Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel..!

Înscrisă de: Daniela Ursu
Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel..!
Data publicării: : 30 Iun 2009, vizualizări:: 3981
Localizare geografica: România, Muntii STANISOAREI, Lacul Cuiejdel
Album (slideshow): Lacul Cuiejdel
Echipament folosit: Fuji FinePix, Hoya, Paint
Descriere: Originea: Naturală (L. Cuiejdel), Naturală (L. Roşu); Vechimea: 1978 (L. Cuiejdel), 1837 (L. Roşu); Adâncimea maximă: 16, 08 m (L. Cuiejdel), 9, 7 m (L. Roşu), Suprafaţa: 122.000 mp (L. Cuiejdel), 114.676 mp (L. Roşu); Volum total: 906.970 mc (L. Cuiejdel), 680.084 mc (L. Roşu); Flora: Typha, Polygonum, Mentha etc (L. Cuiejdel), Equisetum, Polygonum, Myriophyllum, Typha, Carex etc (L. Roşu); Fitoplanctonul: Sunt dominante speciile euplanctonice (L. Cuiejdel), predomină fitoplanctonul facultativ (L. Roşu); Zooplanctonul: Predomină rotiferii (L. Cuiejdel), predomină copepodele (L. Roşu); Bacterioflora: Predomină amonificatorii (L. Cuiejdel), sunt dominante bacteriile denitrificatoare (L. Roşu).
Daniela Ursu - Galeria personală
Bookmark and Share
Galeria Foto Alpinet
Fără foto Lori Balogh, Miercuri, 1 Iul 2009, 9:43

O paralela excelenta si f. utila. Felicitari!:-D

Sasha Postelnicu Sasha Postelnicu, Miercuri, 1 Iul 2009, 10:37

cum pot sa aflu "povestea" care sta la originea lacului Cuiejdel? (in afara de ceea ce exista deja pe wikipedia).
Defrisarile in zona sunt asa cum se spune? In muntii Bistritei m-am ingrozit!:-(

Daniela Ursu Daniela Ursu, Miercuri, 1 Iul 2009, 12:01

Pregătim acum un material complet şi inedit despre Lacul Cuiejdel - de la formare (naşterea lui) până la transformare ("într-un mare obiectiv turistic"), care va apare - cu acordul domnilor admini - în numărul viitor al revistei Invitaţie în Carpaţi şi pe care sperăm că îl veţi lectura cu plăcere sau aşa cum ne-aţi mai spus, "pe nerăsuflate". :-)
Vă mulţumim!

Fără foto Adrian Rosca, Miercuri, 1 Iul 2009, 15:19

Descrierea nu contine nimic referitoare la pH sau fauna piscicola. Ar trebui completata:-P

Fără foto Adrian Rosca, Miercuri, 1 Iul 2009, 15:23

'Referitoare':-D care este

Daniela Ursu Daniela Ursu, Miercuri, 1 Iul 2009, 16:21

L. Cuiejdel, pH/unităţi: 7, 5 (staţie sursa de alimentare); 7, 2 (staţie coada lacului); 7, 4 (staţie centrul lacului); 7, 3 (staţie baraj); 7, 4 (staţie evacuare).
Adrian, dacă încep să enumăr toată fauna piscicolă vertebrată/nevertebrată, încrengături şi clase de subîncrengături pisciforme nu mai citeşte nimeni articolul...!:-)

Fără foto Dan Loghin, Joi, 2 Iul 2009, 8:39

Asta inseamna, Daniela, sa dai o tusha stiintifica/documentara mai apasata. Intereseaza?!
Daca vrei sa ai succes cu astfel de abordare nu ar strica sa comanzi intr-o anexa o "Balada a ph-ului 7.2. La coada lacului".
Nu de alta dar poti evita astfel ceva "care este" seria "Paienjenitza si finaria" - o cetzoasa plictiseala. Ceea ce si transmite, ca orice artist autentic.
:-P

Fără foto Adrian Popa, Joi, 2 Iul 2009, 14:57

Interesanta abordarea...pentru care merita nota maxima!

