Valea Iadului

Înscrisă de: Ileana Damian
Valea Iadului
Data publicării: : 11 Oct 2007, vizualizări:: 4019
Localizare geografica: România, Masivul VLADEASA, Valea Iadului
Album (slideshow): Apuseni 2007
Echipament folosit: ViviCam 5385
Descriere: 2 august 2007. drumul aşa-zis auto Stâna de Vale - barajul Leşu e criminal! rupi maşina! spre Valea Iadului e mult mai bine.
Ileana Damian - Galeria personală
Bookmark and Share
Galeria Foto Alpinet
Fără foto Adrian Rosca, Joi, 11 Oct 2007, 22:28

Iadei! Si de fapt drumul devine bun din centru de la Remeti, mai exact de la intersectia cu drumul ce vine dinspre valea Draganului.

Fără foto Varlan ., Vineri, 12 Oct 2007, 0:44

m~

Ileana Damian Ileana Damian, Vineri, 12 Oct 2007, 10:32

in ce priveste drumul, ai dreptate, Adrian! a mers barbatu-meu cu 2 roti pe drum si 2 prin tufele de la marginea drumului. n-aveai cum altfel fara sa rupi toba! cosmar!
dar peisajele sunt de vis...
cat despre denumire: eu asa am vazut scris chiar pe o firma a unei cabane sau motel, ce-o fi fost: "Valea Iadului". si asa e si pe alpinet ca reper.:-D

Fără foto Adrian Rosca, Marţi, 16 Oct 2007, 20:41

Argumente in favoarea 'Iadei' sau 'Iada': cascada saritoarea Iedutului, faptul ca pe vechile harti de pe vremea imperiului valea se numea 'Iado' mai apoi preluata ca si 'Iad' si in sfarsit 'Iadului'. In plus cate alte locuri din Romania au nume asemanatoare?

Ileana Damian Ileana Damian, Miercuri, 17 Oct 2007, 9:58

da... sunt multe denumiri la fel prin tara.:-D

Fără foto Lia Dumiter, Joi, 15 Mai 2008, 11:21

argumente in favoarea denumirii de Valea Iadului:
- pe hartile austiece din secolul XVII-pastrate la Directia Judeteana a Arhivelor statului din Oradea (cele mai vechi atestari documentare adica prin anii 1600) valea apare cu denumirea de Jad (transcrierea fonetica a denumirii folosite de localnici, pentru ca acest cuvant nu exista in vocabularul limbilor germanice)
- la 1806 - Dimitrie Meciu - carturar de seama din Tara Beiusului scrie si publica "Poema Muntilor Beiusului" in care aloca un spatiu important descrierii Vaii Iadului (citez din memorie "Dar in Iadul ce-n munti este/Desfatare se gaseste...... De ce Rai nu Iad a fi/ este lesne a socoti")
- in perioadele de deszapeziri, sau ploi puternice (cu carcater torential foarte frecvente in zona - Stana de Vale = "polul precipitatiilor din Romania"), posibile pe tot parcursul anului, revarsarile acestei vai dezlantuiau Iadul pe Pamant
- daca ve-ti intreba oricare locuitor al Vaii Iadului, mai in varsta de 50 de ani, cum se numeste valea va va raspunde cu siguranta si fara nici un dubiu VALEA IADULUI
- denumirile vailor si fenomenelor hidro-morfologice din tot bazinul sunt argumente pentru Valea Iadului. Exemple:
cascada, Valea Iedutului = diminutiv de la Iad (un Iad mai mic)
Cascada Valul Miresei - in mitologia (onirologia = "stiinta" interpretarii viselor) populara se spune ca atunci cand visezi o mireasa moare cineva
valea Leshului = fara comentarii
valea Bisericii = la fel fara comentarii
etc.
scuze pentru comentariul lung, dar m-am saturat sa vad cum comunistii (care in anii `80 s-au hotarat sa schimbe denumirile care nu "le sunau bine" la urechi) au reusit sa imprime si sa lase urme pana si in domeniul toponimiei geografice. apropo` chiar cu riscul de a mai prelungi cometariul... in 1984 a aparut pentru prima data in presa locala de la Oradea un articol care cica "lamurea" denumirea de Valea Iadei in care comunstii si-au permis chiar sa inventeze o "legenda" pentru a-si acoperi nesimtirea de a schimba denumiri pe care oamenii locului le foloseau de sute de ani.

