C. H. E. Dobresti

Înscrisă de: Andrei Radu
C. H. E. Dobresti
Data publicării: : 11 Iun 2008, vizualizări:: 6267
Localizare geografica: România, Muntii BUCEGI, Tabara Caprioara
Echipament folosit: Canon 400D
Descriere: C. H. E. Dobresti langa Tabara Vanatorul (poate apare ca punct de reper nou in lista). Sus se vede parte din cariera Lespezi iar in dreapta banda rulanta care o leaga de Pietrosita. Revenind la C. H. E. Dobrestia fost construita in jurul anului 1930 si este alimentata de lacul de acumulare Scropoasa. Si da, lacul de langa hidrocentrala are aproximativ aceeasi culoare cu a lacului Scropoasa, un verde intens.
Andrei Radu - Galeria personală
Bookmark and Share
Galeria Foto Alpinet
Fără foto Paul Mitran, Miercuri, 11 Iun 2008, 17:22

putini stiu ca cele doua lacuri sunt asa-zise complementare: adica apa este "plimbata" intre ele, C. H. E. Dobroiesti fiind utilizata numai la consumarea puterii reactive din Sistemul Energetic National.

Fără foto Dan Loghin, Joi, 12 Iun 2008, 8:28

Aveti, va rog!, amanunte privind faptul ca este a doua cea mai veche? La mine lista este cumva altfel. Multumesc!