Daniela Ursu Daniela Ursu, Joi, 2 Iul 2009, 21:46

Ca prime surse de documentare am folosit o monografie locală pusă la dispozie de de Primăria comunală şi Raportul Laboratorului de Acvacultură şi Ecologie Acvatică Piatra Neamţ / Staţiunea Biologică ”Petre Jitariu” Neamţ /
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, din care am preluat o parte din datele ştiinţifice, parametri cercetaţi, măsurători efectuate, surse care de altfel vor fi menţionate şi la Biografie. Sunt peste - peste - 1000 de denumiri ştiinţifice, latine, pe care le-am verificat pe fiecare în parte pentru a nu-mi scăpa vreo literă inversată sau tastată greşit.
Unul din mărunţişurile în care mă pierd acum este că nu cunosc ce floră piscicolă avea pârâul care alimentează Lacul Cuiejdel – pentru că Clasa Osteichthyes studiată de mine mi se pare ori restrânsă ori prea mică.
În ceea ce priveşte Lacul Roşu, am astfel de informaţii, pe lângă păstrăvul indigen din pârâul Bicaz:
- În 1941 a fost introdus în lac un număr de 2000 buc. babuşcă (Rutilus rutilus carpathorossicus), adusă din lacul Balaton.
- În 1943 nişte pescari din Gheorgheni, pescuind la păstrăvi cu boiştean, au deversat surplusul în lac, aceştia din urmă adaptându-se şi dezvoltându-se foarte bine.
- În 1956 fostul Institut de Cercetări şi Proiectări Piscicole al României a adus din Polonia şi din fosta U. R. S. S. icre de coregon. Cercetările efectuate ulterior, în 1962, au concluzionat ca specia s-a adaptat cu uşurinţă în noul biotop.
- În 1958 au fost introduse icrele de păstrăv curcubeu.
Ca fapt divers, pentru că tot suntem aproape, în lacul de acumulare Izvorul Muntelui ştim că vechea albie a Bistriţei găzduia 16 specii de peşti: păstrăv indigen, lipan, lostriţă, scobar, clean, mreană, moioagă, mihalţ, obleţ, porcuşor, boiştean, beldiţă, grindel, zglăvoacă, câră şi chetrar.
- În 1961 s-a adus babuşca din Lacul Roşu.
- În anul 1961 a fost introdusă plătica, sub formă de icre embrionate, de la staţiunea Enisala.
- În 1963 s-au adus din U. R. S. S. icre embrionate de coregon.
- Iar în următorii doi ani s-au introdus icre embrionate de păstrăv, varietatea de lac, din Austria.
Documentarea - pentru mine - nu e nici pe departe încheiată, dar contez pe ajutorul tău, Dan. :-)

Smaranda Enică Smaranda Enică, Sâmbătă, 4 Iul 2009, 10:37

Felicitari, Daniela, pentru pentru toata munca ta de documentare prin care ne aduci la lumina informatii extrem de pertinente despre un obiectiv turistic putin cunoscut. Abia astept revista! Spor la treaba! Dar si la recreere pe... marginea acestul lac!:D

Serban Leoca Serban Leoca, Sâmbătă, 4 Iul 2009, 14:30

Daniela Ursu: "surse care de altfel vor fi menţionate şi la Biografie" - Bibliografie, desigur.

Dan Loghin, Daniela Ursu - Acesta este unul din regretele mele privitor la articolul dumneavoastra "Varfurile Carpatilor Romanesti, de peste 2500 m. O parere?", IIC, an IX, nr. 93, septembrie 2008, pp 21-30. Lipsa bibliografiei face ca acest articol sa nu poata fi folosit ca punct de plecare in studiul temei de catre cineva interesat - si nici sa-i poata fi verificata informatia de catre cititor, ceea ce e in primul rand in interesul autorului, dar si al cercetarii in general. Dan loghin: "o tusha stiintifica/documentara mai apasata. Intereseaza?!" Da, pe mine, foarte tare. Sunt semne ca nu sunt singurul.

Fără foto Dan Loghin, Luni, 6 Iul 2009, 9:12

Meritul in ceea ce priveste documentarea privind lacul Cuiejdel este in intregime al Danielei.
In privinta bibliografiei, este libera sa faca asa cum i se pare cel mai bine.