Fără foto Dan Loghin, Joi, 15 Mai 2008, 13:02

La explicatiile dvs. as mai aduaga citeva:
- Iad este (si) masculinizarea regionala a subst. comun iada. Si foarte similar subst. ied. In acest context iedutzul nu-i nicicum un iad (infern) mai mic. Ci exact invers. iad-ul este un iedutz mai mare.
- In cazul de fata scrierea respectiva se refera la cuvintul/radacina slav jad-. In germana, uneori, vaile de tip jad inscriptionate pe harti se refereau de fapt la jagd. Cu utilitate evidenta.
- nu Stina de Vale este polul precipitatiilor din Romania. Poate este vorba de statia meteorologica din ale carei date ar putea rezulta asta. Aici precipitatii insemnind si lichide si solide si... atit. Dar statia meteo e... stationara.
- in mod sigur orice locuitor al vaii va (sau v-a!?!?) raspunde ca se numeste Valea Iadului. Asa cum se generalizeaza, incet - incet, mai ales sub presiunea "altor popoare" gramatica de tip Hala-n-dala! Am citat din actele oficiale ale zonei din perioada la care va referiti.
- ati revenit la toponimia normala apoi. Cum in orice "mitologie" nu exista decit un singur iad - sensul de "iad mai mic" e deja... gingash. Exista discriminari pina si acolo?!
- numele de cascada valul miresei exista la majoritatea popoarelor "care au apa". Inclusiv la acele popoare care nu au interpretarea aceea onirologica. Corect este Valul de mireasa nu Valul miresei.
- Valea Leshului se refera (sau) la valea (d) in stapinirea/domeniul unui lesh sau al cuiva care a slujit acolo. Acela era ceea ce numim azi polonez - de fapt "apartinator" al unui anumit herb din zona Carpatilor care nume s-a generalizat in Moldova de nord si Maramures de pe la 1347 si apoi in restul zonelor. De generalizarea respectiva "literara" este responsabil N. Balcescu.
- Valea Bisericii denumea - de multe ori - o vale apartinind domeniul unei biserici anume - pamint sau zona de obicei donata sau restituita. Deci valea apartinea Bisericii nu se afla neaparat o biserica acolo.
- in privinta comunistilor - aveti dreptate! Primii care s-au apucat insa sa schimbe nume care nu le convine nu au fost insa ei. Cel mai celebru/cunoscut caz este vf. Bucura - dupa zglobia persoana cu acelasi prenume/porecla. In Valahia prima redenumire (in spatiul montan) este oficializata la 1879.
Btw, daca umblati atit de adinc prin istorie, dau o bere daca imi spuneti numele anterior al vf. Bucura inainte sa-l (re) apuce hormonii cei infierbatori pe Mihai Haret si sa numeasca prin Retezat virfuri, munti si lacuri.
Si daca tot umblati la fel de adinc va recomand ca si o lectura cu multe invataminte privirea acriba a hartilor austriece sau similare cu denumirile romanesti. De dupa 1770. Va veti schimba, poate, opinia ca denumirile au fost date aiurea.
Inclusiv in ceea ce priveste Valea Iadului.
Nu ma refer aici la cea din Covasna - daca faceti referire la alte vai cu acest nume - care initial se numea Valea ca Iadul. Din cauza mofetelor si altor aparitii.... gazoase.
Si mai este ceva: in general oamenii mai aplecati spre cele religioase folosesc, de obicei, perifraze atunci cind vor sa denumeasca "cele rele" de orice fel. In special ortodocsii dar, evident, nu numai ei. Uciga-l Toaca - de-un parexamplu.
In rest, aveti dreptate iarasi! - fara comentarii.
:-)

