Frumos!

Excelent surprins si excelenta si seria asta cat si cea cu puiutii dar acolo chiar sunt curios ce specii de pasari ai prins. Si sunetele paunilor sunt foarte faine, parca se sau ne cearta. Fost si eu de vreo 2 ori in ultima saptamana si am avut acelasi privilegiu: sa-l vad cum se umfla in pene. Cel albastru e un pic cam mandru.

Sufera mult paunii astia, le-ai inteles dorul.

E foarte faina, Daniela!

Frumoasa serie, ca si descrierile tale. Iar poza asta ar fi primit un exelent din partea mea daca ai fi inscris-o in top.
Apropos: efectul "special" l-ai obtinut printr-un soft sau cu vreun filtru spot (de la cokin, de exemplu).

Vă mulţumesc mult!
@Camil: Am resurse suficiente IT, dar nu le am pe cele de timp să mă mai dedic şi photoshop-ului. Ptr. colaje gen "La cireşe" folosesc banalul Paint al Windows-ului, ptr. panorame ca "Decent change" - PTGui şi ptr. redimensionare, ca şi în cazul de faţă, numai Picasa. Ulterior am încercat şi Photoscape şi am observat la o rezoluţie de 800 şi o dimensiune de 256 Kb o diferenţă uşor vizibilă, favorabilă. Filtrele pe care le am sunt numai ptr. kitul de 18-55 mm, nu şi ptr. Tamron-ul de 70-300 mm.
Tânara doamnă era puţin emoţionată, cavalerul dânsei încerca să o liniştească, aşa că am fost nevoită să recurg la acestă defocalizare (circulară, căci atât permite Picasa) ptr. a masca unele elemente parazite apărute pe neaşteptate în cadru şi nedorite.
@Claudiu: În Parc n-am reuşit să prind nici păsări, nici insecte… 'Teroarea sezonieră' numită graur a fost mult mai domestică. În Rezervaţia de stejari seculari Dumbrava, am pândit îndelung un Cuc. Era fenomenal, niciodată nu l-am auzit atât de clar şi c-un asemenea ecou cântând… În toată pădurea răsuna numai numele lui, dar frunzele de stejar erau prea mari şi dese - nu l-am putut fotografia…

Ziceam de celalate pasari din Tarcau, mi-o mers la inima cea cu la cirese, sa nu uit sa le -o arat celor mici.

Acuma eu azi am mai fost odata acolo (cu o gasca de pitici bineinteles) si am aceeasi nelamurire pe care am avut-o si datile trecute: nu sunt amandoi masculi? (mai ales pentru masculul se infoaie de obicei), intreb pentru ca nu stiu sigur. Si cred ca mai era si un al treilea paun care cred ca era paunita.

E un Tamron cu stabilizare?

O desfătare, Hume, felicitări!

P. S. O întrebare. Pet-uri nu fură deloc p-acolo?

31 Oct

Se vede și Piatra Sură... Mă bucur că ai revenit!

30 Sep

Mi-aţi făcut un dor nebun de Ciucaş, cu pozele voastre... Şi tu şi tătăitza Teo...:-) Până ajung pe creste, nu-mi rămâne decât să mă mai urc pe nush ce bloc din Braşov să-l văz şi să-l salut...

26 Aug

Oliver, Buddha & Bonsai! Şi ce se potriveşte!

22 Aug

Mulțumesc. Mă bucur că place ochiului domniei tale.
Brâna dintre Cetățuie și Călugări, inaccesibilă și lipsită de interes până mai ieri, are acum o potecă bine conturată și bătută adesea de cei care poposesc la Camera Pătrată.

21 Aug

Ating. Sunt singură în această atingere.

21 Aug

Și într-o altă ordine de idei, pentru domnii admini: pe când ne vom desfăta privirea în Galeria Fotogeografica 2013?

28 Iun

Vă mulțumesc pentru comentarii!
De precizat că acea poiană nu este vizibilă de jos, nici de pe cărăruile spre creastă, ci probabil numai cățărat fiind pe stâncile cele mai înalte și cele mai periculoase - deopotrivă. Personal, nu am văzut-o. Voi încerca o "suprapunere" a unor aerofotografii cu hărțile de la începutul secolului XX.
Pe de altă parte, am solicitat d-lui Zaharia astfel de fotografii în speranța că voi vedea în ele, de sus, și înșiruirea de cascade ce delimitează la Nord și Sud Masivul Piatra Sură - cascade pe care le-am traversat în totalitate anul trecut, despre care sper că într-o bună zi voi scrie un articol, dar despre existența cărora nu au auzit nici nea Puiu nici cei ce promovează turismul montan în Neamț.

