Păi un` să fie? Gonesc şi ei prin păduri, târâţi de năzuinţa spre partea dorsală a turistelor care mai trec pe acolo. Numai că ele au mai multă sprinteneală şi însoţitori mireni care dau dovadă de vigilenţă. Concurenţa şi proteinele fac minuni.

Dezgustator, abject comentariu, domnule Radu Popescu. Nepotrivit acestui site. Atata puteti? As cere administratorilor sa il indeparteze. Multumesc.

Mulţumesc pentru aprecieri, domnule Serban Leoca. Când veţi fi capabil să percepeţi realităţile monahale ale zilelor noastre, cele ce privesc banii şi.... mă feresc să pronunţ alt termen ce v-ar dezgusta... poate atunci vom mai sta de vorbă. Din punctul meu de vedere, stăpânii siteului n-au decât să şteargă comentariile postate de mine, păcătosul. Şi contul. Asta pentru că dumneavoastră aţi avut dificultăţi în a servi cina din vina mea. Cu scuzele de rigoare, mă retrag spre a participa la vecernie.

Domnule Popescu, sa consider acesta drept raspuns pozitiv la unica intrebare din comentariul meu?

Frecventez mai degraba rar mediul blamat de dumneavoastra, dar am avut sansa unor intalniri remarcabile. Monahi (Maicuta Hesychia de la Bucuresti), preoti (Parintele Dan de la Arad), ierarhi (Preasfintitul Vasile de la Cluj).

Nu ca nu ar exista o margine a acelei lumi care sa fie depravata sau mercantila, dar, oricat de groasa, ramane sa fie o margine. Esenta e altundeva. Aplicand maniera dumneavoastra (de gandire, daca o putem numi asa), se poate vorbi preabine de montaniarzii zilelor noastre, care, mergand la munte, nu fac, evident, decat sa intre cu masinile pe iarba, sa prajeasca gratare prin poiene si sa lase mormane de peturi si gunoaie in urma unor petreceri zgomotoase. Evident, zic, pentru ca, de pe sosea, asa se vede.

In orice caz, ramane sa fie suburbana si de mare vulgaritate imaginea dumneavoastra a monahului bantuind coclaurii in cautarea unor turiste bine hranite cu proteine, dar pazite de mireni vigilenti. E neadevarata si jigneste deopotriva lumea monahala si lumea celor ce merg pe munte.

Cred in continuare ca acel comentariu (nu am zis nimic de contul dumneavoastra!) e cazul sa dispara de pe site. Sunt destule site-uri pline de asa ceva. As prefera sa nu le regasesc aici.

Aveţi perfectă dreptate şi aţi expus cu nobilă elocinţă problema. Mă văd pus în postura să recunosc că m-am cam grăbit cu un astfel de comentariu.

Din păcate, ultimele mele experienţe pe tărâm bisericesc... nu s-au situat deloc la înălţimea celor pe care le-aţi menţionat. S-au izbit de zidul de la marginea edificiului, iar timpul şi răbdarea de a accesa adevăratele valori nu au fost atuurile mele.

Cu stimă şi prietenie recunosc că am greşit postând astfel.

Ma bucur de intelegere si revenire. E rara. In consecinta, iertare pentru asprimea, pe alocurea, a judecatii. Sa ne vedem la munte, unde e bine. Cu stima si prietenie, la randul meu.

Biserica asta pare a fi butaforie, decor pentru vreun film.