Fără foto Lia Dumiter, Joi, 15 Mai 2008, 17:28

cateva precizari daca se poate d-le Loghin....
1. iad este masculinizarea (n-am auzit sa existe un astfel de "fenomen lingvistic" si daca el exista imi cer scuze pentru ignorantza mea) REGIONALA a substantivului iada pentru care regiune?? in regiunea despre care e vb in propozitia asta masculinul de la iada este IED, cuvant cu semnificatie total diferita de cea de IAD.
2. banuiesc ca nu sunteti sau nu ati fost locuitor al zonei Vaii Iadului, afluent de stanga al Crisului Repede, care marcheaza limita geografica dintre Masivul Bihor - Vladeasa si Muntii Padurea Craiului, si care, chiar si acum, dupa constuirea barajului de la Lesu, provoaca dezastre (cuvant folosit respectand scara de proportii) atunci cand "se infurie"
3. zona nu a fost niciodata in stapanirea cuiva, nu a existat acolo nici un lesh, doar biserica a avut acolo domenii, dar intr-o perioada mai tarzie fata de atestarile documentare.
4. in propozitia formulata de dvs. se scrie corect "va" (legat)
5. varful Bucura din Retezat nu a constituit niciodata subiectul cercetarilor mele stiintifice, nici a lucrarii de licentza, nici a celei de dizertatie, nici a tezei de doctorat, ci doar un loc pentru care, ca geograf, am toata admiratia.
6. daca doriti putem intra oricand impreuna in arhiva sa ne documentam:)
p.s. toponimia are si ea regulile ei. pe care, ca absolventa si de filologie, va invit sa le descoperim impreuna:) in rest, numai de bine!

Fără foto Dan Loghin, Joi, 15 Mai 2008, 19:39

Va multumesc pentru raspuns, d-na! Va raspund la rindul meu, cu voia dvs.:

1. Eu da - am auzit de masculinizare! Exprimarea este cumva fortzata - adevarat! Daca este sa ne gindim la sensul imediat. Exista si un alt sens - pe care nu l-am folosit pentru sunt deja nascut ca atare.
Sensul informational insa parea destul de limpede.

2. Am confirmat ca orice locuitor al vaii o stie sub numele de Valea Iadului. Cum as putea sa contrazic asta?! Care-i baiul insa?!
Nu sunt si nu am fost locuitor al vaii Iadului. Credeti ca inseamna ceva in plus la ce discutam? Da - se numeste Valea Iadului. Chestiunea era: de unde ar putea (pro) veni numele! Si am adaugat si o alta parere decit a dvs.
Nu inseamna ca trebuie sa fii locuitor al Orad(i) ei ca sa ai o parere despre de unde ar putea sa provina numele-i.
Apropo - am fost cindva "locuitor temporar al zonei". So what?!

3. Atunci ar trebui sa stiti ca diverse riuri din Transilvania - daca va este pe plac! - au nume care nu provin neaparat din romana. De exemplu: Laita din Muntii Fagaras poate proveni din Leitha. Sau Lesh care poate proveni din Lech.
In cazul de fatza - am si spus - acela nu trebuia sa fie lesh. Mai de pe departe, un Bathory a fost rege al Poloniei fara sa fie lesh.
Ladislau Cumanul s-a numit asa fara sa fie cuman.
Vlad Dracu s-a numit asa fara sa fie drac.
Sunt de acord ca este o alta interpretare. Sunt si gata sa acord toata credibilitatea faptului ca lesh provine de la lesh (trup neinsufletit).
Daca sunteti un locuitor (ma rog!, desigur, o locuitoare!) al (a) zonei - banuiesc ca stiti mai bine! Dar ce legatura are asta?!
In ceea ce priveste afirmatia dvs. ca acolo nu a fost nici un lesh (polonez!) sau nu a fost in stapinirea cuiva, eu ma vad obligat sa fiu extrem de prudent in a va da replica. Deja am inteles ca sunteti licentiata in filologie si geografie. Sa inteleg ca istoria locurilor acelea nu va este tot atit de aproape precum aplombul dvs.? Nu cred.

4. Va citez pe dvs.:" Daca ve-ti intreba oricare locuitor...." - rindul 10 din textul dvs. de mai sus - prima interventie. Priviti ce ati scris!
Eu unul am scris "v-a" tocmai sa va vedeti... mica eroare. Priviti cum am plasat "v-a" in propozitia respectiva.
Si nu sunteti deloc singura care face astfel de erori... chiar licentiata in filologie.

