Religie adaptata

Înscrisă de: Lumi B.
Religie adaptata
Data publicării: : 13 Apr 2010, vizualizări:: 735
Localizare geografica: Bolivia
Album (slideshow): Altiplano Boliviano
Descriere: Manastire catolica in Altiplano. Arhitectura e adaptata la conditiile de clima si altitudine, fata de manastirile catolice din alte zone ale Boliviei care sunt similare celor europene.
Bookmark and Share
Galeria Foto Alpinet
Daniela Ursu Daniela Ursu, Miercuri, 14 Apr 2010, 17:31

Bună întrebare: ce-or fi căutând mănăstirile catolice în Altiplano bolivian?
Populaţia indigenă, şi-aşa mică, după ce că limba le-a murit de-au început să vorbească pe cea a vecinilor, aymara, să se poate înţelege cumva cu ei, mai era şi păgână - populaţia... Aşa că ei, indienii, au trebuit creştinizaţi şi a început...evanghelizarea fundamentalistă.... mai ales în zonele rurale, "slăbind astfel prezenţa bisericii catolice". Sursele penticostale (care la acea vreme aveau o puternică susţinere, cred că şi politică, internă) ne spun că "o masă mare de persoane de origine indiană şi ţărani a fost foarte receptivă la mesajul noii biserici." Dar cu toate astea, "numărul de convertiţi rămâne scăzut şi Biserica are să dispară pentru că nu s-a avut grijă de fraţii aymara (bolivieni)".
Dar ei, fraţii, nu au vrut să respecte noile reguli impuse: să nu mestece frunze de coca (lucru foarte important ptr. ei! - şi la ritualul de înmormântare, dacă mergi la priveghi, bărbat fiind, te serveşte şi trebuie să mesteci frunze de coca), să nu bea, să nu joace fotbal!, să distrugă instrumentele muzicale autohtone şi să părăsească (să nu mai folosească, dacă se poate să uite) limba aymara. În cazul femeilor - alte reguli legate de port, rochii, păr etc. Reacţiile cele mai puternice au venit atunci când noua biserică, noua religie, a încercat distrugerea locurilor sacre, a altarelor, a mormintelor (cele din poza anterioară) acestea fiind considerate "locuri periculoase".

Lumi B. Lumi B., Miercuri, 14 Apr 2010, 20:46

Limba chipaya n-a disparut este vorbita in mod curent. De cativa ani se invata si la scoala in mod obligatoriu in zona lor. FInalmente bolivienii au inceput sa bage bani si in pastrarea culturii lor. O vorbesc curent cam 2000 de persoane. Vorbesc si spaniola in paralel, iar majoritatea adultilor si aymara din motive practice.
Cat despre biserica, cel putin ofical 95% din tara e catolica, practicand in paralel si alte religii. Religia s-a adaptat la scopul celor care au adus-o. Era utila pentru cucerire si "stabilizare", iar obiectiv principal era aurul;)
Frunzele de coca inca se mesteca in mod curent, o ditai punga e mai putin de un dolar.
Se pastreaza, din motive practice (vant, nisip, soare) portul traditional, il vezi mai des ca imbracamintea contemporana, mai ales la adulti.

Daniela Ursu Daniela Ursu, Miercuri, 14 Apr 2010, 21:55

La Uru-Chipaya mă refeream.
Dacă în '94 Constituţia Boliviană nu 'prea avea o limbă oficială', deşi spaniola era recunoscută ca limbă unică în administraţie, educaţie şi mass-media, văz că în 2000, prin Decretul Suprem 25894 aprobat la 11 sept. "sunt recunoscute ca oficiale următoarele limbi indiene: Aymara, Araona, Ayoreo, Baure, Besiro, Canichana, Cavineño, Cayubaba, Chácobo, Chiman, Ese ejja, Guaraní, Guarasu'we (Pauserna), Guarayu, Itonama, Leco, Machineri, Mojeño, Trinitario, Mojeño-ignaciano, More, Mosetén, Movima, Pacawara, Quechua, Reyesano, Sirionó, Tacana, Tapíete, Toromona, Uru-chipaya, Weenhayek, Yaminawa, Yuki y Yuracaré".
Observ şi Uru-chipaya prin ele, dar nu văd tot din familia aymara Jaqaru, vorbită de aprox. 1000 de indigeni în Anzii peruvieni şi Kawki - despre care chiar cred că a dispărut.
Auzisem şi eu doar despre alfabetizare - în Bolivia şi ştiam că în Argentina au fost lansate programe de educaţie bilingvă în comunităţile indigene, iar în Chile prin Legea 19253 sau "legea indigenă" din 1993 au fost stabilite standarde cu privire la protecţia, promovarea şi dezvoltarea culturilor şi limbilor indigene şi că a fost creată acea CONADI www.conadi.cl, organism responsabil cu promovarea, coordonarea şi punerea în aplicare a acţiunilor statului în acest sens.
2000 de vorbitori - ptr. mine - încă mai înseamnă ceva. E - totuşi - o veste bună.:-)

