Minunata fotografie!
Dar am o curiozitate: Spune-mi te rog, Daniel, pe acel stobor (sau poate nu e) din centrul imaginii si usor izolat de ceilalti, ce se vede? Undeva, putin mai jos de jumatatea lui, parca este un punct rosu, luminos, pare-a fi un pixel mort, dar nu e...

23 Nov

Tot de la Porucic T. cetire, "huc" - huci la plural - este "o pădure cu copaci mici; tufișuri, un loc cu pădure de nepătruns, desiște cu loc apos și/sau desiște de lozie".
Mai spre sudul țării însă i s-a spus huceac/huceag. Există și un "Cântec" cu "huceagul des" și "gândurile mele"...

22 Nov

*intervențiile.

22 Nov

Vă mulțumesc tuturor pentru intervenții domniilor voastre!
Pentru Adrian, "Apropos de denumiri", am adunat și eu câteva precizări despre cele două cuvinte - nu știu și cât de utile-ar fi!...:-)

Izvoarele (Izvorul la secundar și adesea însoțit de epitete, Alb, Rece etc, cu diminutive - Izvorălul sau derivate - Izvorani, Izvoranca) ne spune F. Miklosich este un nume ucrainian, Zvor/Zvorets, căruia i se adaugă (conform periodicelor CRL - Cercetări Române de Lingvistică) și cuvântul Zvorsca, provenit din vorbirea populației slave ce trăia pe vremuri în acea regiune - cuvânt la origine cu semnificație identică - dar și alte sinonime amintite de T. Porucic, anume: izbuc, Obârșie, și care, toate la un loc, definesc o apă curgătoare, o partea superioară a văii, locul de unde se începe albia văii, izvoare intermitente care izbucnesc în anumite intervale, o văiugă din care iese o apă.
Șipot(ul) ne spune tot Teodor Porucic că este "partea mai domoală a apei torenților din locuri muntoase", iar Gustav Kisch că reprezintă un "izvor repede".

22 Nov

Mi-a plăcut foarte mult această serie, pe cât de plină de simplitate tot pe-atât încărcată de valoare.
Mi-au captat atenția și denumirile de locuri și, cu mulțumiri pentru intervențiile de mai sus, mai permiteți-mi o întrebare, două...:
Vârful Mogoșul. Cine a fost acest Mogoș? Un boier, un drumeț - posibil același care o fi trecut și prin Făgăraș, unde este și Vf. (lui) Mogoș? Mogoș e masculinul și Mogoșoaia femininul?
M-a impresionat deosebit un alt topic: Vf. Puru! “Puru” ne duce cu gândul la ceva pur, sacru, dar e posibil și din punctul meu de vedere, să reprezinte un loc despădurit, golaș - asta dacă sensul topicului nu se referă la natura spirituală a curățeniei, ci la o “curătură” adică la un loc despădurit pe munte, ca o poiană și în același timp, un vârf impunător și vizibil de la distanță.

22 Nov

Păi... fotografiile din Top întâi se notează, apoi se comentează...:-)
Ar mai fi și niște excepții, dar nu mai pot fi numite așa. Acelea sunt deja recorduri (de comentarii)!...

22 Nov

O definiție și o clasificare a toponimelor, în mare, o știm cu toții. M-am întrebat uneori cum, când și de ce punem unui loc un nume (de loc). Netul abundă de fraze precum "în Ceahlău fiecare stâncă are un nume și o legendă"... dar nu e întotdeauna așa.
Stânca din imagine nu am găsit-o amintită nicăieri și nici fotografiată...
Este pe traseu - între jnepeni, cărare și prăpăstiile vestice și mulți - cred - că sunt cei care au trecut pe lângă ea venind dinspre schit spre Toaca sau cabana Dochia.
Nu este "sub izvor", ci deasupra izvorului Fântâna Rece ("Fântâna Mitropolitului"), același care alimentează - mai jos - cascada Duruitoarea.
Este un chip fără nume - nu știu dacă "a fost sihastru sau cioban" - eu nu mi-am permis să o numesc nicicum. Poate cineva o recunoaște sau are, din alte surse, povești despre ea sau despre acest loc...

22 Nov

Cristi, ești una din persoanele de care am multă nevoie pentru elaborarea unui material documentar "în premieră" despre P. Sură. Nu am vrut să te trag de mânecuță :-), să spunem că nu mi-am terminat de băut cafeaua de dimineață.

În urma adnotării tale, am înțeles că este o invitație de a ne alătura încă unei comunități de valoare.

Mulțumesc la rândul meu!

22 Nov

Bun candidat, Adrian! Dar am și eu doi:
Tăul Urât sau Tăul Răsucit...:-)

21 Nov

Colocvii munțomane dară să fie și nu poiată literară… Ehee, s-ar bate curioșii și pe locurile din cabane și pe cele din campare!...:-)

Eu cred că la un astfel/altfel de colocviu participăm cu toții zilnic, în această grădină - Domeniul Alpinet, cu fiecare comentariu sau fotografie de-a noastră. Jim Collins spunea "Peste noi ninge cu oportunități", așadar de noi depinde - de capacitatea noastră - să le identificăm ori să le transformăm în provocări…
Măgura Șerbești este o ridicătură de pământ pe lângă care trec în fiecare zi mii de mașini în drum spre Roman, Iași, Vaslui (sau invers, spre P-Nț., Bicaz) și dacă are o poveste atât de fascinantă, nu cred că e doar un deal banal. Și deși a crescut de pe fundul mării abia cu 500 de metri, onorabil se vede și de pe Ceahlău - mai ales în fotografiile colegului Laurențiu Pavel, "Dimineața" și "Valuri" (planurile îndepărtate, de la stânga ușor spre centru).
Investiția în documentare este - uneori - și una de suflet. Consumăm resurse de timp, de ce nu, și materiale și nici beneficii bănești nu am obține chiar dacă am scoate fiecare câte o carte ori un album foto - că și editura și tipografia trebuie să trăiască… Și astfel,
Zilnic, în Galeria Foto, indiferent de categoria aleasă - Peisaje, Documentare chiar și Top, reușim - cu fiecare intervenție, strânși în jurul unei fotografii - să dăm o șansă și unui munte mărunt să iasă din anonimat, să-i facem cunoscute cărările și trecutu-i, să-i ascultăm poveștile, chiar dacă în era informaticii nu mai sunt spuse prin grai viu, ci tastate - Pentru mine și asta tot un colocviu e!...

19 Nov

Who, me?:-)

Mă bucur să-l văd pe locul I - fie el în Top sau în copac... Deși asta îmi dă de gândit, pe viitor, dacă ajung toți să-și mute cuibul, din tufiș, în sus, pe rămurele, nu mai pozăm păsărele ci...
Mă uit la el și mă minunez... eu care-mi țin greutatea sub control, pe bune că, dac-aș fi ajuns în locul lui, în câteva minute ar fi pârâit crenguța aia sub fundul meu și m-aș fi dus în brațele vreunei alte rude de-ale lui...:-)

PS. Așteptăm și un RT, poate tu, poate de la Viorel B.

19 Nov

Multumiri sincere pentru completarile pretioase aduse!

Abia acum, schimbandu-mi browserul de internet, am reusit sa adaug si localizarea geografica (in detrimentul diacriticelor...)
Cred ca si tu, Ionut, ai mers de zeci de ori - in drum spre Iasi - pe langa acest deal, dar poate l-ai trecut cu vederea - nici mie nu prea mi-a placut sa-l fotografiez, dar'mite sa-l... escaladez. Mai nou, am inteles ca sunt si ceva pitoane acolo in locul cochiliilor. In rest, cred ca fiecare localnic are acasa ("din copilarie adunate") pietre, scoici si alte cele...

'Stanci cu chip de om' sunt si in Ceahlau, una dintre ele am pozat-o in secolul trecut si-acum nu mai reusesc sa ajung in acelasi unghi, pe o alta am pozat-o anul trecut si abia astazi i-a venit randul sa o inscriu pe Alpinet.

19 Nov

Este cumva aceeași arcadă numită de ciobanii bătrâni "Bisericuța" sau de contemporani "Poarta Soarelui"?
Cât de rare și minunate sunt astfel de fotografii!...

18 Nov

Excelentă descriere! Calde mulțumiri și sincere felicitări pentru tură!

18 Nov

Deși umbli cu chestii improvizate:-) sunt foarte mulțumită. Multă și bună lumină are fotografia ta. Suficientă încât să nu mai văd pe malul din dreapta naveta aia roșie din imaginea "Comuniune?" a lui Romeo Crețu. O fotografie de noapte unică. Felicitări, Ionuț!

13 Nov

Miraculos încoronată Toaca de o stea.

13 Nov

Bună. Și dimineața și diagonala.
Felicitări și pentru această serie. Multe alte asemenea îți doresc!

Mă declar fan al Soare(lui)!:-)

13 Nov

Grozav de mult îmi plac... Și lumina din planurile depărtate și siluetele-n umbră.

13 Nov

Are de toate fotografia ta...

13 Nov

Așa e, Claudiu. Am răsfoit și eu aseară târziu ediția din 2006 și am găsit citatul și denumirea dată acelei porțiuni, "La Zăvoare". Personal, nu am identificat-o în teren. Nu-i bai, important e că sunt două și nu trei Clăi.

Pe de altă parte, așa cum unii renunță la Top, o dată cu ultimele trei colaje înscrise, pot spune și eu că am renunțat la (fotografii) Documentare (Deși, am rămas oarecum 'datoare' cu seria despre Țara Hangului! - poate la anul, dacă nu voi considera capitolul definitiv încheiat...)

Motive: fiecare și le știe pe-ale lui. Dacă cei din Top se simt (și sunt lezați) de conturile fantomă care dau calificative gen "E banală" unor fotografii f. bune numai când acestea sunt pe locul I în Top, și pe mine mă incomodează activitatea unui alt tip de conturi fantomă, care produc (și aduc) cuvinte de laudă, de preamărire, exagerate.
Poate și lipsa unor comentarii de calitate mă determină să mă opresc aici sau chiar însăși lipsa lor fizică - fapt care duce la transferul automat al unei fotografii documentare în galeria celor neglijate.

12 Nov