Descriere: Vatră populată încă din vechile timpuri ale epocilor Paleolitic şi Neolitic, valea Cracăului atrage astăzi din ce în ce mai mulţi vizitatori. Turiştii care vor să ajungă şi cu maşina până pe malurile Lacului Cuiejdel pot alege varianta ocolitoare, pe drum de ţară, dar întreţinut, parcurgând 40 km (din Piatra-Neamţ) prin com. Crăcăoani. Localitatea este străbătută de D. N.15C Piatra-Neamţ – Tg.-Neamţ, fiind situată la 26 km de P. Nţ şi la 15 km de Tg. Neamţ. Satele sunt legate de centrul comunei prin drumurile comunale D. C.165: Crăcăoani - Mitocul Bălan, D. C.164: Crăcăoani - Lacul Cuiejdel via Magazia - Cracăul Negru şi D. C. 163: Crăcăoani - Horaiţa. Denumirea localităţii are la origine numele râului Cracău (crac sau braţ), cu cele două izvoare ale sale: Cracăul Alb, izvorât din M-ţii Chiţele şi Cracăul Negru, izvorât din M-ţii Trestia. Pâraiele unite în dreptul satului Magazia formează râul Cracău care pe o lungime de 62, 5 km reprezintă bazinul hidrografic al depresiunii Cracău-Bistriţa. Principalele culmi ale Munţilor Stănişoarei sunt: Nord – Culmea Fântâna Bradului (500-600m alt.); Sud – Muncelul (1068m), Vf. Buhalniţa (1230m), Vf. Lacuri (869 m), M-ţii Horaiţei Mari, colinele Arsuri şi Poiana; N-E – Muncelul Pleşuv (cu Mănăstirea Agapia în vale); S-E – Culmile Pietrosu, Velniţa, Mocirlei şi dealul Ghindău; Est – Şesul Crăcăoanilor, depresiunea Cracău-Bistriţa;Vest – Vf. Bouleţul Mare (1049m), Vf. Bouleţul Mic, Chiţele (alt. peste 100m), Vf. Măgura (peste 1100m) şi Vf. Borci (996m). Informaţii culese din însemnările d-nei prof. Rodica Teofănescu Cocan. |