prinde bine un cunoscator. Acum m-am bazat pe o carte mai veche, din 1960, despre Ceahlau si pe o harta din colectia mn. Mi-a mai zis citeva cuvinte indirect Cosmin Sava prin Theodor Bunica si m-am descurcat foarte bine ca am parcurs si o bucata de traseu nemarcat. Daca stai bine cu orientarea te descurci usor in Ceahlau. Oricum am vazut putin si vreau sa mai vin. As vrea sa merg pe brina de sub peretele vestic al Ocolasului mare. Am murit ce mi-a placut cum se vedea peretele dinspre Jgheabul lui voda si Curmatura Stanilelor dar pozele nu sunt asa spectaculoase. Am avut asa o senzatie de parca n-as fi fost in Romania. Semana putin cu El Capitan dinYosemitee din anumite unghiuri...

I-ar trebui adresă de mail pentru alpinet, nu-i așa?

Teo, cu cea mai mare plăcere.
Marius, pentru alpinet, da, merită, pentru mess încă nu are timp...

Ok, pentru ingeras!

Si mai ales pentru tine, era sa uit, scuze

Se vede treaba că nici noi n-am obţinut calificativul maxim ...
Doar un Ok, domnul Badea? De fapt, două.... Dar chiar atât...?

Se intorc ploile Dani.
Glumeam, de fapt eu tzin tare mult la tine, fiind unul din primii mei prieteni de pe Alpinet. Avetzi 10.
Toate bune! Stima si altele de bine!

Mâine, 31 august, Giulia, tânăra mea montaniardă, din ale cărei Jurnal suntem sigure că aţi citit în ultimul număr al revistei Invitaţie în Carpaţi, împlineşte 10 ani. Acum, după recentele încheiate JO de la Beijing, a "uitat" puţin de munte, de stânci şi de căţărări şi îşi doreşte să devină campioană olimpică la înot. Poate că sunt doar vise copilăreşti, poate vor fi dezamăgiri sau succese, dar ele sunt alimentate voinţă şi ambiţie, după lungi şi obositoare antrenamente şi nu de plictiseală sau de delăsare.
Ne bucurăm că sunt, mai întâi părinţi, apoi copii, care iubesc şi aleg sportul – care înseamnă în fond, sănătate – mişcarea şi drumeţiile în natură în locul telefoanelor mobile şi ale jocurilor de la calculator.
Investiţia în proprii noştri copii va aduce cele mai mari satisfacţii, chiar dacă acestea vor fi în primul rând SUFLETEŞTI şi nu materiale!
Nădăjduim că şi voi, dragi colegi de pe alpinet, mămici şi tătici sau viitori părinţi, faceţi sau veţi face la fel, poate mult mai mult şi mult mai bine decât noi, vă vom încuraja continuu, vă vom ţine pumnii şi vă vom dori succese întru MULŢI ANI FERICIŢI!

La Multi Ani Giuliei!

Am fost profund impresionat de jurnal cand l-am gasit, acum o luna, cred, si, acum imi dau seama ca citindu-l in revista si nu din sectiunea jurnale, nu a existat acolo in mod direct posibilitatea unei aprecieri binemeritate, deci a unui ecou de confirmare din partea "beneficiarilor" alpinetzi (sigur, ma refer la mine), dincolo de recenzia redactorilor revistei si care sa spuna clar: Giulia, sa mai mergi la munte mult timp de-aici inainte si sa ne mai scrii, ca scrii bine!!

"... Dacă ajungi să umpli minutul trecător
Cu zeci de clipe de veşnicii, mereu,
Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor
Şi, mai presus de toate, un OM - copilul meu! "

La Mulţi Ani, Giulia!

O desfătare, Hume, felicitări!

P. S. O întrebare. Pet-uri nu fură deloc p-acolo?

31 Oct

Se vede și Piatra Sură... Mă bucur că ai revenit!

30 Sep

Mi-aţi făcut un dor nebun de Ciucaş, cu pozele voastre... Şi tu şi tătăitza Teo...:-) Până ajung pe creste, nu-mi rămâne decât să mă mai urc pe nush ce bloc din Braşov să-l văz şi să-l salut...

26 Aug

Oliver, Buddha & Bonsai! Şi ce se potriveşte!

22 Aug

Mulțumesc. Mă bucur că place ochiului domniei tale.
Brâna dintre Cetățuie și Călugări, inaccesibilă și lipsită de interes până mai ieri, are acum o potecă bine conturată și bătută adesea de cei care poposesc la Camera Pătrată.

21 Aug

Ating. Sunt singură în această atingere.

21 Aug

Și într-o altă ordine de idei, pentru domnii admini: pe când ne vom desfăta privirea în Galeria Fotogeografica 2013?