5. Pot fi perfect de acord cu dvs. ca Bucura nu este obiectul studiilor dvs. Filologic numele nu este interesant. Geografic - ei si daca se numeste asa?!
Numele a fost folosit ca si exemplu in contextul a ceea ce voiam sa spun. Despre diverse surse de provenienta a unor nume. Nume zglobii - in cazul de fata.
(N. B. in propozitia mea anterioara respectiva "nume" se acorda (la prezent!) cu "provenienta" nu cu "surse").

6. Exprimarea dvs. - "daca doriti putem intra oricand impreuna in arhiva sa ne documentam" - are si o alta interpretare. Evident - ma refer la sensul normal. Va las placerea sa intrati singura! Eu am sursele mele, de care sunt multumit.

7. Declin si invitatia dvs. de a descoperi impreuna regulile toponimiei. Din aceleasi motive.

In concluzie, din punctul meu de vedere, m-ati pus in situatia sa aflu ca sunteti licentiata si in filologie si in geografie. Felicitarile mele! Cu tot respectul, nu asta era insa chestiunea.
In acelasi rest de care pomeneati (in sens non-matematic) tocmai in p.s., acelasi bine vi-l urez la rindu-mi! Pentru complezentza::-), Sarutmina!

Fără foto Lia Dumiter, Vineri, 16 Mai 2008, 7:54

d-le Loghin, exprimarea "daca doriti putem intra oricand impreuna in arhiva sa ne documentam" nu are nici un alt sens decat cel dat de interpretarea stricta a cuvintelor pe care le contine. in alta ordine de idei imi cer scuze tuturor celor care citesc prima interventie pentru greseala gramaticala, este o greseala si va multumesc pentru semnalizarea ei.
nu sunt licentiata in filologie si chiar daca as fi fost nu asta trebuia desprins din context, ci faptul ca de mai bine de 10 ani am studiat aceasta zona a Vaii Iadului, dupa toate rigorile stiintifice. studiile mele de filologie se rezuma doar la absolvirea unui "amarat" de liceu de filologie.
Cat despre valea care a starnit (sa-i zic?!) polemica ea se numeste oricum Valea Iadului. Cei care stiu de Valea Iadei sa o caute in alta parte:) PUNCT.

Fără foto Dan Loghin, Vineri, 16 Mai 2008, 8:39

Sa le fie rusinica alora de o stiu ca si Valea Iadei! Chiar... de unde Iadei?!:-). Parca am stabilit ca se numeste Iadului... E scris adinc!
Felicitari pentru studierea vaii! Cind voi fi putind (sic!) imi voi ruga cunostintele sa imi faca rost de studiu.

Din punctul meu de vedere, Valea Iadului are doua chestiuni de care m-am ocupat: potentialul hidro (economic si financiar) si potentialul investitional (al vaii) - in sens larg. Nu am avut in referinte studiul dvs. Imi pare rau!
Pentru investitori da bine la un proiect ca riul sa se numeasca Hell('s) River mai curind decit un banal Goat River (cu toate derivatele engleze pt. ied, iada, iedutz, iadolina, tzap, tzapishor,.... si alte alea). Si daca mai si traduc cum "se infurie" riul respectiv se vor fi emotionind cu siguranta.

Aveti dreptate, adaug PUNCTUL meu. Acum avem DOUA PUNCTE.:-)

Daniela Ursu Daniela Ursu, Vineri, 16 Mai 2008, 15:43

Bere nu beau, o pălincă ardelenească n-aş fi refuzat de la Lia, dar se pare că tot ce am eu despre vf. Bucura este legat numai de pseudonimul lui Fany Seculici, deşi cred că acest vf. ar fi avut el un nume şi înainte de 1868 - când s-a născut ea şi până la 1920 - când au început să zburde ei…
Aşa că eu n-am nici un :-) .