In ceea ce priveste virfurile de peste 2.500 m am sa va raspund cam cum a raspuns Ilie Fratu la asa ceva. (Nu mie mi-a raspuns, tin sa precizez, nu aveam cum sa fiu prezent). Cam asa: "Si ce vrei dom'le sa arat ca l-am citat pe baciul...., care neam de neamul lui stia de virful ala asa cum l-am numit? Si vine un pratolog si-l suceste cum vrea el?! Iar numele ala gresit de un nenorocit pentru ca a fost pus sa urce pe munte ramine iar numele vechi e luat in deridere? Cui foloseste ca lumea vrea nume pe gustul ei nu a celor care au dreptul sa puna astfel de nume! Cui foloseste ca numele citit/aflat anapoda de cine stie ce bilbiit sau agramat ramine iar numele adevarat nu?!".
Extindeti acest raspuns in directia solicitata de dvs. Si mai este ceva: sunt propriile cercetari - destul de laborioase! - subliniate simplu: o parere.
Pe de alta parte, exista bibliografie la care am acces. Unul dintre masteratele mele se refera la semiotica. Aplicabila - teza finala - la informatiile toponimice montane. Bazata pe ideea ca numele acelea transmit ceva. Adinc.
Plus o bibliografie istorica in domeniu. Dar de aici incolo poate fiecare.
In final, poate paradoxal pentru oarecine, nu doresc nici sa fiu citat, nici sa fiu cunoscut, nici nu am vreun "interes". Am o simpla pasiune. Si acces la surse de prima mina. Si pregatirea solida necesara. Si un mentor extrem de destept.
Dar asta poate fiecare sa acceada.

In privinta interesului (in sensul plin si curat al cuvintuluI!), daca as fi sesizat un astfel de interes ar fi fost cumva altfel.
Daniela face bine ca incearca din cind in cind. Si ea are de la mine (mult) mai multe informatii si date. Pe care, la rindul meu, le-am cules de la altii. Si le-am "pretzaluit".
Si apoi cine ar fi interesat? Dvs. da - poate, dar nu "publicul larg" al Alpinetului. Publicul larg este interesat de altceva. Normal.

De ani de zile fac, in "interes" propriu, o statistica asupra pozelor, datelor, informatiilor si, mai apoi, asupra sensului gustului pe Alpinet. Strict pentru mine, repet, desi "cercetarea" este serioasa.
Merita, va sigur, un articol "de fond", chestia asta.
Dar asta este, asa cum spuneam, "parerea mea!". Si cam ce bibliografie sa adaug, daca va fi fiind cazul?, la parerea mea?!
Si cam cine ar citi?

PS. In ciuda a tot ce s-a spus, intervenit, comentat, in ciuda tuturor eforturilor de bun simt, "lumea" vrea sa confunde in continuare Lespezi cu Caltun, cu Cornu Caltunului samd.
De ce?! Eu unul habar n-am desi din "statistica" reiese altceva.
Asta-i un simplu exemplu si, poate, edificator.

Uitati-va apoi singur la exemplul de-a dreptul invechit al Darei si al Hirtopului Darei. Sa iti permiti sa eviti ori de cite ori vine vorba mentionarea Hirtopului numai pentru ca "de aia!" - inseamna ceva. Asta pentru ca bibliografia pe care a consultat-o acel autor nu zice nimic despre.
Asa ca rareori am incredere intr-o anumita bibliografie. "Studiul de teren" e mult mai important. Pentru mine.
Va urez ture frumoase si dragi!

Daniela Ursu Daniela Ursu, Luni, 6 Iul 2009, 14:04

Îmi aduc aminte că în prima apariţie a articolului - fără să fi fost vina nimănui - s-au strecurat câteva mici erori. La atenţionarea noastră, Emi a intervenit rapid şi prompt. Se pare că tu ai apucat să citeşti acea şi pentru puţin timp afişată variantă. Titlul articolului este "Vârfurile Carpaţilor Româneşti, de peste 2500 m. O părere." Punct. Textul original nu avea nici virgula.
A fost o onoare pentru mine să fiu coautor şi pe lângă documentare, să îndeplinesc una din 'sarcini': să personalizez textul şi să-l fac în aşa fel încât să fie... curgător. Nu am aşteptat niciunul lauri - satisfacţia sufletească a fost imensă. Ptr. unii dintre noi, acel articol a fost şi este mai mult decât o lungă înşiruire de vârfuri, de toponime şi de cifre / altitudini - a reprezentat chintesenţa vârfurilor de peste 2500 de metri - şi mai puţin decât toate acestea: o simplă părere.
Dan a început exact aşa: "Acest articol este o simplă părere." Apoi am continuat cu Partea I, o recapitulare a vârfurilor cu altitudinea de peste 2.500 m din Carpaţii Româneşti. Aici probabil s-ar fi vrut o bibliografie, o listă lungă cu toate hărţile/ ediţia / anul apariţiei de unde au fost preluate toponimele şi altitudinile? În partea a II-a parte au fost nişte optiuni teoretice, am amintit şi de accepţiunea generală, am dat reguli, am stabilit criterii, ne-am permis să propunem şi am tras concluzii finale - personale. Fără bibliografie. Şi-atunci "De unde ştii tu semnificaţiile denumirilor?" (pag. 23, 24, 25, parţial 26 din revistă) Răsuflată întrebare...
Uhh, de câte ori am pus-o eu şi tot nu m-am învăţat minte. Sau poate între timp am reuşit. Sau poate nu...:-)

Serban Leoca Serban Leoca, Luni, 6 Iul 2009, 16:19

Dan Loghin, Daniela Ursu - Bine. Spor la lucru.