Fără foto Dan Loghin, Miercuri, 14 Apr 2010, 23:05

@D: Desi am cistigat ceva oarecind din cunoasterea culturii zonei - cu "specializare" in zona araucana, recunosc ca explicatiile voastre - si in general toata discutia si argumentele - sunt foarte utile si, intr-un fel, regenerative pentru un anumit nivel de dorit pentru Alpinet. Parerea mea!

Daniela, cu titlu de gluma serioasa, te rog sa nu uiti ca avem (tu si cu mine) 2 limite aici: prima este data de "comentariile prea lungi" (daca iti aduci aminte punerea la punct a adminului respectiv si, evident, "penalizarea") iar a doua limita, inferioara din toate punctele de vedere, este data de derizoriul textelor de tip lozinci/versuri "anaerobe" adaugate sistematic multor imagini.

Recunosc insa ca m-am delectat cu discutia voastra. Iar imaginile sunt mult peste cele uzual documentar-turistice amatoare. Drept pentru care am re-indraznit sa postez un comentariu care sa aduca in atentie acest bun nivel de civilitate de care dati dovada ambele.

Daniela Ursu Daniela Ursu, Joi, 15 Apr 2010, 11:22

Bună, Dan! Mulţumesc pentru mesaj şi pentru cuvintele frumoase adăugate.
Întotdeauna am comentat imaginile din America de Sud, nu numai că nu m-aş putea abţine... Servesc la micul dejun cu plăcere o Piatra Craiului, două feluri de Făgăraşi la prânz şi-un Retezat mai lejer la cină, dar dacă e vorba de poveşti înainte de culcare sau de "adormit unii copii" şi dacă unele subiecte "s-au epuizat/restricţionat", imaginele acestea sunt numai potrivite!
Mi se trage de la o a doua deplasare spre Polonia, mă întorsesem din Cracovia pe o ruta şi se stabilise traseul spre Varşovia via Chişinău-Cernăuţi. Colegele mele umblau după şampoane şi alte cele, iar eu găsisem într-o librărie pe colţ - parc-o văd şi azi - două cărţi impecabile "Cien cuentos para leer antes de dormir" apărute la Editura Sigmar, Buenos Aires, 1985 - mă-ntreb şi-n ziua de azi cum au ajuns volumele alea două-n Chişinău - le-am cumpărat fără să stau pe gânduri, costau ceva, 12 ruble bucata şi de-atunci tot citesc (şi mai scriu) poveşti înainte de culcare...:-) Infantile, dar simpatice...
Poate nu atât de captivante precum cele 37 de 'canto' din La Araucana lui Alonso de Zúñiga y Ercilla - bănui că la ea te referi, eu nu am citit-o, dar am acasă Secolul de Aur al lui Lope de Vega, mă voi uita, ar trebuie să fie măcar câteva fragmente.
Araucana, epopee cuceririi, publicată la Madrid în 1574, 1578 şi 1589, a fost scrisă pe teritoriul chilian, pe scoarţă de copac, pe bucăţi de piele şi unele hârtii... Este ceva foarte rar, se spune că sunt doar 5 exemplare în lume din o a două ediţie, facsimil apărută în 1902, în SUA, originalul fiind la Bibiloteca Congresului din Chile.
Îţi mulţumesc şi pentru că m-ai făcut să-mi amintesc poveşti atât de minunate!

Fără foto Dan Loghin, Joi, 15 Apr 2010, 15:34

Multumesc la rindu-mi!
Acelea le-am vazut la British Museum - unde mi-am facut si documentarea araucana de baza. Ma refeream la istorie in principal, in special cea a statului arauacan, efemer.

PS. Nu am ajuns niciodata in America de Sud. Am avut alte drumuri. Anul asta este dedicat spre Polul Nord.