28 Iun

Vă mulțumesc pentru comentarii!
De precizat că acea poiană nu este vizibilă de jos, nici de pe cărăruile spre creastă, ci probabil numai cățărat fiind pe stâncile cele mai înalte și cele mai periculoase - deopotrivă. Personal, nu am văzut-o. Voi încerca o "suprapunere" a unor aerofotografii cu hărțile de la începutul secolului XX.
Pe de altă parte, am solicitat d-lui Zaharia astfel de fotografii în speranța că voi vedea în ele, de sus, și înșiruirea de cascade ce delimitează la Nord și Sud Masivul Piatra Sură - cascade pe care le-am traversat în totalitate anul trecut, despre care sper că într-o bună zi voi scrie un articol, dar despre existența cărora nu au auzit nici nea Puiu nici cei ce promovează turismul montan în Neamț.

28 Iun

Foarte frumos, Viorel!

29 Mai

Din păcate, toate fotografiile primite au fost procesate înainte, astfel că unele au contrastul prea accentuat. Eu am intervenit asupra lor în anumite limite.

20 Mai

Da, Emi. Sunt realizate de dl. Puiu Zaharia dintr-un motodeltaplan şi postate cu acordul domniei sale. Ideea mea era să pun denumirile tuturor stâncilor văzute din această perspectivă. De altfel, dintre câte aerofotografii cu Ceahlăul am văzut, fie din parapantă sau deltaplan, numai în galeria d-lui Zaharia am regăsit Piatra Sură, ceea ce mă interesa şi cel mai mult.

20 Mai

Hristos a înviat, mulțumesc pentru comentarii!
Încerc să am răbdare câteva zeci de ani, dar parcă nici degeaba nu pot să stau până atunci...
Ai dreptate. Și fără să-mi fi dat seama, realizez acum că mi-am schimbat involundar, dar la propriu, perspectiva: în multe ture în doream să ajung cât mai sus și tot mai sus, să aflu altitudinea (cât de cât) exactă, dacă e într-adevăr 1525 m cu trecută pe toate hărțile turistice sau dacă 1534 m după cum figura pe o altă categorie de hărți, pentru că-mi spuneam că 9 metri pot face diferența. Și uite că de ceva vreme mă tot atrag adâncurile ei...
Voi posta pentru tine câteva aerofotografii realizate de dl. Puiu Zaharia, ptr. care am primit acordul de a le publica pe Alpinet.

Referitor la această postare, fotografia de sus este realizată pe 1 mai 2012, iar cea de jos, în sept. 2011.

19 Mai

Minunat moment!

17 Mai

Eu mă gândeam la vestale în loc de scufițe...:-)
VESTÁLĂ, vestale, s. f. Preoteasă care întreținea focul sacru în templul zeiței Vesta; femeie virtuoasă.
Vestalele în număr de șase întrețineau focul sacru care se înnoia la 1 Martie în fiecare an. Dacă focul se stingea, pontificele biciuiau vestala vinovată...

29 Mar

Teribil Vestale!:) Ori e cocoțat mai sus ori e cocoțat mai jos...
http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_item_109104.html

Felicitări pentru tură!

28 Mar

Ai dreptate. Iar brâna aia e grozavă!

28 Mar

Mulțumesc pentru interesul manifestat față de fotografii și continuarea conversațiilor.
E clar că excursioniștii au plecat/urcat din Durău spre Toaca via Cabana Fântânele. Au traversat platoul, au coborât spre Fântâna Mitropolitului, apoi (Bănui eu!) spre (fostul/primul) Jgheabul lui Vodă (”În fața noastră se deschide în coasta muntelui o adâncă spintecătură, care se aseamănă foarte mult cu Valea Cerbului din Bucegi. De-aici încolo nu mai e cărare”) Și pentru că ”ne lăsăm pe vale în codrul brăcuit de sub Piciorul șchiopului. Printre copaci trântiți, printre hârtoape și bolovani, scoborâm mereu, ca-n adâncul unei prăpăstii.” înclin să cred totuși că au trecut din Vodă-n Drumul Prințului, potecă străbătută la acea vreme (anul 1900) deși traseul Dochia-Piciorul Șchiop-Duruitoarea-Viezuri-Durău despre care se știe că a fost descris de Vlahuță, e omologat abia în 1936 și marcat cruce roșie pe fond alb, socotit fiind traseu istoric.

Desigur, Gardul Stânelor NU e sub nicio formă Gardul Stănilelor. Conform descrierii, pare mai degrabă Gardul Panaghiei, așa cum spune și Titus.

28 Mar

Mulțumiri! Ar mai fi fost multe de adăugat, dar se încărca fotografia: în partea de sus - Piatra cu Cerdac, Piatra Ciobanului, spre dreapta - Polițele cu Crini, jos - Bâtca Neagră.
Denumirile suferă modificări și ele. Pe Google Maps, Stănilele Mari pe care le știam noi de-i viață sunt ”Tronurile Zeilor”...

28 Mar

Bun unghiul... Știi că era menționat prin toponime și Turnul Stancăi. Acum se vede de ce.

28 Mar

Faină pespectiva!
Vestale?

28 Mar