Asta trebuie sa fie stana la care se ajunge urmand traseul care urca din spatele Manastirii Cheia. A fost o vreme cand intrarea in traseu nu mai era marcata, astfel ca nu era cunoscuta decat celor care au crescut in zona. Exista de asemenea o scurtatura, care nu a fost niciodata marcata... poteca noastra de taina..., si pe care se intra din Islazul Vacilor (o poiana imensa unde locuitorii satului Cheia is pasc vacile peste vara) si care te scoate in poteca marcata in drum spre Varful Zaganul.

Si eu am descoperit singur acea "poteca" care duce in minunata poiana "ascunsa" pe care insa am admirat-o din creasta Gropsoarele Zaganu; imi doream sa gasesc o scurtatura pentru Muntele Rosu (traseu circuit- MRosu-CreastaZaganu -MRosu) si am parcurs-o de atunci in ambele sensuri de mai multe ori. Superb traseu.

Am facut traseul vara, Cheia, creasta Zaganului, M. Rosu, Cheia... Superb este putin spus.
Pe la jumatatea crestei Zaganul am escaladat un bolovan de langa poteca, si, surpriza.. flori de colt... incredibil de multe... atat de aproape de poteca... le-am admirat... le-am lasat acolo... si n-am mai ajus inca pe acolo...
Mi-e dor de doare...

EXCELSIOR

Intr-adevar, zona de sub Vf. Zaganul e renumita pentru frumusetea florilor de colt. E o mare bucurie sa le admiri acolo in ecosistemul lor, si nu strivite intre doua pagini de carte unde raman uitate pentru eternitate. Cand eram mic era un titlu de glorie sa gasesti cea mai mare floare de colt si sa o aduci acasa ca pe un trofeu pretios. Stiam insa ca floarea nu trebuie rupta cu radacina cu tot, pentru ca in vara urmatoare sa regenereze. Cu timpul am invatat insa sa nu distrug ceea ce natura are nevoie ca sa perpetueze viata pe pamant. Azi ma simt mult mai bine aducand cu mine acasa amintirea acelui moment al intalnirii cu frumusetea, lasand toate asa cum sunt pentru ca altii in urma mea sa traiasca aceiasi bucurie.