Subscriu!
Numele calugarului respectiv aduce cumva cu cel al influentei familii Serpeha/Sarpeha(ucr.)/Sarpega(rus.) - o familie/clan al cazacilor de pe Don - din care se trag, in ceea ce ne priveste, voeivozi interesanti si efemeri: Nicoara Potcoava si Alexandru - fratele lui. Asta se intimpla undeva pe la 1578 si 1579.
Apoi destule "destine impletite" intre cazaci si moldoveni inclusiv dincolo de epoca lui Gheorghe Duca, voievod si apoi hatman.
In privinta lui Dragos, este o simpla legenda, cu sensul tipologic de "de pe la inceputurile asezarii Moldovei".
Cerebuc este confirmat.

Ca şi localizare, menţionez Piciorul Cerebuc - punctul său cel mai înalt fiind Vf. Cerebuc, 1159 m. - pe hârţile mai noi, 1156 m - pe cele mai vechi. Piciorul Cerebuc este situat între Obcina Baicului (stânga) şi Bâtca Strigoaei (dreapta), iar în faţa lui (foto: sub Toaca) este Piciorul Sihastrului.
Nu aş putea să confirm sau să susţin cu mare precizie că acesta este exact locul pe care a fost Sihăstria Veche sau în care au vieţuit între anii 1710-1880 respectivii călugări. Nu am încă detalii despre ruinele sau pietrele de temelie ale celui de-al doilea schit. Ştim că informaţii preţioase despre schiturile din Ceahlău şi poziţionarea lor corectă am găsit în Harta Silvică a României din 1869. Dar comparându-le pe acestea cu cele mai recente – oferite de Google Earth, de exemplu, constatăm poienile s-au mai "mutat" puţin…
Am reuşit, în schimb, să ’localizez’ la km. 20 al axialului, între Piciorul Ponorului şi cel al Humăriei, Poienile Ponorului. În acest loc a fost ridicată în 1773 Sihăstria Sofia, cunoscută de localnici din satul Izvorul Alb sub denumirile de Schitul de sub Ponoară şi/sau Schitul Maicilor, destrămată în anul 1903. Am câteva fotografii (2-3) de prin anii ’60 cu locul ’presupuselor’ ruine, nu ştiu cât repede / bine aş reuşi să le identific acum, dar câteva fotografii recente - pentru mine, pentru comparaţie - intenţionez să fac.