O imagine grozav de bună, Paul, şi în premieră pe Alpinet! - doar că localizarea din satelit e prea departe de adevăr...
Poliţele cu Crini au fost declarate încă din anul 1941 Rezervaţia Natural-botanică. Sunt 6 (şase) la număr şi fiecare are un nume...
Pe 3 (trei) dintre poliţe vi le spun eu, pe celelalte sunt sigură că ni le spune autorul:
- Poliţa lui Pârhan;
- Poliţa lui Cozma;
- Poliţa lui Prună - toţi trei ciobani, ţărani din satele Izvorul Alb, Ceahlău.

Daniela, nu ne lasa neterminati si suspendati si spune-ne tuturor cum se numesc si celelalte trei, mai ales ca Paul nici macar n-a fost in stare sa le numere, draga...

Paul, Politele cu Crini... nu se numara toamna! Bobocii lor, insa,.... asta e alta gasca intr-o alta traista de-a lui Parhan, Cozma, Pruna & Co.

Dragă Paul, cum pot să te refuz...?
Ei bine, cele 6 (şase) Poliţe cu Crini sunt de fapt 7 (şapte). Nu, nici atâtea nu sunt... Deasupra crestelor din Fundul Ghedeon alte poliţe se văd trădate de verdele crud al zadei primăvara, de galbenul ei auriu toamna...
Şi Paul are dreptate, cu greu le poţi număra...

Dar... Nu numele lor este complicat de aflat şi nici numărul lor imposibil de calculat!
Cel mai greu este, dragii mei Pauli, să le indentifici: poliţa şi numele, poliţa şi-accesul, poliţa şi brâna!...

Ne miră 'gaşca' de nume de ciobani?... De ce oare?! Şi-aici de greu...

"Găsesc necesară descrierea acestor locuri tăinuite, cu singurătatea lor tihnită, pentru a înlătura unele confuzii şi a preciza localizarea lor, cît şi denumirile exacte"... ne lasă scris dr. Iacomi. Dragul de el!... Ce dor mi-e de dânsul! La toate s-a gândit, dar Natura-Mamă a avut alte planuri...

Pădurea deasă de conifere (din foto) nu era pe-atunci... Erau mai multe poieni, păşuni, stâne şi mai mai puţine "bătrîne şi frumoase exemplare de zadă". De aceea, personal, cred că a fost declarată Rezervaţie Naturală şi Ştiinţifică, din cauza numărului redus de zade. Revine însă după 1941 tot domnia sa, spunându-ne trist "Nu mai sînt stîni, nu mai pasc oile, poliţele au fost năpădite de o pădure tînără de zadă şi molid." E Rezervaţie acum...

Izolată uşor de cele 6, cea mai mare Poliţă cu Crini a fost / este Piatra cu Apă. Un bloc imens de calcar, cu o mică peşteră, situaţă la 1533 metri alt. Până la ea am urcat cu toţii astăzi, abâtându-ne 10 m. de la poteca marcată, dar fără probleme, căci ne e permis să o facem, doar ptr. a o admira şi poza. Şi cu toţii am abia am văzut-o înconjurată fiind de înalte conifere. Cei are au avut acces la fotografii mai vechi o recunosc, stingheră într-o poiană luminată, căci pe la baza ei era pe-atunci traseul...
Cele şase Poliţe cu Crini, ptr. mine mai greu de identificat după nume/aşezare, sunt, lasă scris dr. Iacomi, "situate la o altitudine de 1350—1450 m. sub această poliţă, de la est spre vest: "Poliţa La Zăvoare", "Poliţa Răchitiş", "Poliţa lui Cozma", "Poliţa lui Pîrhan", "Poliţa lui Prună", toate purtînd numele unor ciobani..." Ultima dintre ele este Poliţa Cremeniş cu cele mai bătrâne, pe atunci, zade.
Pe versantul opus, deasupra crestelor înalte din Fundul Ghedeon, mai "sunt şi alte poliţe cu crini, dar mult mai înguste şi greu de atins cu piciorul omului" şi fără nume până astăzi, aş mai adăuga eu.
Cât de corect am reprodus eu ordinea lor nu pot să vă asigur acum. Este nevoie să mă confrunt cu harta şi vă voi confirma.

aha, deci pe aici salasluiesc...

Draga Daniela, ma bucur sa stiu ca cele 6 polite sunt de fapt 7. Cifra 7 are un aspect mistic foarte bun!!!