Fără foto Adrian Rosca, Joi, 12 Iun 2008, 13:21

"In 1889, la Grozăveşti (Ciurel) s-a construit o uzină hidraulică, folosind o cădere mică de apă (7, 30m) a râului Dâmboviţa. Uzina avea 4 turbine Girard de 180 CP fiecare, două erau folosite pentru pomparea apei în reţeaua comunală a oraşului, iar două acţionau generatoare electrice pentru iluminatul acestuia. Părţi din centrala hidroelectrică Grozăveşti se găsesc la Muzeul Tehnic din Bucureşti (grupul de pompe de la instalaţia de alimentare cu apă, turbina hidraulică Girard).
În anul 1884 la Castelul Peleş a fost pusă în funcţiune prima hidrocentrală din România. Începând cu 1898 aceasta s-a organizat prin creerea “Societăţii Române pentru Întreprinderi Electrice şi Industriale”.
Centrala hidroelectrică Sinaia (1898) care se află şi azi în stare de funcţiune la parametri normali, inclusiv cu aparatură de epocă, a fost proiectată de inginerul român Elie Radu şi echipată cu instalaţii furnizate de firmele VOITH A. G., LAHMEYER A. G., A. E. G., SIEMENS A. G., SACHSENWERK.
La sărbătorirea centenarului CHE Sinaia, s-a organizat un muzeu al energeticii prahovene ce cuprinde trei secţii:
centrala propriu-zisă cu echipamente de epocă în funcţiune (inclusiv clădirea care este un monument);
echipamente energetice expuse pe o platformă exterioră;
evoluţia aparaturii de comutaţie a aparatelor de măsură şi protecţie, a aparaturii de laborator, echipamente auxiliare, expuse în câteva săli interioare. Părţi din centrala hidroelectrică de la Peleş se păstrează la Muzeul Tehnic (un dinam, două regulatore Voith, două maşini de curent continuu şi un electromotor asincron cu inele).
La fel de spectaculoasă şi având calitatea de monument tehnic, este şi hidrocentrala Sadu 1. După cum se cunoaşte, în 1882, Thomas Alva Edison a pus în funcţiune prima centrală electrică în New York, folosind distribuţia la consumatori printr-o reţea publică de curent continuu. În Bucureşti, tot în 1882 este montată o mică centrală electrică pe amplasamentul actualei Biblioteci Universitare pentru iluminatul Palatului Regal (generatoare de tip Brush) iar în 1884 la Teatrul Naţional a fost introdus iluminatul electric cu lămpi cu arc şi filament incandescent, folosind o centrală electrică formată dintr-o maşină cu abur tip Brulé care acţiona prin curea de transmisie un dinam tip Edison (ambele se găsesc la Muzeul Tehnic din Bucureşti).
La sfârşitul secolului al XIX-lea, a fost o dispută acerbă între adepţii transportului energiei electrice în c.c. şi în c.a.
În 1890, Nicola Tesla (după Henri Coandă român bănăţean din Serbia) a realizat primul transport în c.a. bifazat, iar în 1891 Oskar von Miller a realizat transportul în c.a. trifazat cu un randament de 72% la înaltă tensiune, respectiv 15.200V, pe o distanţă de 175 km între centrala hidroelectrică Lauffen / Neckar şi Frankfurt.
Succesul din Frankfurt a consolidat faima inginerului munchenez Oskar von Miller (în 1883 a fondat sucursala germană a Companiei Edison, care în 1882 a fost redenumită Allgemeigne Electrizitats Gesellschaft – AEG), a proiectat în 1884 prima centrală electrică din Berlin, iar în 1903 a fondat cel mai important muzeu tehnic din Europa, Muzeul Tehnic din Munchen, după modelul căruia, Dimitrie Leonida a fondat în 1909 Muzeul Tehnic din Bucureşti.
În aceste circumstanţe, când utilizarea curentului electric se impunea tot mai mult în lume şi în ţară deja apăruse transportul urban cu tramvaiul electric (1894 în Bucureşti), în 1897 se introduseseră experimental electromotoare în instalaţiile de foraj şi extracţie din exploatările petroliere de pe Valea Prahovei (energia fiind furnizată de o centrală hidro cu puterea de 220 kW instalată la Câmpina pe râul Prahova), o comisie de consilieri municipali a fost trimisă în Germania (1891) pentru a studia instalaţiile electrice şi a vizita expoziţia Electrotehnică Intenaţională de la Frankfurt / Main.
Delegaţia din Sibiu l-a convins pe Oskar von Miller să conceapă o centrală electrică hidro pe valea Sadului. Astfel, în 1892 celebrul inginer vine la Sibiu pentru documentare, în 1894 finalizează proiectul, iar în 18 mai 1895 s-a constituit Hermanstdter Electrizitatswerke A. G. (Societatea Uzinei Electrice din Sibiu).
În luna iunie 1895 lucrările au fost contractate şi executate sub supravegherea lui Oskar von Miller cu firme de construcţii din Viena – Pittel & Bransewelter. Firma Ganz & Co din Budapesta a furnizat turbinele, generatoarele, tablourile de comandă şi transformatoarele, iar firma Erste Bruner Mashinen Fabrik – Gesellschsft a livrat maşinile cu abur, cazanul şi conductele de apă.
În afară de turbinele hidraulice, s-a prevăzut montarea ca rezervă a două maşini cu abur, dar în prima etapă s-a montat numai una. Aburul se producea într-un cazan de fabricaţie Babcok & Wilcox (aşa cum este cel din Muzeul Tehnic dar care aparţine centralei Grozăveşti). Turbinele şi maşina cu abur erau cuplate cu generatoare monofazate (220 kW, 42 Hz şi 4, 5 kV.)
