Întâlnire cu o comoară

Înscrisă de: Paul Airinei

Data publicării: : 12 Iun 2013, vizualizări:: 1610

Localizare geografica: România, Muntii CEAHLAU

Descriere: O zi obişnuită. Cer senin de dimineaţă, cald şi iarba udă de la ploaia de ieri. Doar Ceahlăul era înnegurat pregătind furtuna de după-amiază. Au apărut garofiţele şi clopoţeii semn că a început vara. Nimic nu prevestea că va fi o zi cu totul deosebită. O pantă abruptă şi iute ne scoate în scurt timp deasupra satului. Ajungem în fâneţe, de unde se vede Ceahlăul mohorât. Aproape de creastă ne întâmpină câinii de la stână şi imediat apare şi stăpânul potolindu-şi zăvozii. Apoi din nou pădure compactă de brazi şi văd c-au apărut şi bureţii. Semn bun. Sus în vârf poiană închisă cu o singură deschidere spre Ceahlău. Tot supărat, numai noi nu. Coborâm în şaua largă plină de fâneţe cu florile cele mai diferite. Căutam ceva, o stâncă, un abrupt, nu ştiu ce, intru într-o rarişte apoi panta cade rău de tot, urc înapoi. Nu-i bine, las rucsacul şi plec singur. Urc mai sus şi văd câteva flori albastre de in, apoi rariştea se transformă în ceva ciudat. O pantă inversă faţă de soarele amiezii, şiruri de copaci de o parte şi de alta, iarba caldă şi umedă cu picături fine de apă scuturate din copaci. Un soare înşelător abia se arată lăsând în urmă o lumină difuză împrăştiată pe mii de bobiţe de rouă. Dintr-o dată sunt înconjurat de safire, rubine, granate, diamante toate strălucind şi scânteind în jurul meu. Nu ştiam pe unde să calc să nu strivesc aşa minunăţii când, deodată, ce să vezi, o minune şi mai mare. Cineva a trecut înaintea mea şi fără să lase nici o urmă şi-a scăldat picioruşele în roua florilor uitându-şi papuceii în iarbă. O, ce picior uşor, abia atingi corola cu minuni şi ea sună risipind parfumuri rare. Dulce ameţeală te cuprinde, nu te lasă, cazi în genunchi, te târăşti să vezi izvorul unei frumuseţi cum n-ai mai văzut.