Sunt surprins insa sa aflu ca Dr. Iacomi era intristat de faptul ca zona a fost transformata intr-o Rezervatie Naturala si Stiintifica. Traiesc intr-o tara in care Rezervatiile Naturale si Stiintifice sunt considerate o comoara nationala si pentru care guvernul american alocheaza in fiecare an miliarde de dolari de la buget pentru a le intretine si a le proteja. Faptul ca ecosistemul in cauza s-a modificat odata cu disparitia stanelor si a oilor vine insa sa confirme ce spuneam si alta data: cu tot pitorescul lor mioritic stanele din muntii nostri contribuie la erodarea fondului natural, la distrugerea faunei si florei locale. De cate ori ne retragem dupa o invazie ca asta Mama Natura isi reia locul de drept si vindeca ranile lasate de nesabuirea noastra.

In ceea ce priveste "gashca de ciobani", era vorba mai degraba de "gisca", ca in expresia, "alta gasca(gisca) in alta traista."

Inca odata, multumiri pentru amanuntele oferite. La fel ca si Paul A. esti o indragostita de aceste locuri, asa cum suntem de altfel si multi altii dintre noi.

Nu, nu sunt îndrăgostită numai de aceste locuri. Îmi sunt însă deocamdată aproape şi de suflet şi ca distanţă. Şi mai mult, sunt aproape de anumite persoane care cunosc zona atât de bine în comparaţie cu mine, încât îşi permit să editeze cărţi şi să tipărească hărţi. Sunt atât de apropiată de aceste persoane încât AM TUPEUL SĂ LE ÎNTREB de ce un vârf are altă altitudine, când l-au urcat şi cum l-au măsurat (ex. P. Sură - 1533m), de ce Poliţele Cu Crini - nu că sunt 6, 7 sau mai multe!) au devenit ”Poliţa cu Crini” - le-au urcat şi le-au găsit ’lipite’ şi multe altele care nu-mi dau pace şi mă fac să-mi bag năsucu’ unde nu-mi fierbe oala…

E bine că e Rezervaţie şi că accesul e restricţionat. Nu vreau să ştiu care e scopul şi nici suma alocată. Nici dacă o protejează cineva şi cum o face. Eu am orbecăit trei ore prin pădurea aia până am văzut patru picioare. De capră. Atunci mi-am spus că stâncile sunt pe aproape şi m-am îndreptat într-acolo. Nu am întâlnit biologi, cercetători. Ei s-ar fi descurcat mai bine…

Revenind la imaginea de mai sus, îndrăznesc să afirm că ele, Poliţele vor deveni o legendă… Pe hărţi nu mai apar, de urcat - greu mai poate fi vorba. Măcar să ne amintim corect de ele. Am strecurat şi eu o greşeală, fără de voie.

Din cele şase grupate şi situate la +/-1400 m, de la est la vest:
- Prima este Poliţa Răchitiş - este firesc, din Curmătura Lutu Roşu, de la 1220 m urcăm spre Piatra cu Apă, la 1533 m prin Piciorul Răchitiş, de pe la jumătatea drumului spre stânga, spre această pădure tânără, se poate ajunge la ea;
-A doua este Poliţa La Zăvoare. Nume fără rezonanţă pastorală, dar cu siguranţă nu întâmplător. Mai sus, ’deasupra’ e Poliţa Piatra cu Apă, locul unde odinioară era (o) stână. De-aici ciobanii coborau spre locuri nu numai dragi…, spre
- A treia, Poliţa Cozma, oier din satul Izvorul Alb. Privea de-aici spre casa lui, fără-ndoială…
- A patra, Poliţa lui Pârhan, cioban şi el, suntem asiguraţi.
- A cincea, Poliţa lui Prună, ţăran şi el, dintr-un cătun din poale. Ne apropiem de marginea prăpastiei, toate sunt în dreapta marelui \/, păşind pe cea mai lungă şi-’ondulată’,
- A şasea, Poliţa Cremeniş. Nu ştiu dacă provine de la vreun nume de cioban, Cremene, Cremenea sau dacă are legătură cu piatra, deja se vede Fundul Ghedeon, prăpăstios şi plin de grohotişuri.

Dar până acestea toate vor deveni poveşti, ceea ce nu pare a fi deloc prea greu, să ne-ntrebăm ce putem sau dacă putem identifica ceva in poză. Cel mai bun reper: să găsim prin ramurile din stânga Acele Caprei. Deasupra lor e Poliţa lui Cozma!...