Galeria Foto Alpinet
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii
Comentarii înscrise de Lumi B.
 1-20 din 680
  > [21-40] [41-60] [61-80] >>
FotografieComentariuData
Salutare, Podragel!
Lumi B.
Ne-a ajutat si vremea.;)
8 Aug
Religie adaptata
Lumi B.
Limba chipaya n-a disparut este vorbita in mod curent. De cativa ani se invata si la scoala in mod obligatoriu in zona lor. FInalmente bolivienii au inceput sa bage bani si in pastrarea culturii lor. O vorbesc curent cam 2000 de persoane. Vorbesc si spaniola in paralel, iar majoritatea adultilor si aymara din motive practice.
Cat despre biserica, cel putin ofical 95% din tara e catolica, practicand in paralel si alte religii. Religia s-a adaptat la scopul celor care au adus-o. Era utila pentru cucerire si "stabilizare", iar obiectiv principal era aurul;)
Frunzele de coca inca se mesteca in mod curent, o ditai punga e mai putin de un dolar.
Se pastreaza, din motive practice (vant, nisip, soare) portul traditional, il vezi mai des ca imbracamintea contemporana, mai ales la adulti.
14 Apr
Case anti-vant
Lumi B.
Merci pt comentarii. Poza e facuta la intrarea in Santa Ana de Chipaya, zona cu cea mai mare aglomerare de chipayas in prezent. Vizavi de casele din poze au construit un hotel agroturistic (mai multe casute asemanatoare celei din dreapta) pt cei ce vin sa cunoasca cultura chipaya. Daca dormi acolo, simti un pic ca traiesti ca ei, desi ai electricitate de la panourile solare si apa idn can din cand. In schimb, usile nu se inchideau bine si le-am blocat cu un pietroi, dar tot se deschideau des din cauza vantului napraznic.
14 Apr
Morminte indieni chipaya
Lumi B.
Sunt de acord cu explicatia privind "casa din cer". Nu erau ingropati deloc, cel putin indienii chipaya (care au trait si mai traiesc in departementele Oruro si Potosi, fiind oarecum inruditi cu indienii Uru). Am si o poza de la muzeul din Oruro cu un exemplu de mormant, iar cadavrul nu e ingropat. Cu mumificarea ai dreptate, exista conditii, in muzeu sunt expuse astfel de "mumii". In schimb, in mormintele din poza, nu erau astfel de mumii. Iti pot trimite poze cu craniile si oasele din interiorul lor pe mail dc vrei.:) Pari sa cunosti multe despre America Latina. Cum asa?:-P
14 Apr
Deşert la înălţime
Lumi B.
Incercam sa gasim un drum mai scurt intre doua sate, ne-am intors cand n-am mai putu inainta printre dune, desi, celalat sat era vizibil in departare.
14 Apr
Morminte indieni chipaya
Lumi B.
Nu stiu daca sunt ingropati sau nu in nisip. Ideea e ca in interiorul "caselor din cer" erau ceva cranii si oseminte, nu f multe, ceea ce m-a facut sa banuiesc ca fiecare familie are mormantul ei. Erau la suprafata si nu pareau sa fi fost dezgropate sau ceva.
14 Apr
Moment
Gloria-Ioana Demidov
Daca tot mai esti acolo, nu-mi cauti si mie capacul de la aparatul foto?:-?
14 Apr
cumpăna!!!!!!!!
Geta Oltean
Tulai, de cat timp stati in cumpana aia?:-P
14 Apr
Friendship
Lumi B.
Getutza, esti geloasa?!:-P
14 Apr
cu susu in jos
Paul Brînzei
:D> rad in hohote, ashe baieti, nu dezamagiti!
13 Apr
Se poartă iar cumpăna
Lumi B.
Multumesc frumos;)
24 Feb
Eclipsa
Maria Moldovan
La multi ani, Maria! Long time, no see:-P
5 Ian
Si la Malaiesti...
Truşcă Tudor-Mircea
La multi ani pentru ieri, minorule:-D:-P:-D
24 Oct
Se poartă iar cumpăna
Lumi B.
Ba da, Ioana:-P, bineinteles ca am si de acolo;)
Radu, eu mi-s aia cu pantaloni rosii.
29 Aug
Cumpăna se întoarce
Dan IzvoreanuAdministrator Alpinet
dom'le, parca le cumpaneai mai bine anul trecut..chiar si de revelion...daca nu te mai antrenezi:-P:-D
25 Aug
Am obosit...
Corneliu Negulescu
La multi ani pe munti!:-D:-P
25 Aug
eti
Iulian Mărgărintescu
La multi ani!:-P:-D
25 Aug
Pe înăltimile muntiilor
bâtcău marian
La multi ani!:-D
25 Aug
Cu ochii in soare...
Anghel Irina
La multi ani!:-P
25 Aug
Adulter:)
Sorin Rechiţan
Finut spus;) Altul, adiq Platon.
12 Aug
Comentarii înscrise de Lumi B.
 1-20 din 680
  > [21-40] [41-60] [61-80] >>
©Proiectul Alpinet 1999 - 2020