[1-20]< | 21-40 din 358 | > [41-60] [61-80] [81-100] >> |
Fotografie | Comentariu | Data |
Frig Lazarescu Mihai | Îmi place frigul tău Da’ dacă îl trăgeai mai spre stânga Aproape de inimă Crezi că se topea?:-P | 1 Dec |
Locuinta mea de vara Titus Hen | După zece ani de prietenie Și un brânci în mintea copiilor Ai plecat în lumea minunat’ a lor Dar să nu uiți nicicând de fânărie:-P La mulți ani Titus! | 1 Dec |
Cum ajunge muntele praf și pulbere Paul Airinei | Da, da, da, așa ar cânta cineva Începutu-i promițător da’ mai trebuie motive Aruncă totuși creierul din cap Și restul de normative Din ultimul STAS fă un parastas Dacă mai clipocește-n cap ceva Clătește-l bine, bine cu cerneală Poate va ieși ceva la iveală Da’ mai bine aruncă-l cu totul Dă o fugă pe Măgură și i-ați o tigvă pe măsură Puneți cenușă-n cap, aruncă-te-n mocirlă Și-apoi roagă-te să te scap. La sfârșit scoate-ți inima din piept Și vino cu ea în palmă, n-ai teamă Voi avea grijă de ea, de bună seamă Plimbată prin lanul de crini cu gingășie Prin susur de izvoare cu pițigoi în cârdășie Și-acum urmează ultima tușă Cu vocea sumbră și rea de după ușă -Nemernicule ai venit? vremea-i târzie S-a închis la cârciumă de-o veșnicie:-P | 26 Nov |
Cum poți ieși în relief Paul Airinei | Marghile, frumoasă denumire Mușuroaie înierbate Nu-s de cârtițe și nici de furnici Un relief periglaciar format pe o lentilă de apă Îngheț-dezgheț diferențiat Pante mici și insolație puternică. | 26 Nov |
Măgura Șerbești Daniela Ursu | Am uitat esențialul: "Adevărata, înalta descriere desprinde Fizionomia proprie a peisajului Prin caractere subiective intense și noi Dacă e pur poetică În ambele cazuri și geograful și poetul Care uneori pot fi o singură persoană Trebuie să aleagă esențialul Din mulțimea impresiilor, să pătrundă Până la sufletul peisajului, Ca să-i descopere misterul și frumosul. Adevărata descriere a naturii e o poemă În care sufletul autorului vibrează În acord cu sufletul pământului." Toate citatele de mai sus aparțin Lui George Vâlsan Descrieri geografice | 24 Nov |
Măgura Șerbești Daniela Ursu | Să nu ne luăm după ce spune lumea. Făpturile superioare se respectă și se înțeleg, Când se întâlnesc. Și locul de întâlnire e vasta grădină a naturii, Pe care știința și poezia o iubesc și o cercetează. Iar din grupul de științe care se ocupă de natură, Nici una nu se apropie mai mult de poezie Ca Geografia. | 24 Nov |
Măgura Șerbești Daniela Ursu | Știința și Poezia? Să fie surori? Nu prea-ți vine să crezi Una serioasă și avară la vorbă (ai grijă cum te-adresezi) Se poartă prin lume sobru îmbrăcată, la tâmple pieptănată Interzicându-și orice efuzii sentimentale. Trăiește retrasă, în cămăruța sa numită „laborator” (Pe etajere descoperiri epocale) Și unde mânuiește tot felul de crăticioare, Borcane și sticluțe cu moarte concentrată, Băuturi de leac sau farmece de legat ploaia. E meticuloasă și ordonată până la manie, rigidă Și de multe ori mărginită, Fiindcă nu ține seama decât de logică, Având privirile reci ațintite spre fantoma depărtată A ceea ce se cheamă adevăr, pentru priceperea căruia Omenirea se chinuiește de mii de ani Fără să fie sigură că l-a înțeles vreodată. În definitiv, o persoană antipatică, De care ne temem fiindcă e puțin accesibilă, Inumană și are puterea de a prezice viitorul Dar pe care o acceptăm fiindcă de multe ori, Cu toată firea insuportabilă, ne dăruiește Cu descoperiri sau invenții care ușurează traiul. De Poezie se spune că a legănat în ritm și armonie copilăria omenirii. Aceasta înseamnă că e mai înaintată în vârstă decât sora sa, Știința. Dar nimeni nu crede. Căci nu numai că îi place să se poarte tinerește, Nu numai că adoră până la nebunie stofele scumpe, florile, bijuteriile și parfumurile, Dar e atât de convinsă de farmecele sale naturale, Încât nu ezită să se arate în toată splendoarea nudității, Cu un singur colan de rime bogate la gât și cu garoafă roșie prinsă