Între prea târziu şi prea devreme
Să fie clipa ce dureaz-o veşnicie?
Dar ce desparte lumina de-ntuneric
E teama sau curajul prins în cleme?
Furtuni mi-au răvăşit frumosul dat
Şi tot ce-i sus e-acuma scufundat
Ei, dar unde-i veşnicia de-altădat’

În tăcere, în gand, in adânc şi în înalt.