Astfel, Sadu I a devenit cea mai mare centrală hidro la acea dată şi prima centrală mixtă din România.
Centrala în 1896 alimenta 7500 lămpi cu incandescenţă, 160 lămpi cu arc, 60 aparate de încălzit şi ventilaţie, 32 electromotoare de strung, fierăstraie mecanice, maşini de ţesut şi tors.
În 1902 şi 1905, au fost realizate investiţii importante în modernizarea turbinelor şi a grupurilor electrice, iar în 1925 şi 1926 generatoarele au fost rebobinate la uzinele Ganz, din Budapesta.(În muzeu se află un generator Ganz nou, din Budapesta care a suferit mici deteriorări când s-a prăbuşit acoperişul)
La 100 de ani de funcţionare neîntreruptă, în 19 septembrie 1996, hidrocentrala de la Sadu I a fost declarată Muzeu, fiind alături de Muzeul Energeticii Prahovene un monument tehnic hidroenergetic ce ilustrează receptivitatea românilor în preluarea şi utilizarea unor tehnologii moderne.
Calitatea de monument tehnic o are şi hidrocentrala Dobreşti (1930) reprezentată în Muzeul Tehnic printr-o machetă.
Uzina hidroelectrică Dobreşti a fost proiectată de inginerul român Dorin Pavel, (întemeietorul şcolii hidrotehnice româneşti) în 1929 şi a fost pusă în funcţiune în luna august 1930.
Conducător de proiect (director) fiind specialistul elveţian Bourquin.
Măsurătorile hidrologice şi topometrice au fost realizate de Dorin Pavel împreuna cu geodezul Madrischi în anii 1925-1929.
Uzina este situată pe cursul superior al râului Ialomiţa la cota 893, 50m şi cuprindea 4 turbine Pelton de 5650 CP plus una de 210 C P pentru servicii auxiliare. Puterea instalată era de 22810 CP corespunzând la un debit de 7 mc/sec. la înălţimea de cădere de 304 m. Turbinele erau cuplate cu alternatoarele de 5 000 kVA, cos Φ 0, 8, f=50 Hz, u= 5 500/6 600 V.
Pentru transportul energiei electrice produse, tensiunea era ridicată la 110 kV prin 4 transformatoare de 5000 kVA.
Linia de transport cu piloni metalici, era echipată cu 4 conductori de la Dobreşti până la Targovişte si cu 6 conductori oţel aluminiu (2 circuite de la Targovişte la Bucureşti). La Targovişte linia se racorda printr-o staţie de transformare de la 60 kV la 110 kV cu linia de 60 kV ce venea de la Schitu Goleşti. Energia transportată era primită în staţia de transformare Grozaveşti cu 2 trafo de 110/30 kV, de câte 15 kVA.
Uzina Dobreşti şi linia de transport au fost executate în contul Municipiului Bucureşti de societatea “Ialomiţa” finanţată de un grup franco-belgian.
Până la constituirea uzinei hidroelectrice de la Bicaz, Uzina Dobreşti a fost una dintre cele mai mari din ţară ca putere instalată.
Anual se economiseau 30 milioane de tone de păcură sau 60 milioane tone de cărbune prin folosirea energiei inepuizabile a căderii de apă.
Barajul Scropoasa are o înălţime de 26 m, cantitatea de beton, ciment şi calcar conţinute de baraj este de 3 270 m3 iar volumul apei reţinute în lac este de 552000 m3.
Energia produsă anual era de 45-65 milioane kWh.
Proiectele de detaliu au fost făcute cu concursul caselor constructoare Cite d’Entreprises Electron – Mecanique şi Brown – Boveri. Personalul întrebuinţat a fost român în afară de specialiştii grupurilor întreprinzătoare iar materialele în afară de echipamentul electromecanic au fost furnizate de fabricile metalurgice şi de construcţie din ţară.
Deşi producţia de energie electrică pare modestă faţă de producţia hidrocentralelor de azi, trebuie menţionate câteva performanţe tehnice:
uzina şi linia de 110 kV pe o lungime de 140 km s-au executat numai în 16 luni din momentul în care s-a început săparea şoselelor de 16 Km Pucheni-Dobreşti;
în timpul lucrărilor, lucrau simultan 4000 muncitori, toate sectoarele cooperând în mod exemplar. Acestea erau barajul Scropoasa cu galeria de aducţiune, castelul şi conducta forţată, centrala, montarea liniei de 110 kV spre Bucureşti;
Dobreşti a fost prima uzină din Europa echipată cu aparatură de automatizări, brevetată de Brown-Boveri, care a funcţionat fară defecte importante până în 1976 (după cum menţiona Dorin Pavel);
centrala funcţiona în paralel cu centrala Schitu Goleşti Gura Ocniţei (staţia Târgovişte) şi centrala Grozăveşti din Bucureşti. Sistemul Telefunken cu unde dirijate în jurul liniilor de înaltă tensiune folosit pentru comunicaţii permitea controlul din orice punct din cele de mai sus, a centralelor.
datorită automatizării centralei, personalul de exploatare era foarte redus de numai 16 persoane (inclusiv conducerea, Dorin Pavel care a condus uzina până în 1934). Iată numele altor persoane care au lucrat în această uzină în acea perioadă: D Sociu electrician şef, mecanicul şef Vajmitchi devenit după 1950 cel mai bun montor-şef la Energomontaj, electricianul Gruber care inspecta pe motocicletă linia de 110 kV, Cartita, Trifan, Gross, Zippenfening toţi specialişti, selectaţi de Dorin Pavel."