Daniela Ursu Daniela Ursu, Vineri, 16 Mai 2008, 15:52

De la Gustav Kisch, Siebenbürgen im Lichle der Sprache, 1929, pag. 301, aflăm că ”numirea se justifică prin poziţia locului: în timpul aşezării slavilor acolo, regiunea [‘Valea Iadului’] li s-a părut ca un iad” - poate nu s-or fi acomodat oamenii pe-acolo, zicem azi în cor… Dar în Sur l’Enfer (în cantonul elveţian Valais), Revue de Linguistique Romane VII, pag. 66, găsim însemnat ca fiind ”loc rău de trecere pentru vânători”. Despre Gura Iadului ştim că este denumirea unor izvoare de apă minerală, ”al căror miros de sulf a determinat pe oameni să le boteze astfel.”
Concluzionând, avem: Capul Iadului, Gura Iadului, Valea Iadului şi… Râul Iadei, vorba aia, orice minune ţine trei iaduri…
Despre râul Iada avem ştiinţă că este un curs de apă, afluent al râului Crişul Repede. Şi că râul este foarte adesea denumit incorect Râul Iad, eroarea având la bază greşeli de cartografie perpetuate. ”Adevăratul nume al râului, pe care i-l dau localnicii este Iada; această toponimie se regăseşte şi la alte cursuri de apă din bazin: râul Ieduţ, râul Iadolina.” Personal, cel mai mult mi-a plăcut cum sună denumirea de Săritoarea Ieduţului.:-)
Din punctul meu mic de vedere, fără să fiu nici măcar un pic specialist în onomasiologie, cred că una din însuşirile graiului viu, fonetică, morfologică, lexicală, din zona respectivă este şi trecerea lui "e" neaccentuat la "a" accentuat. Studiind recent originea toponimelor din zona de baştină, am avut ocazia să compar, să fac asemănări şi deosebiri între particularităţi arhaice şi populare, tipic moldoveneşti şi “Graiul din Ţara Haţegului” (O. Densuşianu, 1915, pag. 20, de exemplu). Surprize plăcute, cuvinte "strict moldoveneşti", pe care nu le credeam folosite sau ştiute şi în alte zone am întâlnit în “Ghidul judeţului Hunedoara” (Oct. Floca şi dr. V. Suraga, 1936, pag. 287), dar şi “Prin Munţii Mehedinţului, din stînă în stînă” (C-tin D. Ionescu, pag. 50).

Fără foto Dan Loghin, Vineri, 16 Mai 2008, 16:09

Cu titlu de amuzament, Daniela, familia mea este atestata cam pe la 1477 in zona Hategului tocmai pentru ca a migrat inspre Bucovina si tocmai in acele momente la "chemarea" lui Stefan cel Mare. De la ea (familie) a ramas numele virfului respectiv, se pare!
Si acum imi (re) cunosc "rudele" ramase acolo. Vorbim efectiv acelasi grai vechi. Cumva "grai" padurean.
Pe Alpinet "vorbesc" numai in romana standard.
Repet - simple intimplari si simplu amuzament. No offence!:-)

Fără foto Adrian Rosca, Vineri, 16 Mai 2008, 18:45

Mie mi se pare asocierea facuta de d-na Dumiter un pic fortata, dar asta nu inseamna ca nu are dreptate, evident.

De exemplu, in hartie topografice vechi unguresti scara 1:200, 000 din 1910 valea respectiva apare ca avand denumirea de Jada (http://lazarus.elte.hu/hun/digkonyv/topo/200e/40-47.jpg) si nu 'fene, pokol, játékbarlang sau kártyabarlang', adica traducerea cuvantului iad in limba maghiara data de dictionarul on-line. Si dupa cum se stie ungurii au avut tendinta de a traduce toponimiile romanesti in maghiara, dupa cum lesne se poate vedea in recentele harti Dimap. Bineinteles ca in unele cazuri aveau si ei denumirile lor, dar 'Jada' nu e in ungureste.

