mda, e greu de trait in ziua de azi acolo unde... esti uitat de lume, mai ales iarna

Nu c-ar fi greu de trait, dar au plecat toti cei ramasi in viata in tara lor de origine, Germania.
Mai traiesc niste sateni acolo, din Poiana, doar vara si atunci folosesc casele pe post de salas.

Hehe, e greu Iulius, mama s-a nascut intr-unul din "satele de sus" cum se zice in Mehedinti la satele de pe varfurile dealurilor din podis. Cand la 10 km, dar 300 metri mai jos ca si altitudine e primavara, acolo e zapada de-o jumatate de metru. Paine trebuie facuta in casa ca ii uita lumea cand ninge putin. Casa batraneasca e acolo, renovata acum 17 ani, pentru aduceri aminte, candva, in viitor. Cam tot atunci obisnuiam, inca sa merg cu zilele vara pe acolo, la adunat de prune, etc.... Daca vara e greu sa mergi dupa apa rece ca gheata pana in fundu' ogasului, 10 minute coboras, si minim 20 urcus, iarna cred ca e groaznic, nu stiu, n-am testat, dar putini oameni traiesc totusi acolo iarna.
E greu, e tare greu, crede-ma, numai experienta saptamanilor de vara traite acolo pe pielea mea... pot exprima greutatea traiului de acolo.

Iulius, treaba cu tara de "origine" e o treaba complicata...

Complicata intr-adevar, am spus succint, in cateva cuvinte, dar as fi interesat de niste discutii mai amanuntite.
Astept...

Ideea e ca as da o tura p-acolo ca, vorba aia, e la o aruncatura de bat. Ce zici, Iulius, ne bagam?