Fără foto Andrei Radu, Joi, 12 Iun 2008, 14:45

Informatia cum ca ar fi a doua hidrocentrala din tara am citit-o pe undeva (un exemplu ar fi http://www.vacantesicalatorii.ro/modules/revista/articole/articol.php? artID=512) dar accept si corecturi daca cineva stie ceva concret. Textul de mai sus ofera poate o explicatie si anume ca este a doua hidrocentrala de dimensiuni mari, cu baraj, diferenta de nivel insemnata si productie de energie de asemenea insemnata.

Paul, adica apa trece prin canalul de aductiune fara sa antreneze turbinele? Sunt foarte curios pe unde trece canalul de aductiune de 4.7 kilometri si 2 metri diametru si cum a fost facut (valea care se termina cu cheile orzei si cu barajul scropoasa mi se pare destul de sinuoasa. Totusi Google Earth arata 1.65 km in linie dreapta de la Dobresti la Scropoasa. de unde diferenta de lungime?) Sa inteleg ca galeria de aductiune trece ocolit prin muntele care are in varf cariera lespezi? As fi tare curios sa vad niste planuri, harti etc...

Fără foto Dan Loghin, Joi, 12 Iun 2008, 15:18

M-am lamurit de unde ati luat citatul. Exprimarea "După cum se cunoaşte" este inimitabila precum expresia "printre marii scriitori ai patriei noastre se afla/gaseste si... (numele respectiv)". Multumesc.
Sunt destule altele acolo (in citat si in Muzeul Tehnic) si despre cu totul altceva. Sunt coplesit de amanunte, dar am monografiile respective de tip "100 de ani de.... electrica... din....". Tot respectul si, la modul cel mai serios, sunt foarte utile daca iti pui intrebari de acest fel. De aceea le si colectionez si acolo gasesc uneori multe amanunte si despre muntii respectivi.
Pentru ca, probabil, doar ati preluat citatul, va rog ca, dupa ce il revedeti, sa imi spuneti daca va mentineti parerea ca
CHE Dobr(oi) esti este "a doua cea mai veche hidrocentrala din tara".
Poate daca aveati in vedere doar hidrocentralele si doar pentru Muntenia si eventual cele care s-au pastrat in locatia originala... poate ca asa... :-)
Pe de alta parte sunt chiar curios sa aflu ce diferenta faceti intre o CHE si o hidrocentrala.

Fără foto Andrei Radu, Joi, 12 Iun 2008, 17:13

N-am participat la istorie asa ca nu pot decat sa ma bazez pe ceea ce citesc. De aceea am spus ca sunt deschis la corecturi si am si inlocuit pasajul care inducea cititorul in eroare cu o exprimare neutra.

Mi-ar placea si mie sa am acces la astfel de monografii insa momentan nu am decat Internet-ul la dispozitie.

Termenii de CHE si hidrocentrala ii consider interschimbabili pentru ca dupa parerea mea primul termenul prin care Hidroelectrica isi desemneaza unitatile iar al doilea este cel colocvial. Daca cunoasteti o alta diferenta nu ezitati sa mi-o supuneti atentiei.

Fără foto Paul Mitran, Joi, 12 Iun 2008, 17:23

Nu, turbinele sunt folosite aici oarecum "pe invers", pentru consumarea energiei (puterii) reactive din sistem. In tara exista mai multe asemenea "perechi" de hidrocentrale. De fapt nu este nimic spectaculos: noaptea, cand activitatea de productie este mult diminuata, se consuma aceasta energie, iar ziua se pompeaza apa inapoi in lacul de la Scropoasa. Crede-ma, am lucrat la Institutul de Cercetari si Modernizari Energetice - ICEMENERG Bucuresti.

Fără foto Andrei Radu, Joi, 12 Iun 2008, 18:20

Stai linisitit ca nu e problema de a te crede sau nu:-D Cunosc si eu principiul respectiv dar nu ma asteptam sa se pompeze apa inapoi pe o distanta atat de mare (chiar, pe unde o pompeaza, tot prin galeria de aductiune?). Stiu ca pe toata lungimea vaii care duce spre baraj este o teava cu O cam 15-20 de cm insa acea teava din cate stiu isi continua drumul de-a lungul raului spre Moroieni si oricum la ce diametru are nu ar servi la nimic. De asemenea faptul ca e facuta din inox ma duce cu gandul la apa potabila.
Ceva mai jos pe aceeasi vale chiar langa tabara Caprioara este CHE Moroeni si in plus in acelasi loc se lucreaza de zor la o teava de diametru mare care continua spre Moroieni (am citit pe undeva ca ar fi vorba de apa potabila pentru Targoviste). In fine, as fi recunoscator daca cineva ar da mai multe informatii despre tot ansamblul acesta de amenajari de pe valea Ialomitei inclusiv despre lacul Bolboci, eventual sa-mi indice niste materiale.

