Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA office@ccn.ro [alpinet2k] <a...@yahoogroups.com>
Data: Luni, 14 Sep 2015, 3:16
Subiect: [a] BIKE ROMANIA CAMP 2015 - CCN a finalizat o saptamana de mountain biking si de documentare turistica si ecologica in muntii Cindrel si Lotrului
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

BIKE ROMANIA CAMP 2015 LA FINAL
O saptamana de mountain biking si documentare turistica si de mediu in
muntii Cindrel

Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) a incheiat a 17-a editie a actiunii
cicloturistice montane BIKE ROMANIA, care a vizat in acest an muntii
Cindrel si Lotrului, in inima Carpatilor Meridionali, cu baza la Sibiel,
in frumoasa Marginime a Sibiului.

Timp de o opt zile, peste 40 de membri si simpatizanti CCN si
apartinatori ai acestora, inclusiv o duzina de copii, au parcurs pe
mountain bike-uri si pe jos, impartiti pe echipe, drumuri forestiere,
pastorale si de caruta si poteci din muntii Cindrel, dar si din muntii
Lotrului si imprejurimile Sibiului, explorand, testand si documentand
accesibilitatea lor cicloturistica, pedaland in total peste 1000 de km
si urcand in total o diferenta de nivel de peste 10000 metri, la care se
adauga turele montane pedestre.

Printre obiectivele vizitate s-au numarat diverse arii naturale
protejate si atractii culturale, precum Iezerele Cindrelului, cheile
Cibinului, lacul Oasa, schiturile Ioan Iacob, Foltea si Paltinis,
manastirile Orlat si Sibiel, lacul Gura Raului, muzeul Icoanelor pe
Sticla din Sibiel, muzeul Pastoritului din Jina, Muzeul Traditiilor
Salistene si Muzeul "Astra" al tehnicii populare din Dumbrava Sibiului,
expozitia de sculptura in lemn de la Poiana Soarelui, ruinele cetatilor
medievale Sibiel si Tilisca, urmele unor cetati dacice, cetatea
taraneasca saseasca de la Cristian si cea din Cisnadioara, biserici
monument istoric din Tilisca, Rasinari si Gura Raului, casa memoriala
O. Goga si muzeul etnografic din Rasinari, lacul Negovanu, majoritatea
cuprinse in situl Natura2000 Frumoasa si Parcul Natural Cindrel.

In cicloturism insa, "drumul este destinatia", fiecare portiune pe
culmile si vaile zonei fiind gustata de participanti, chiar daca,
desigur, au fost puncte forte din punct de vedere peisagistic precum
creasta muntilor Lotrului intre vf. Steflesti si pasul Buceciu sau Coasta
a Porumbelului intre Jina si Sub Dusi, sau culmea principala a m-tilor
Cindrel intre vf. Oncesti si Oasa, caldarile glaciare de sub vf. Cindrel,
stancariile muntelui Batrana si poiana Gaujoara, zona Crint sau Fantanele...

Pe langa aceste frumuseti si valori au fost insa constatate si
documentate si aspecte ce afecteaza negativ mediul si turismul -
exploatarile forestiere abuzive, realizarea de microhidrocentrale,
pseudoturismul motorizat, disparitia arhitecturii si obiceiurilor
traditionale, perspectiva unor parcuri eoliene etc.

Astfel, o ingrijorare specifica trezeste inadmisibilul trafic motorizat
intensiv cu ATV, motociclete enduro si masini 4x4 in scop pretins
turistic-recreativ, ce distruge drumurile potecile din m-tii Cindrel si
decurajeaza turismul pedestru si biciclistic si afecteaza grav mediul,
fenomen insa in mod evident tolerat iresponsabil de catre autoritati,
care chiar incurajeaza activitati motorizate, inclusiv competitionale de
tipul criminalei "Red Bull Romaniacs", invazia motorizata si degradarile
drumurilor si potecilor fiind vizibile foarte intens in zone precum
Cisnadioara - Paltinis - Batrana - Canaia - vf. Cindrel.