Fără foto Vlad Chindea, Vineri, 16 Mai 2008, 19:07

Ca un diletant in ale toponimei am remarcat de mult ca numeroase denumiri de locuri au o origine ambiguua la crearea lor concurand doua sau, intr-o anumita masura, chiar mai multe etimoane diferite, ceea ce ar putea fi cazul si aici. Cred ca interesele de denumire ale locuitorilor de diverse ocupatii si niveluri culturale, precum si umorul si spiritul poetico-metaforic popular, care desfide cateodata logica liniara, au contribuit la imbinarea in numele acestui loc, inca din vremuri stravechi, a etimonului 'Iad' cu sensul evident de 'bazin calcaros cu risc major de inundatii' cu etimonul 'Iada' sugerat de denumirile adiacente precum 'Iedut'. A incerca sa decidem care dintre aceste denumiri/sensuri o/il precede pe cealalta/celalalt este extrem de dificil si poate chiar superfluu.
In aceasi nota, la originea toponimului 'Leshu' poate sta oricare din urmatoarele radacini:
- rom. 'lesh', 'cadavru' cuvant de origine turca. Apropo a fost demonstrata prezenta termenului in dialectul local, sau este doar un cuvant patruns pe cale culta?
- dupa cum s-a amintit radacina rom. sau slav. 'lesh', 'polonez'
- hu. 'les' cu sensul 'loc de observatie'
- est slavicul 'les', 'padure', forma moderna ucraineana este 'lis'
- sau chiar radacina slav. 'lezh', 'aluna, alunis'
Cum decidem, cu un oarecare grad de certitudine, care este etimonul corect? Este practic imposibil in absenta unor informatii aditionale.

Relativ la varful Bucura din Retezat o harta austro-ungara a zonei de la 1904 (vezi linkul mai jos), si deci putin probabil sa fie influentata de regateanu Haret indica clar 'Vrf. Bucura', 'Iezerul Bucurei'. Dupa cum scrie Dl. Mititeanu in articolul 'Chemarile Retezatului' disponibil pe site-ul personal, lucrurile stau complet invers, de fapt pseudonimul adoptat de Fanny Seculici face referire la numele acestui fotogenic lac alpin! In schimb Haret pare a fi responsabil de denumiri 'romantice' ale celorlalte iezere din Retezat: Ana, Lia, Viorica etc.

http://digitalgallery.nypl.org/nypldigital/dgkeysearchdetail.cfm? trg=1&strucID=574619&imageID=1226889&r=11f487154&word=&rOper=2&stype=Rel&rSource=Spezialkarte%20der%20osterreichisch-ungarisc...&rDiv=The%20Lionel%20Pincus%20and%20Princess%20Firyal%20Ma...&rCol=&s=3¬word=&d=&c=&f=&total=773&num=624&imgs=12&pNum=&pos=625#

Fără foto Adrian Rosca, Sâmbătă, 17 Mai 2008, 10:38

Exista multe 'lesuri' prin Carpatii nostri ca de exemplu 'Lesu Ursului' care are un inteles foarte clar. Cred ca si Lesu din locul cu pricina are acelasi inteles, dar de la les la iad e o cale toponimica luunga.

Fără foto Lia Dumiter, Luni, 19 Mai 2008, 10:17

D-le Rosca.....hartile unguresti la care faceti referire sunt datate 1910, eu am facut referire la cele austriece datate 1800, parca sunt ceva mai vechi... in limba maghiara, daca eu stiu bine litera a fara accent, se citeste o, adica denumirea citita chiar si pe hartile unguresti este "Jodo", asta in cazul in care primul a nu are accent. asta trebuie specificat.
desi mi-am propus sa nu mai comentez nimic pe acest subiect la fotografie, pentru ca am spus ce aveam de spus, nu ma pot abtine:)

Fără foto Dan Loghin, Luni, 19 Mai 2008, 14:00

Asta nu rezolva problema berii: ce nume a purtat vf. Bucura inainte de a se numi Bucura? Si nu ma refer la vf. Bucura din Bucegi - alta "numire culta" dupa Bucura Dumbrava.
Cheia sta in (de) scrierile lui Mihai Haret. Desi era partinitor in chestiunea aceasta. "Deh! ca omu' simtzitor!".
Pe mine m-a mirat altceva dintotdeauna: "Cine/ce i-o fi dat lui (M. H.) voie/crezare/putere sa numeasca alea dupa cum a vrut?!" (muschii lui!). A mai facut cam asa ceva Em. de Martonne, e drept!
Nici macar I. I-D. - marele atribuitor siesi de merite ale altora - nu prea a indraznit!
:-)
Ceea ce pot remarca este ca se pot purta discutii cu totul rationale si rezonabile pe astfel de teme. Respectind parerea celuilalt si contrazind cu argumente.
Permiteti-mi sa va multumesc pentru asta! Si multumesc si dnei Dumiter! No offence pentru ce am scris! Chiar daca ramin la parerea mea.
Marturisesc ca astfel de discutii sunt cam ce ma mai leaga de Alpinet.
Daca-mi dati voie: "...se umpluse de "gerghelisme".... monser!" - citat aprox. dupa L. Rebreanu - Rascoala.:-)