28 Iun

Foarte frumos, Viorel!

29 Mai

Din păcate, toate fotografiile primite au fost procesate înainte, astfel că unele au contrastul prea accentuat. Eu am intervenit asupra lor în anumite limite.

20 Mai

Da, Emi. Sunt realizate de dl. Puiu Zaharia dintr-un motodeltaplan şi postate cu acordul domniei sale. Ideea mea era să pun denumirile tuturor stâncilor văzute din această perspectivă. De altfel, dintre câte aerofotografii cu Ceahlăul am văzut, fie din parapantă sau deltaplan, numai în galeria d-lui Zaharia am regăsit Piatra Sură, ceea ce mă interesa şi cel mai mult.

20 Mai

Hristos a înviat, mulțumesc pentru comentarii!
Încerc să am răbdare câteva zeci de ani, dar parcă nici degeaba nu pot să stau până atunci...
Ai dreptate. Și fără să-mi fi dat seama, realizez acum că mi-am schimbat involundar, dar la propriu, perspectiva: în multe ture în doream să ajung cât mai sus și tot mai sus, să aflu altitudinea (cât de cât) exactă, dacă e într-adevăr 1525 m cu trecută pe toate hărțile turistice sau dacă 1534 m după cum figura pe o altă categorie de hărți, pentru că-mi spuneam că 9 metri pot face diferența. Și uite că de ceva vreme mă tot atrag adâncurile ei...
Voi posta pentru tine câteva aerofotografii realizate de dl. Puiu Zaharia, ptr. care am primit acordul de a le publica pe Alpinet.

Referitor la această postare, fotografia de sus este realizată pe 1 mai 2012, iar cea de jos, în sept. 2011.

19 Mai

Minunat moment!

17 Mai

Eu mă gândeam la vestale în loc de scufițe...:-)
VESTÁLĂ, vestale, s. f. Preoteasă care întreținea focul sacru în templul zeiței Vesta; femeie virtuoasă.
Vestalele în număr de șase întrețineau focul sacru care se înnoia la 1 Martie în fiecare an. Dacă focul se stingea, pontificele biciuiau vestala vinovată...

29 Mar

Teribil Vestale!:) Ori e cocoțat mai sus ori e cocoțat mai jos...
http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_item_109104.html

Felicitări pentru tură!

28 Mar

Ai dreptate. Iar brâna aia e grozavă!

28 Mar

Mulțumesc pentru interesul manifestat față de fotografii și continuarea conversațiilor.
E clar că excursioniștii au plecat/urcat din Durău spre Toaca via Cabana Fântânele. Au traversat platoul, au coborât spre Fântâna Mitropolitului, apoi (Bănui eu!) spre (fostul/primul) Jgheabul lui Vodă (”În fața noastră se deschide în coasta muntelui o adâncă spintecătură, care se aseamănă foarte mult cu Valea Cerbului din Bucegi. De-aici încolo nu mai e cărare”) Și pentru că ”ne lăsăm pe vale în codrul brăcuit de sub Piciorul șchiopului. Printre copaci trântiți, printre hârtoape și bolovani, scoborâm mereu, ca-n adâncul unei prăpăstii.” înclin să cred totuși că au trecut din Vodă-n Drumul Prințului, potecă străbătută la acea vreme (anul 1900) deși traseul Dochia-Piciorul Șchiop-Duruitoarea-Viezuri-Durău despre care se știe că a fost descris de Vlahuță, e omologat abia în 1936 și marcat cruce roșie pe fond alb, socotit fiind traseu istoric.

Desigur, Gardul Stânelor NU e sub nicio formă Gardul Stănilelor. Conform descrierii, pare mai degrabă Gardul Panaghiei, așa cum spune și Titus.

28 Mar

Mulțumiri! Ar mai fi fost multe de adăugat, dar se încărca fotografia: în partea de sus - Piatra cu Cerdac, Piatra Ciobanului, spre dreapta - Polițele cu Crini, jos - Bâtca Neagră.
Denumirile suferă modificări și ele. Pe Google Maps, Stănilele Mari pe care le știam noi de-i viață sunt ”Tronurile Zeilor”...

28 Mar

Bun unghiul... Știi că era menționat prin toponime și Turnul Stancăi. Acum se vede de ce.

28 Mar

Faină pespectiva!
Vestale?

28 Mar