Daniela Ursu - Am descarcat revista deindata ce a aparut. Nicicand nu mi-ar fi trecut prin minte sa verific daca s-a schimbat ceva intre timp si, evident, am consultat doar exemplarul din calculatorul meu. L-am inlocuit acum. Multumesc ca mi-ati spus.

Fără foto Gigi Bosancu, Marţi, 7 Iul 2009, 21:00

Dan Loghin - Conform statisticii laborioase, care este " sensul gustului " pe Alpinet? Dar sensul atitudinii?

Fără foto Dan Loghin, Miercuri, 8 Iul 2009, 9:48

Destul de "laborioase" sunt doar cercetarile mele legate de subiectul respectiv si adjectivul se refera numai la "putirintza" mea. Altii reusesc mai usor, mai mult, mai bine, mai repede, mai simplu.
Statistica respectiva nu este laborioasa ea insasi, dar raspunde la niste intrebari. Proprii. Personale. In/Pentru/La interesul meu - "care este".
Restul/rezultatele/concluziile/parerile la care am ajuns sunt doar de/pentru uz propriu, asa cum am spus. Ele se refera la ceva anume nu la cineva anume.
Puteti face propriile cautari sau accede la alte cercetari, daca veti fi dorind. Astfel veti descifra ce sens doriti. Sau ce tendinta (directia si sensul), pentru ca acesta era "meaning"-ul cuvintului "sens" folosit.

Va multumesc ca ati ajuns in/la acest cotlon de comentarii, atit de departat.
Ture frumoase si dragi!

Fără foto Adrian Rosca, Joi, 30 Iul 2009, 18:21

"Consiliul Judeţean va amenaja drumurile spre Cuiejdel
De Alex NECHITA
Realitatea Media
Consiliul Judeţean Neamţ face noi paşi spre demararea lucrărilor ce vor transforma arealul Cuiejdel într-o zonă turistică. În şedinţa de vineri, aleşii judeţului vor discuta oportunitarea trecerii în administrarea forului judeţean a patru drumuri ce vor fi amenajate în vederea realizării dezideratului propus de Consiliul Judeţean şi Primăria Piatra Neamţ.
Astfel, se solicită aprobarea pentru transmiterea din domeniul public al comunei Gârcina şi din administrarea Consiliului Local al Comunei Gârcina în domeniul public al judeţului Neamţ şi în administrarea Consiliului Judeţean Neamţ a drumului comunal DC 145 Gârcina - Cuejdiu, în lungime de 7, 7 kilometri, cu terenul aferent, şi a unui drum comunal de exploatare, în lungime de 2 kilometri, cu terenul aferent.
Un al doilea proiect solicită aprobarea pentru scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a unei suprafeţe de teren de 5, 57 ha, aferentă drumului forestier Cuejdiu axial (4, 27 ha, lungime 6, 673 kilometri şi lăţime medie 6, 4 metri) şi drumului forestier de intervenţie în zona lacului Cuejdel (1, 3 ha, lungime de 2 km şi lăţime medie de 6, 5 m) în vederea transmiterii celor două drumuri, cu terenul aferent, din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor- ROMSILVA în domeniul public al judeţului Neamţ şi în administrarea Consiliului Judeţean Neamţ.
Ambele proiecte sunt elaborate în scopul participării acestui for în cadrul proiectului "Amenajarea în scop turistic a ariei naturale protejate Lacul Cuejdel, comuna Gârcina, judeţul Neamţ".
Vasile Pruteanu, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, a menţionat că aceste drumuri vor fi amenajate de forul judeţean. "Este un nou pas, important, în derularea acestui proiect, iar odată preluate în administrare aceste obiective vom putea interveni pentrru amenajarea corespunzătoare", amenţionat şeful executivului nemţean.
Proiectul de dezvoltare durabilă a zonei turistice Cuiejdel din comuna Gârcina a intrat în ultimele etape dinaintea începerii lucrărilor. Până în acest moment s-au efectuat studiile topografice şi geologice pentru câteva dintre etapele acestui proiect. Este vorba de modernizarea a 7 kilometri din drumul care duce spre lacul Cuiejdel, plus alţi 3 kilometri până la lac. Vor mai fi construite punctele de observaţie din jurul lacului, grupurile sanitare şi punctele de colectare a deşeurilor.
Vasile Pruteanu a amintit de promisiunile pe care le-a făcut în campania electorală şi care se refereau la amenajarea unui parc de distracţii gen Disneyland.
Până în acest moment, pentru studiile necesare s-au cheltuit 9, 9 miliarde de lei, iar în curând se va preda amplasamentul celor care vor realiza lucrarea.
Reamintim că Primăria Piatra Neamţ a obţinut finanţare de 5, 5 milioane de euro, de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor pentru pune în valoare o regiune sălbatică şi foarte frumoasă din judeţul Neamţ. Zona este considerată una extraordinară din punct de vedere al aşezării, dar şi al modului în care se prezintă. Arealul, care este la numai o aruncătură de băţ de Piatra Neamţ, este considerat rezervaţie naturală şi este inclus pe lista ariilor protejate din România. Este vorba de Lacul Cuiejdel sau Lacul Crucii cum îi spun localnicii."