Ileana Damian Ileana Damian, Luni, 19 Mai 2008, 15:39

m-ati dat gata!!! cu totii!:-D
neam de neamul meu n-a vazut asa comentarii la vreo poza de-a mea!!!:-D:-D

Fără foto Adrian Rosca, Marţi, 20 Mai 2008, 13:09

Pentru raurile cu debite mari care produceau frecvente inundatii, de obicei poporul roman si natzionalitatzili conlocuitoare au dat de obicei nume de genul Repedea/ Sebes/ Bistrita, care toate inseamna de fapt acelasi lucru.

Orisicum, denumirea incetatenita acum e Iad(ului). Ptiu

Daniela Ursu Daniela Ursu, Miercuri, 21 Mai 2008, 12:02

La Mulţi Ani sănătoşi, dragă Ileana! Să ne încânţi mereu cu astfel de imagini rare şi frumoase, să te bucuri şi să primeşti cu aceeaşi plăcere comentariile noastre scurte, dar şi bogate.:-D

Rămân total nedumerită de originea topicului care mi-a plăcut cel mai mult, (Cascada) Săritoarea Ieduţului, am vizualizat şi câteva fotografii cu ea apreciindu-i din priviri 'înălţimea/lungimea/adâncimea', dar din cele citite mai sus reiese clar, deşi eu nu pot încă să accept, că este vorba despre... săritoarea pui de drac, nicidecum al unuia de capră! :-? Dimensiunile iedutzului (adică ale iadului mai mic), confortul, amenajările interioare ulterioare chiar nu fac obiectul cercetărilor mele, aşa că sunt convinsă că trebuie să fie o cu totul altă explicaţie… Părerea mea.
Dar dacă Lia şi-a propus să nu mai comentez nimic la această fotografie, îmi iau şi eu gândul de la pălinca ardelenească:-(… Nu mai trag speranţă nici la bere :-), deşi gustul ei nu mă prea încântă, iar Bucura m-a pus rău pe gânduri..!
Am luat toate (de) scrierile lui Mihai Haret la rând… Am găsit, printre rânduri, doar menţionate: Vârful Mare al Bucurei şi Vârful Lacului, iar personal şi subtil înclin spre Vârful Suspendat şi Vârful Plecat.
Dan, la ce pagină e cheia, te rog? :-o

Fără foto Dan Loghin, Miercuri, 21 Mai 2008, 12:43

Depinde de editie. Oricum, cind am spus de cheie - ma refeream la relatiile domniei sale (M. H.) cu domnia cealalta (B. D.)! Sau invers. Care au inceput de dinainte de 1895.
Acum, pe de alta parte - ia gindeste-te! Deja erau doua virfuri Mare - ala Mare si Mare al Bucurei... Hmm! Cam incurcata treaba!

Acum (nu) am sa iti raspund tie, dar sunt lucruri ce anvizajeaza si alte raspunsuri "neterminate" pe Alpinet.
La un moment dat ma opresc din dialog si nu mai "raspund la provocare". De fapt nu am intentia sa "las cu ochii in soare!".
Unul dintre foarte scurtele mele interesante "dialoguri" cu adminii s-a lasat cu "iar face pa deshteptu'!". Cam in perioada in care ma "certam" cu dl. P. G. De atunci am prins un fel de stima pentru dinsul (P. G). Trecind bineinteles peste hachitzele personale, pe care toti le avem la o adica.
Si de atunci o duc tot asa: cind simt ca "fac pe deshteptu'" ma opresc. In definitiv si ceilalti pot ajunge la rezultat.
Si in cazul de fatza este la fel. No offence!
Aceste "desteptaciuni" mie imi sunt mai utile decit altora. Imi confirma ce am nevoie.
O alta "deteptaciune" care mi s-a reprosat era ca nu "fac ture". De fapt le fac, cele mai multe profesionale. Inclusiv in Ceahlau am deja 8. Unele imediat inainte sau dupa dl. Hen. Ture facute din cu totul alte motive.
Plus destule prin Macin - una imediat dupa E. C. fara vreo legatura.
Iar asta iarna eram prin tot felul de coclauri. Am fotografiat si niste alpineti chiar! Gata! Atit! Cele bune!
Bucura-te de Bucura!
Daca imi iei berea asta urmeaza premiul cel mare: de la ce i se trage numele Bucurestiului? Nici o legatura cu Bucura sau Bucur.:-) Ar fi fost culmea!