în păr. Vorbește dulce, dar mult, de te amețește și mai ales de Amor! Plânge și rîde cu fiecare din noi. Uneori se supără așa de grozav, Că rămâii încremenit, întrebându-te în ce infern a găsit Biciul de șerpi al cuvântului cu care izbește. De altfel foarte simpatică, fiindcă înțelege slăbiciunile omenești Ba chiar, mai întotdeauna le încurajează. Când ți-e frig și ți-e foame, ea îți oferă zâmbind cântece Tăiate în strofe calde și proaspete și te consolează, purtându-te prin stele, Pe aripile imaginației. Știință și Poezie nu-i așa că sunt părtinitor? Adevărul pare ascuns într-o ceapă, Cu cât dăm mai mult foile deoparte cu atât ne dau lacrimile mai mult. De râs, de plâns, abia la sfârșit găsim Adevărul gol-goluț:-P | 24 Nov |
Deschide ușa, creștine... Bella Ana | Din mulțimea de frunze umilite Am ales una ce-a cules lumină Presată de timp, uitată-ntr-o carte Primește-altă lumină ce-mparte. La mulți ani! | 17 Nov |
Pospai Paul Airinei | Întreabă frunzele din baltă De ce nemișcate-n mine tresaltă Întreabă vântul din fereastră De ce mă-mpinge dincolo de creastă Întreabă praful sau pospaiul Pietrele din rîu sau poate scaiul Întreabă-te pe tine făr-asocieri Dar să nu diseci n-ainte să fii ieri | 11 Nov |
Pavilion Paul Airinei | Aici mi-am pierdut cuvintele Da' noroc că nu trecea niciun avion | 10 Nov |
Concentrare maxima Lazarescu Mihai | Câteodată suntem martori la scene Ce nu pot fi fotografiate sau foarte greu descrise Dar cele mai interesante sunt cele purtătoare de mesaje. Ieri în oraș după o intersecție aglomerată Am văzut traversând strada un șir lung și compact de frunze Toate plecau de la un copac de pe stânga și se îndreptau Pe partea cealaltă a străzii intrând pe poarta deschisă a unei școli Crezi c-am putea să-nvățăm de la frunze să murim? Și uite-așa, din cauza frunzelor n-am văzut veverița:-D La mulți ani Mihai! | 8 Nov |
Privind spre crestele mult iubite Mihaela-Alina Radu | Cineva a numărat stelele-n cer Și a constatat că sunt mai multe Decât firele de nisip de pe pământ Dacă ți-aș dărui un ciob de sticlă Scăldat în lumina blândă a toamnei În care s-au topit o mie de fire de nisip Crezi c-ar fi de-ajuns să nu pier? La mulți ani Mihaela! | 8 Nov |
Melanj Ileana Toma | Și dacă am primit în dar argint De ce ne-ai luat ochii la schimb? | 5 Nov |
Căutând a treia claie Paul Airinei | Unii-au căutat balena bălaie De ce n-aș căuta a treia claie Hait, c-a intrat bălaia-n sat Ș-avem de treabă nu de stat:-P | 15 Oct |
La Zăvoare Paul Airinei | În imagine în partea dreaptă jos se văd clar cele două clăi Dacă eram cocoțat pe Claie înseamnă că eram pe cea de a treia Dar dacă realitatea mă contrazice înseamnă că am visat Și-atunci a treia claie nu este decât în capul meu:-P | 15 Oct |
La Zăvoare Paul Airinei | Citez din ghidul dr. Iacomi ed. 2000 pag. 93 “După ce treci printr-un zmeuriș, faci un ocol spre dreapta, urcând o mică creastă pietroasă, după care poteca se înșiră în linie dreaptă, deasupra Jgheabului Clăilor. Partea cea mai îngustă a brânei se numește „La zăvoare”. Acolo era cândva o portiță din răzlogi, hotar între pășuni și care parcă despărțea două lumi: cea a pădurii, întunecată și plină de taine, de lumea stâncilor, deschisă, luminoasă îmbietoare.” | 15 Oct |
La Zăvoare Paul Airinei | Dacă zăvoarele lipsesc e vina mea Dar n-am știut că sunt trei Clăi:-P | 5 Oct |
Calea lui Steofan Paul Airinei | Puțin mai sus de Altar și-un pic mai jos de Panaghia | 8 Sep |
Jgheabul Sănuni Paul Airinei | Mai sunt, da' n-au vrut să stea de vorbă cu noi:-P | 8 Sep |
Efigii Paul Airinei | Dacă te uiți la stânca de sus se văd trei chipuri cu ochișori. Se pare că ăștia sunt bănuții. "Pe marginea stângă a Curmăturii Arșiței apare din jnepeniș un turn izolat, Piatra cu Bani (aici s-a crezut multă vreme că în jurul ei sunt comori)" Dr. Iacomi O parte din comori le-am găsit și noi:-P | 8 Sep |
[1-20]< | 21-40 din 358 | > [41-60] [61-80] [81-100] >> |