Organizatorii anumitor manifestari sportiv-competitionale in natura
si-au lasat din pacate si in m-tii Cindrel urmele nepasarii fata de
mediu si de semeni, necolectand la final de concurs panglicile si alte
elemente de marcare provizorie a traseului si permitandu-si sa umple
padurea de oribile grafitti facute cu spray-uri de vopsea in culori vii,
uneori duzini pe doar cateva zeci de metri de drum / poteca.

Un alt exemplu de agresiune la adresa naturii este fenomenul
microhidrocentralelor, recenta amenajare hidroenergetica din Cheile
Cibinului, unde raul a fost in mare parte introdus printr-o oribila
conducta pozata la suprafata, compromitand zona peisagistic dar
amenintand-o si ecologic prin nelasarea debitelor adecvate de ape aval
de captarile si barajele deja existente. Anemometrele instalate si unele
constructii de drumuri sunt indicii ca nu s-a renuntat la planul de a
sluti peisajul zonei cu parcuri eoliene.

De asemenea si muntii Cindrel sunt evident afectati de exploatari
forestiere de amploare, ce au golit de padure mari suprafete, chiar daca
fenomenul taierilor rase pare de o amploare ceva mai redusa decat de
exemplu in muntii Lotrului, Fagaras, Maramuresului sau Gilau-Muntele
Mare, dar pe ansamblu intensitatea exploatarii este tot nesustenabila,
iar culesul ciupercilor si fructelor de padure se desfasoara in mod
evident tot in sistem "industrial" cu tabere de sute de persoane care
evident nu sunt localnici, traiesc in tabere improvizate mizere si si
sunt de fapt mai degraba victime, dar culeg totul fara a respecta niste
limite.

Proasta gestiune a deseurilor se manifesta pregnant in sate din
apropierea Sibiului precum Mag sau Rusciori, adevarate pete negre pe
obrazul judetului Sibiu desi sunt la doi pasi de municipiul resedinta de
judet, dar cu intensitate mai redusa se manifesta si in Marginimea
Sibiului, altfel mult superioara ca frumusete si buna gospodarire a
localitatilor fata de alte zone rurale din Romania.

Incalcarea regulilor de urbanism in sate si statiuni turistice este
vizibila si in zona Arena Platos si in sate alminteri foarte pitoresti
precum Gura Raului, Jina, Orlat, Cristian, Poplaca, Rasinari, Sibiel,
Poiana Sibiului, Tilisca, Vale sau in orasul Saliste, unde au aparut
cladiri cu arhitectura grav discordanta cu cea traditionala si cu
imprejurimile, cu regim de inaltime exagerat (peste trei nivele) sau tip
sau culoare a materialelor de constructii (de exemplu acoperisuri
albastre sau din placi de azbociment ondulat, garduri de fier forjat sau
plasa de sarma sau panouri de plastic...), unele chiar de un kitsch
respingator, degradand peisagistic frumusetea habitatului.

La fel ca in zone precum Muntii Apuseni si in Muntii Banatului, si in
muntii Cindrel se constata cu tristete ca foarte multe gospodarii
sezoniere si catune izolate sunt deja total sau aproape total
abandonate, fanetele sunt necosite de ani de zile, drumurile infundate
de vegetatie, casele cu geamuri sparte si grajdurile cu acoperisurile in
curs de prabusire, turmele si cirezile de alta data acum tot mai rare,
iar unde nu este inca pustiu din punct de vedere uman pare doar o
chestiune de timp, fiind doar cateva familii de batrani care au mai
ramas inca sau mai urca vara la gospodariile din munte. Faptul ca in
sate se mai conserva traditii folclorice si se organizeaza festivaluri
ale traditiilor populare, este un element pozitiv, dar nu compenseaza
degradarea probabil ireversibila a vietii traditionale rurale alteori
pulsand de vitalitate si autenticitate in Marginimea Sibiului.

Drumurile de interes cicloturistic si de drumetie pedestra si marcajele
de turism montan sunt in muntii Cindrel intr-o stare mai buna decat in
alte masive montane din Carpati, dovedind o mai buna implicare a
autoritatilor locale si respectiv serviciului Salvamont, dar exista si
pe aceste linii nevoi de imbunatatire, in special de reparare a unor
drumuri noroioase, spalate, sapate sau napadite de vegetatie, si
refacere a unor marcaje de turism montan pedestru, in special o mai buna
semnalizare la interesectii si in zone cu orientare mai dificila, fiind
zone intregi care nu au mai beneficiat demult de atentia necesara.