Daniela Ursu Daniela Ursu, Sâmbătă, 1 Aug 2009, 7:46

Aşa e, Adrian.
Articole, ca cel de miercuri, de genul "pietreni, vi se mai pregăteşte ceva" citesc des în presa locală. Cu o frecvenţă de apariţie extrem de ridicată încât ai zice că suntem într-o nesfârşită campanie electorală, pardon, de promovare, articolele sunt încărcate, de asemenea, cu statistici extrem de favorabile -"În acest we, s-au plimbat cu telegondola/telescaunul un număr de... persoane, dintre care atâţia bărbăţi, femei, copiii" - sau cu oferte impatabile de genul 'Cu ocazia sărbătorii/zilei de..., duminică plimbarea cu... va fi moca, pardon gratuită' etc.
Dacă stau bine şi cuget, un cabinet hotărât ca astă, care ştie ce vrea şi care dispune şi de resurse... ar fi bun, de ex. (şi) în M. Transporturilor. La ritmul în care au făcut 'drumurile' pentru plimbări la înălţime, ar fi mişcat încă pe-atâţia km de autostradă.
:-?:-)

Galeria Foto Alpinet
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii
Alte fotografii legate de Muntii STANISOAREI
[1-20] [21-40]<  41-60 din 120
  > [61-80] [81-100] [101-120]
Plasă
Marţi, 15 Dec 2009 Vizualizări: 1194
Fard
Marţi, 15 Dec 2009 Vizualizări: 905
Danteluţă
Marţi, 15 Dec 2009 Vizualizări: 991
Umbreluţă şi cristale
Marţi, 15 Dec 2009 Vizualizări: 975
Candela inimii e şi astăzi aprinsă
Vineri, 21 Aug 2009 Vizualizări: 1319
Vara la Buhalniţa
Vineri, 21 Aug 2009 Vizualizări: 1845
Vara la Crăcăoani
Vineri, 21 Aug 2009 Vizualizări: 1540
Vara la Cuiejdiu
Vineri, 21 Aug 2009 Vizualizări: 1592
Stai cu noi apă dragă!
Joi, 20 Aug 2009 Vizualizări: 1241
Singuratatea apei
Joi, 20 Aug 2009 Vizualizări: 1145
Stâlpnici
Joi, 20 Aug 2009 Vizualizări: 1266
A fost un vis ce l-am visat
Joi, 20 Aug 2009 Vizualizări: 1235
Alţi tineri, alţi bătrâni
Joi, 20 Aug 2009 Vizualizări: 1148
Cu mic, cu mare, ce frumos apus de soare...
Luni, 10 Aug 2009 Vizualizări: 1484
Un spot mângâietor
Luni, 10 Aug 2009 Vizualizări: 1278
Curat, simplu şi modest
Luni, 10 Aug 2009 Vizualizări: 1015
Întâlnirea
Luni, 10 Aug 2009 Vizualizări: 1147
Verde, Roşu... E Împărat
Luni, 10 Aug 2009 Vizualizări: 1143
De năluciri înconjurat...
Luni, 10 Aug 2009 Vizualizări: 1040
Alte fotografii legate de Muntii STANISOAREI
[1-20] [21-40]<  41-60 din 120
  > [61-80] [81-100] [101-120]
©Proiectul Alpinet 1999 - 2024