Iulius Carebia Iulius Carebia, Joi, 12 Iun 2008, 18:24

Referitor la termenii de CHE si hidrocentrala nu depinde de cum isi desemneza Hidroelectrica unitatile. Este vorba de o standardizare.
O hidrocentrala genereaza puteri de pana la 1 MW, iar o CHE (Centrala Hidroelectrica) genereaza puteri mult mai mari.

Fără foto Adrian Rosca, Joi, 12 Iun 2008, 19:19

In tara noastra NU exista momentan Centrale hidroelectrice reversibile zise si cu acumulare prin pompaj (CHEAP). Exista intr-adevar statii de pompare in diverse amenajari hidro (Petrimanu, Jidoaia, Balindu, Sacuieu si Galceag) dar care deservesc doar aductiunile secundare si sunt fundamental diferite de o centrala reversibila.
Chestia cu pomparea apei inapoi in Scropoasa e doar o poveste.

Iar o hidrocentrala poate fi o CHE, CHEMP sau MHC, depinde de puterea instalata.

Asa ca fapt divers, centralele de pe Oltul Inferior au fost gandite ca reversibile dar ideea nu s-a materializat pana in momentul de fata deoarece lipseste ultima veriga. Iar CHEAP-Tarnita Lapustesti e doar un proiect pe hartie.

Fără foto Paul Mitran, Joi, 12 Iun 2008, 21:34

In legatura cu o aductiune de apa potabila din zona, pot sa-ti comunic faptul ca am fost de mai multe ori la Pestera Ratei, a carei apa a fost captata inca de prin anii 1920 (exisa pe vremuri si o placa ce spunea ce si cum). Ea alimenteaza cu apa orasul Targoviste. Ca un fapt divers, la inceputul anilor `90, apa din aceasta pestera a luat locul intai la Geneva pentru cea mai buna apa potabila din Europa. In prezent este zona de protectie sanitara. Si inainte de 90 era, dar am reusit totusi sa vizitez pestera de cateva ori.

Fără foto Andrei Radu, Joi, 12 Iun 2008, 23:36

Merci Adrian pentru lamuriri. Asa banuiam si eu legat de Dobresti.

Din ce am mai citit se pare ca lacul Bolboci este cel ce asigura rezerva de apa a orasului Targoviste. Referitor la Ratei, nu stiu ce sa zic, stiu doar ca langa CHE Moroieni coboara versantul 1 sau 2 (nu tin minte exact) tevi cu diametru mare, din directia aproximativa a pesterii. Nu stiu daca nu cumva e vorba de galeria de aductiune de la CHE Moroieni insa nu-mi explic de unde poate veni o cantiatate asa mare de apa pentru ca din cate stiu nu e nici un lac in partea respectiva.

E ceva foarte intortocheat la amenajarile astea hidrografice de pe cursul superior al Ialomitei.:-)

Fără foto Paul Mitran, Vineri, 13 Iun 2008, 8:58

Teava care vine de la pestera are diametrul aproximativ de 300-400 mm, deci nu prea mare. La vremea respectiva am reusit sa ajung in "spatele" pesterii, unde am vazut pe unde intra apa. Se formase un mic lac de acumulare, dar din alte informatii am inteles ca debitul nu ar fi prea mare si nic prea constant. In anii secetosi abia daca mai curge...:-D:-D

Fără foto Adrian Rosca, Vineri, 13 Iun 2008, 10:21

Schema de amenajare Scropoasa-Bratei-Dobresti-Moroieni o puteti gasi la http://www.hydrop.pub.ro/vn_cap13.pdf (fig. 1.16). Tot acolo puteti gasi o scurta descriere a amenajarii Dobresti-Moroieni (cap. 1.3.5.2)

Fără foto Andrei Radu, Sâmbătă, 14 Iun 2008, 21:40

Adrian, multumesc mult pentru rabdare.