Cicloturistii au putut observa si impactul negativ ecologic si turistic
al autostrazii Sibiu-Orastie, care in zona studiata fragmenteaza in mod
evident si destul de grav din punct de vedere ecologic habitatele
traversate si turistic comunicatiile de interes petru drumeti si
biciclisti, mai ales prin raritatea sub- si supratraversarilor si
nefinalizarea acestora sau executarea in bataie de joc la adresa legii
si banilor publici cheltuiti, cu consecinte negative asupra zonelor
strabatute.

Au fost testate si o serie de piste de biciclete periurbane (cum este
cea dintre Rasinari si Sibiu) si proiecte-pilot de marcare de trasee
cicloturistice in zona, in ciuda lipsei unui cadru legal specific, de
catre organizatii neguvernamentale partenere din zona Sibiului, care au
contribuit deja vizibil la dezvoltarea cicloturismului, in zona in ciuda
dezinteresului autoritatilor romane de nivel national, ce de peste 15
ani tergiverseaza crearea cadrului legal pentru marcarea de trasee
cicloturistice si ameliorarea legislatiei rutiere in favoarea
biciclistilor, franand dezvoltarea acestei forme ecologice de turism cu
de mare potential in Romania.

Participantii, in principal copiii, au avut dealtfel si ocazia sa
calareasca pe cai, sa isi testeze abilitatile de indemanare si echilibru
in parcul de aventura "Arca" din apropierea statiunii Paltinis, sa
admire costumele populare si sa fie initiati in dansurile specifice ale
zonei, sa se bucure de bucataria traditionala, sa faca baie in rauri de
munte si sa se sature de afine si zmeura culeasa in excursii.

Tabara a avut si un rol formativ, unii participanti fiind mai putin
experimentati sau chair incepatori in domeniul turismului montan pe
bicicleta, dar perfectionandu-se cu acest prilej. A avut si un rol de
educatie biciclistica si montana pentru numerosii copii participanti,
care, in ciuda varstei fragede, au facut si ei ture biciclistice de zeci
de kilometri pe drumuri nemodernizate, dar si excursii montane pe jos,
insotiti de regula de cate unul sau ambii parinti, astfel ca Bike
Romania Camp 2015 a avut si un accentuat caracter de turism familial, pe
langa caracterul de turism montan activ nemotorizat si ecologic si cel
de documentare si testare.

Sutele de kilometri de track-uri inregistrate cu aparatura GPS si sutele
de waypoint-uri vor servi pentru corectarea si actualizarea hartilor
existente si formularea de propuneri de noi trasee cicloturistice in
zona, care sa se integreze in viitoarea Retea Nationala de Trasee
Cicloturistice Marcate din Romania (RNTCMR), iar cele peste 5000 de
fotografii realizate si filmarile vor servi la pregatirea unor proiectii
publice de imagini prin care CCN va populariza in toamna acestui an
superlativele turistice ale acestei zone.

Programul "Bike Romania" este derulat de CCN cu incepere din 1999, in
fiecare an fiind vizata o alta zona din Carpatii Romanesti, participarea
fiind deschisa membrilor CCN si in mod exceptional si ai altor cluburi
partenere de profil din tara si strainatate, precum si reprezentantilor
altor structuri interesate de cicloturismul montan in Carpati.

Radu Mititean
director executiv CCN
coordonator program "Bike Romania"


Comunicatul online si cateva imagini se gasesc si la:
http://ccncluj.blogspot.ro/2015/09/bike-romania-camp-2015-la-final.html


------------------------------------
Posted by: CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA <office@ccn.ro>
------------------------------------

-------
Redirectare 2% din impozit catre Alpinet:
http://www.alpinet.org/doilasuta
-------
Grupul Alpinet pe linkedin.com: http://www.linkedin.com/e/gis/25818/219FAB093CB7
si pe Twitter: http://www.twitter.com/alpinet
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor.



Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii