From: CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA <o...@ccn.ro> Date: Mon, Jun 14, 2010, 4:04 pm Subject: [a] Noi plagiate nerusinate de literatura montana
Multi au plagiat cu nerusinare de-a lungul anilor ghidul "Zona Turistica
BAISOARA si masivul MUNTELE MARE / Ghid Turistic" (Editura Chrysopeea,
CLuj-Napoca 1996), publicat sub egida Clubului de Cicloturism NAPOCA si
CLubului Geografic GEORGE VALSAN, la care eu am fost autor, alaturi de
Arnold Kadar.
Este publicat si pe Internet pe www.alpinet.org din 2002:
http://alpinet.org/main/articole/show_ro_t_muntele-mare--baisoara_id_580.html
Probabil de aici il iau "piratii" carora lenea sau lipsa de bun-simt (
si de respect fata de lege si fata de cine s-a ostenit sa scrie ghiduri)
i-a facut sa nu se oboseasca sa imi ceara acordul pentru a prelua texte
din acel ghid, acord pe care probabil in mai toate cazurile l-as fi dat
fara sa cer ceva material in schimb, ci doar sa indice sursa....
Un individ (Palczer Janos) a avut chiar tupeul sa traduca in alta limba
mare parte din ghid si sa il publice, cu unele modificari si adaugiri,
sub nume propriu, in editura Pallas-Akademia Miercurea Ciuc, in 1999, in
seria "Erdely Hegyei", in desi textul lui avea similitudini atat de mari
cu al meu incat este evident un plagiat si nicidecum rezultatul punerii
pe hartie a ce a vazut acel individ parcurgand si el respectivele
trasee... La vremea respectiva, stiind cat de greoi merg in Romania
procesele pe teme de drept de autor si fiind laborioasa dovada ca este
un plagiat (ca textul nu era chiar cuvant cu cuvant), nu am recurs la
instanta judecatoreasca. Si probabil ca rau am facut, pentru ca aceasta
pasivitate a stimulat alti plagiatori.
Am crezut ca in timp febra pirateriei se mai potoleste. Dar vad ca nu.
Recent am dat peste inca doua serii de plagiate:
Ambele redau perfect lungi extrase din textul ghidului scris de mine si
Arnold K. - evident fara sa indice sursa.
Le-am scris proprietarilor acelor bloguri si i-am somat sa indice sursa.
Sa vedem daca vor avea macar atata bun simt. Ca de scuze nici nu ma
astept de la aceasta teapa de indivizi fara scrupule...
Daca mai stiti si voi asemenea porcarii, va rog sa mi le semnalati...
Scarbit de tupeul unor bloggeri,
Radu Mititean
CCN
The messages are provided by the mentioned sources. We take no responsability for their form and content.
De la Vidra se poate ajunge la Voineasa cu mijloace auto pe două căi. Una din acestea se îndreaptă spre barajul Vidra situat la 4 km spre nord-est de staţiune, apoi, după ce coboară serpentinele din aval de baraj, urmează firul Lotrului pînă la Voineasa trecînd prin pitorescul defileu al Lotrului din Cataracte. Cea de-a doua cale urmează şoseaua pînă în Curmătura Vidruţei, apoi coboară pe valea Mînăileasa, prin defileul acesteia.
Pentru cei care doresc să meargă pe jos (mai ales că nu există mijloace de transport ITA între Voineasa şi Vidra, ci maşini ocazionale) vom descrie un traseu care, deşi în linii mari urmează şoseaua pe la Curmătura Vidruţei, oferă satisfacţii deosebite drumeţilor pasionaţi.
Traseul poate fi parcurs şi iarna, fiind recomandat schiorilor antrenaţi, singura dificultate majoră constituind-o urcarea din valea Vidruţei în curmătură, deoarece în acest sector se adună zăpadă pufoasă în care ne putem afunda uneori pînă la doi metri, Urcuşul devenind chinuitor. Pînă în Curmătura Vidruţei, traseul este comun cu traseul nr. 21. Ajunşi în curmătură, poposirn după urcuşul greu din ultimele sute de metri, timp în care putem admira spre sud pintenii calcaroşi de la izvorul Vidruţei, ca şi vîrfurile Bora şi Puru din culmea Munţilor Latoriţei. Spre răsărit se deschide larg bazinul văii Mînăileasa şi la orizont apar munceii care înconjoară localitatea Voineasa. In curmătură întîlnim un drum de tractor, care, desprinzîndu-se din şosea, urcă panta domoală a Muntelui Dosul Noptesei prin tăietura de pădure pînă pe culmea Munţilor Latoriţei.
După ce ne-am refăcut forţele, reluăm traseul, îndreptîndu-ne spre est în coborîş uşor pe un drum de tractor ce străbate tăietura de pădure. După circa 200 m, apare în stînga un pîrîu, drumul apropiindu-se de el, fără însă a-l traversa. Coborîm treptat şi ajungem la şoseaua care în acest punct traversează pîrîul. In continuare, urmăm şoseaua spre est, coborînd în serpentine pînă la colonia Mînăileasa, unde există un canton silvic, cantoane forestiere, un magazin forestier (SAM) şi cîteva barăci. După ce depăşim colonia, vom putea remarca galeria de aducţiune a Hidrocentralei Lotru, care traversează valea, după care coborîm pe şosea spre Voineasa.
Menţionăm că actuala configuraţie a drumului se va mai schimba datorită lucrărilor de asfaltare care implică corecţii ale pantei şi a unor curbe. Treptat, străbătînd pădurea de fag ajungem la cantonul forestier Despina, după care coborîm porţiunea "La serpentine", admirînd versantul drept al Culmii Mînăileasa-Runculeţ pe care se distinge etajarea altitudinală a speciilor forestiere.
După serpentine, şoseaua urmează firul pîriului Mînăileasa, pe traseul căruia vom întîlni trei microhidrocentrale, cea de-a treia aflîndu-se în apropiere de confluenţa pîrîului cu Lotru, unde ia sfîrşit şi traseul nostru.