Mi-a luat un pic de timp sa inteleg imaginea dar acum sunt mai lamurit. Cred ca ceea ce am vazut eu langa CHE Moroeni este conducta fortata aeriana de care se vorbeste acolo. Presupun ca lacul de compensare al CHE Moroieni, cel de 40000 m3 e cel de langa Dobresti.

Trag de asemenea concluzia că ţeava care parcurge valea de la cheile Orzei pana la Moroieni nu are nici o legatura cu hidrocentralele, cred totusi ca este pentru apa potabila.

Galeria Foto Alpinet
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii
Comentarii înscrise de Andrei Radu
 1-20 din 36
  > [21-36]
FotografieComentariuData
Vierme de lumina
Andrei Radu
Nu prea era trafic, am inghetat tot asteptand sa vina masini. Mai aveam un pic si trimiteam masina cu care venisem sa faca vreo doua ture.
5 Ian
Lacul Vidra
Andrei Radu
E colectia de anul asta, o parte din plimbari:)
10 Dec
Izvorul Tămăduirii
Andrei Radu
Multumesc de precizare. Chiar ma intrebam daca e unul si acelasi loc.
10 Dec
Vârful Vraju
Andrei Radu
Nu cred ca pe Vraju era. Sunt doua cruci de lemn pe varful dealului de fix deasupra manastirii Izvorul Tamaduirii, intre Vraju si Caramalau. Din cate stiu nu are nume, doar generic Cota 252.
10 Dec
Uaildlaif
Andrei Radu
Mnu prea cred. Cucuveaua nu e colorata asa din cat am citit si e si mult mai mica. Exemplarul de fata era destul de mare, as zice cam 50 cm inaltime.
10 Dec
Coada balaurului
Andrei Radu
Da, asa zice legenda. Cand Iorgovan mai avea de taiat ultimul cap de la balaur acesta s-a optintit cat a putut si a scapat dintre munti, coada lui lasand urma asta.
10 Dec
Transfăgărăşan?
Andrei Radu
Semitunelul asta mi-a adus aminte de Transfagarasan. Altfel nu prea seamana, e adevarat. De ajuns se ajunge din Sinaia spre Moroieni si dreapta spre cariera Lespezi.
10 Dec
Roua cerului
Andrei Radu
Multumesc pentru precizari Mihaela. Am banuit eu ca nu e chiar asa cum zice lumea, mai ales ca auzisem de otratel.
4 Aug
C. H. E. Dobresti
Andrei Radu
Adrian, multumesc mult pentru rabdare.

Mi-a luat un pic de timp sa inteleg imaginea dar acum sunt mai lamurit. Cred ca ceea ce am vazut eu langa CHE Moroeni este conducta fortata aeriana de care se vorbeste acolo. Presupun ca lacul de compensare al CHE Moroieni, cel de 40000 m3 e cel de langa Dobresti.

Trag de asemenea concluzia că ţeava care parcurge valea de la cheile Orzei pana la Moroieni nu are nici o legatura cu hidrocentralele, cred totusi ca este pentru apa potabila.
14 Iun
C. H. E. Dobresti
Andrei Radu
Merci Adrian pentru lamuriri. Asa banuiam si eu legat de Dobresti.

Din ce am mai citit se pare ca lacul Bolboci este cel ce asigura rezerva de apa a orasului Targoviste. Referitor la Ratei, nu stiu ce sa zic, stiu doar ca langa CHE Moroieni coboara versantul 1 sau 2 (nu tin minte exact) tevi cu diametru mare, din directia aproximativa a pesterii. Nu stiu daca nu cumva e vorba de galeria de aductiune de la CHE Moroieni insa nu-mi explic de unde poate veni o cantiatate asa mare de apa pentru ca din cate stiu nu e nici un lac in partea respectiva.

