@Daniela, In sfirsit am ocazia sa (ma) lamuresc:

- Virful din primul plan a fost considerat multa vreme fara nume. Si este. El este virful fara nume cu altitudinea cea mai ridicata din Carpatii Romanesti.
El a fost gresit denumit Vf. Dracului, aceasta din confuzia si eroarea unui cartograf care a denumit Vf. Dracului pe cel care are numele corect (desi dat destul de recent) de Virful Dintre Strungi - (in aceasta poza in spatele fotografului). Dindu-si seama de eroare, a atribuit acestuia din poza numele dat initial de Vf. Dracului. Este o denumire care nu trebuie sa se piarda, neh?!
Vf. Dracului este insa denumirea data vf. "de deasupra Strungii Dracului" - adica actualului Vf. dintre Strungi, deci numele nu are cum sa fie atribuit celui din poza.
Paradoxal poate, este destul de rar urcat si apare mai mult ca o iesitura. Cunosc altitudinea sa dar este discutabila.
Revenind, numele de Vf. Dracului nu este cel corect, oficial nu are nume, este cel mai inalt fara nume si a fost propusa acum ceva vreme denumirea de Vf. Alpinet.
Cum, probabil in cazul de fata, nu are cine sa confirme denumirea, este o chestiune de consens ca acest virf sa se numeasca Alpinet. Eu unul ma alatur.

- Virful din planul doi este virful Cornu Caltunului. Alt. cea mai probabila este de 2.510. Sau 2.505 in alte versiuni.
De asemenea mai rar urcat, si de obicei dinspre sud (dreapta aici.) Uneori este confundat cu Cornu Catunului din Iezer - ca si denumire doar. Nu este cazul. Denumirea provine de la Caltun.

- Virful din ultimul plan este un dublu virf: exista un mic platou somital. Culminatia din stinga este Vf. Caltun (propriu-zis) iar culminatia din dreapta (care are si o mica gilma - si nu vorbesc de cruce si/sau de "momiie") este Vf. Lespezi. Cum cele doua practic se confunda in acel mic platou, numele corect este Lespezi-Caltun.
Alt. probabila este 2.521.7 Vf. Caltun si 2.522.4 Vf. Lespezi.
Dar, repet, ele se confunda practic pe teren iar, daca este sa ne luam dupa definitia matematica a virfului, ele constituie un singur punct somital.
La (mai mare) rigoare insa sunt doua puncte distincte, cu diferenta de altitudine insesizabila, dar care sunt cu totul diferite ca si provenienta: Caltun este punctul somital al regiunii/zonei dinspre nord, iar vf. Lespezi este punctul somital al Muntelui Lespezi, dinspre sud-(est). Linia "de fractura" (nu in sens geologic) se vede: imediat in stinga gilmei Vf. Lespezi se vede un sant inspre jos.

Cam acelasi lucru se poate "interpreta" cumva si cu cele 3 virfuri ale Ciortei, ele putind fi culminatii ale unor (portiuni de) culmi diferite care se intilnesc practic in acelasi loc.

Una peste alta, o poza foarte documentara.

Un comentariu teribil de bun şi deosebit de util!
Îţi mulţumesc pentru informaţiile preţioase adăugate.
Continuarea acestui gen de dialog poate fi benefică pentru întreaga comunitate Alpinet. Curiozitatea se va mări şi o dată cu ea va creşte interesul pentru o viitoare listă cu "Vârfurile fără nume din Carpaţii Româneşti".
Mulţumim mult!

Foarte interesant, multumesc mult! M-ai lamurit si pe mine; eu am venit din Strunga Doamnei cu intentia de a escalada intreaga creasta pana in varful Lespezi, eu credeam ca este cel din spate unul singur nu cu cele 2 varfuri cautate de fapt-Lespezi&Caltun-, iar cel din mijloc este Caltun de fapt dar iata ca m-am inselat; la un moment dat este o saritoare destul de nasoala iar apoi din pacate s-a stricat destul de rau vremea si am coborat inapoi la lacul Caltun fara sa ajungem pana sus. Oricum fiind o vreme destul de inchisa in putinele momente in care am vazut ceva si fiind si pentru prima data in zona pentru a urca pe Caltun-Lespezi informatia ta este foarte utila pentru data viitoare.

De obicei urcatul la/pe vf. Lespezi se face din Strunga Doamnei, coborire in caldare spre sud-sud-est, apoi urcus spre si pe asa-numita "creasta a Balaurului" (NE) (de fapt lespezile de la care provine denumirea) si apoi in sus (NNV) pina la virf(uri).
De pe vf. Lespezi se coboara spre vest-(nord-vest) pina in saua dintre vf. Lespezi si Cornu Caltunului si apoi o catarare destul de simpla direct in sus pe Corn. Ma rog! fiecare pe unde poate. Coborirea se face, de obicei, coborind razant spre SE pina in caldare.
Cunosc o singura persoana care a facut traseul direct Lacul Caltun - saua mai sus pomenita. Pe fata nordica - dar nu direct in sus. E tare umed si foarte obositor traseul.

Creasta Lespezi - Negoiu si traseele despre care - cred - face vorbire domnul Dan Loghin sunt descrise destul de amanuntit in Ilie Fratu, Andrei Beleaua, Octavian Fratu, "Pe custurile fagarasene", Editura pentru Turism, Bucuresti, 1991, in capitolul intitulat chiar asa, "Lespezi - Negoiu", pp. 251-258.