Fără foto Dan Loghin, Miercuri, 21 Mai 2008, 12:49

A avut rabdare cineva sa listeze cite nume "feminine" sunt in Retezat? Culte si "populare".

Daniela Ursu Daniela Ursu, Miercuri, 21 Mai 2008, 16:17

Cu siguranţă, ediţia citită de mine nu a fost cea indicată, potrivită. În cazul de faţă, anii nu coincid. Haret scria "De Bucura auzisem vorbindu-se ca excursionistă şi mare iubitoare a Bucegilor, încă înainte de război.[...] Atunci când i-am fost prezentat, foarte amical mi-a zis: 'Sper că o să umblăm împreună de acum încolo.' [...] Hotărîndu-se, prin urmare, excursia, am pornit-o în dimineaţa zilei de 19 septembrie 1918 (stil vechi) prin Vîrful cu Dor şi Lăptici la Peştera Ialomiţei. [...] Ar fi lung să descriu, aci, minunata noastră excursie, căci am stat, sus pe Bucegi, zece zile, zece zile de pace, de încîntare sufletească şi de bucurie a ochilor, [...] pierduţi în munţi, am fost nedespărţiţi, am cutreierat Bucegii în lung şi în lat, am avut fericita ocazie de a cunoaşte pe Bucura mai îndeaproape, apreciindu-i inteligenţa superioară, admirîndu-i distinsele ei calităţi sufleteşti. Iar timpul a fost superb în continuu, parcă înadins după dorinţele noastre."
Ok. Doar că de Bucura eu încă nu mă pot bucura.
S-a dus şi berea, voi rămâne la carbogazoase.:-?
Bucureşti vine de la Bucureştioara, afluent al Dâmboviţei, care astăzi nu mai există...

Fără foto Dan Loghin, Joi, 22 Mai 2008, 11:19

Carbogazoase! Nu fac bine....
Nu neaparat. Acolo lucrurile sunt inverse, zic cei mai multi. Si acum sunt probleme de la acel "Bucurestioara nu mai exista".
Iar satul Bucuresci din jud. Hunedoara parca nu are un astfel de riu.
Oricum discutia a inceput cu Papazoglu la mijlocul sec. XIX.
Ok. A fost doar pentru amuzament.
Hai sa nu batem recordul de lungime a comentariilor pe Alpinet la o anume poza.
:-)

Daniela Ursu Daniela Ursu, Joi, 22 Mai 2008, 11:47

Când mi-o mai fi sete, dară - un pahar cu apă chioară! :-D

STEFAN TAPALAGA STEFAN TAPALAGA, Miercuri, 21 Apr 2010, 0:43

Prin anii 1980 drumul de la Lesu la Stana de Vale era asfaltat, existau doi cantonieri, cu bariere la intrare in vale, aveau telefoane cu manivela si comunicau intre ei, se lasau masini doar intr-un singur sens odata pe traseu.

Ileana Damian Ileana Damian, Miercuri, 21 Apr 2010, 8:50

foarte interesant. nu stiam.
era romantic pe vremea aia:-D

Galeria Foto Alpinet
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii
Alte fotografii legate de Valea Iadului
Merisor 2
Duminică, 3 Ian 2010 Vizualizări: 1726
O pată de culoare
Luni, 18 Apr 2005 Vizualizări: 1954
Iarna la Lacul Leşu
Marţi, 6 Nov 2001 Vizualizări: 1781
Alte fotografii legate de Valea Iadului
©Proiectul Alpinet 1999 - 2024