E ceva foarte intortocheat la amenajarile astea hidrografice de pe cursul superior al Ialomitei.:-)
12 Iun
C. H. E. Dobresti
Andrei Radu
Stai linisitit ca nu e problema de a te crede sau nu:-D Cunosc si eu principiul respectiv dar nu ma asteptam sa se pompeze apa inapoi pe o distanta atat de mare (chiar, pe unde o pompeaza, tot prin galeria de aductiune?). Stiu ca pe toata lungimea vaii care duce spre baraj este o teava cu O cam 15-20 de cm insa acea teava din cate stiu isi continua drumul de-a lungul raului spre Moroieni si oricum la ce diametru are nu ar servi la nimic. De asemenea faptul ca e facuta din inox ma duce cu gandul la apa potabila.
Ceva mai jos pe aceeasi vale chiar langa tabara Caprioara este CHE Moroeni si in plus in acelasi loc se lucreaza de zor la o teava de diametru mare care continua spre Moroieni (am citit pe undeva ca ar fi vorba de apa potabila pentru Targoviste). In fine, as fi recunoscator daca cineva ar da mai multe informatii despre tot ansamblul acesta de amenajari de pe valea Ialomitei inclusiv despre lacul Bolboci, eventual sa-mi indice niste materiale.
12 Iun
C. H. E. Dobresti
Andrei Radu
N-am participat la istorie asa ca nu pot decat sa ma bazez pe ceea ce citesc. De aceea am spus ca sunt deschis la corecturi si am si inlocuit pasajul care inducea cititorul in eroare cu o exprimare neutra.

Mi-ar placea si mie sa am acces la astfel de monografii insa momentan nu am decat Internet-ul la dispozitie.

Termenii de CHE si hidrocentrala ii consider interschimbabili pentru ca dupa parerea mea primul termenul prin care Hidroelectrica isi desemneaza unitatile iar al doilea este cel colocvial. Daca cunoasteti o alta diferenta nu ezitati sa mi-o supuneti atentiei.
12 Iun
C. H. E. Dobresti
Andrei Radu
Informatia cum ca ar fi a doua hidrocentrala din tara am citit-o pe undeva (un exemplu ar fi http://www.vacantesicalatorii.ro/modules/revista/articole/articol.php? artID=512) dar accept si corecturi daca cineva stie ceva concret. Textul de mai sus ofera poate o explicatie si anume ca este a doua hidrocentrala de dimensiuni mari, cu baraj, diferenta de nivel insemnata si productie de energie de asemenea insemnata.

Paul, adica apa trece prin canalul de aductiune fara sa antreneze turbinele? Sunt foarte curios pe unde trece canalul de aductiune de 4.7 kilometri si 2 metri diametru si cum a fost facut (valea care se termina cu cheile orzei si cu barajul scropoasa mi se pare destul de sinuoasa. Totusi Google Earth arata 1.65 km in linie dreapta de la Dobresti la Scropoasa. de unde diferenta de lungime?) Sa inteleg ca galeria de aductiune trece ocolit prin muntele care are in varf cariera lespezi? As fi tare curios sa vad niste planuri, harti etc...
12 Iun
Spre Spirlea
Andrei Radu
Merci merci:)
10 Iun
Moale si tare
Andrei Radu
N-am simtit-o ca fiind de top.:-P Sa zicem ca lucreaza un pic autocenzura.

Cat despre moale si tare, nu puteam sa zic solid si gazos.:-P
10 Iun
Cabana?
Andrei Radu
El tot un beton e si decat sa stea parasit ar putea gazdui oameni. Nu zic sa-l faca hotel de n stele cu parcare si sauna. Am zis pacat pentru ca imi aduce aminte de cabana Ciucas.
1 Mai
Cabana?
Andrei Radu
Multumesc mult. Acum ca i-am aflat numele am si citit cate ceva despre el. Interesant loc, pacat ca e inchis. Mai sap dupa informatii mai detaliate.
30 Apr
Misty road
Andrei Radu
Am realizat ca pot sa fac singur schimbarea insa apare o problema cel mai probabil legata de browser. O sa mai incerc mai tarziu. Totusi poate apare si varful Priopcea in lista:)
16 Ian
Misty road
Andrei Radu
Mda, am considerat ca e cel mai apropiat punct listat. Inteleg cum poate fi derutant. Daca un administrator poate modifica i-as fi recunoscator. Pe viitor o sa ma abtin de la a indica o pozitie daca nu exista cea exacta in lista.
16 Ian
Drum de lumină
Cristian Gabriel Ruică
Se mai aude ceva cu wallpaperul?:-)
25 Dec
Comentarii înscrise de Andrei Radu
 1-20 din 36
  > [21-36]
©Proiectul Alpinet 1999 - 2020