Momentul anului nu e niciodată de vină şi poate nici întâmplător. Umbra oscilează, în decursul anului, între câteva puncte fixe, în fiecare zi în alt punct din imediata vecinătate.
În preajma solstiţiului de iarnă - la răsărit - umbra vârfului, în formă de triunghi isoscel, se proiectează pe un anumit vârf la vest, în munţii Bistriţei.
În preajma solstiţiului de vară - la apus - umbra în formă de triunghi echilateral se proiectează la est, în munţii Stânişoarei.
Acestea sunt cele mai „vânate” perioade.
Mai sunt şi alte momente…
În luna august, între19-23 august, umbra vârfului Toaca împreună cu umbrele Pietrei Ciobanului şi Pietrei Vulcanului formează pentru circa 80 minute o piramidă cu două sau trei feţe albăstrui, de nuanţe diferite.
Şi nu mai e solstiţiu, dar e în preajma hramului muntelui, după calendarul gregorian.
În jurul datelor celor două echinocţii, umbra rar poate fi 'fotografiată' - să dăm în primul rând vina pe condiţiile meteo, dar asta nu înseamnă că ea 'nu există' - Suntem în preajma unor evenimente de o mare însemnătate:
- ziua de Paşti, sărbătorită în prima duminică de după prima lună plină care apare după sau chiar în ziua de echinocţiul de primăvară, algoritmul de calcul fiind după pascalia veche (prima lună plină de primăvara/prima lună plină pascală), nu după calendarul îndreptat.
- Sângiorzul sau Armindenul (Sf. Gheorghe), începutul anului pastoral şi
- Sânmedru (Sf. Dumitru / Moşii de toamnă), patronul şi începutul iernii pastorale.
Ceahlăul ascunde multe fenomene miraculoase, nu are rost să vă mai spun şi altele, v-aş complica prea mult existenţa şi poate şi pe ele le-aş tulbura…
