Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Alpinet lists - alpinet2k

Bookmark and Share

From: Dinu Mititeanu <d...@cluj.astral.ro>
Date: Sun, Jan 25, 2004, 10:50 pm
Subject: @ Serial AVALANSE II
AVALANSELE (II)



Dinu si Radu Mititeanu





Motto: Este adevarat ca in munti exista pericole, dar cu prevedere si intelepciune ele pot fi evitate.



Luiz Trenker





In articolele precedente am vazut cat de primejdioase, cat de ucigase pot fi avalansele. Pentru a le putea evita, sa incercam sa le cunoastem mai bine.



1. FACTORII CARE CONTRIBUIE LA DECLANSAREA AVALANSELOR

Acestia sunt naturali, multipli, fiecare din ei avand, de la caz la caz, o contributie mai mare sau mai mica, cumulandu-se progresiv, pana la declansarea avalansei. Dupa cum se va vedea, omul poate da "bobarnacul" final. Acesti factori, numiti de unii "conditii" sau "cauze", pot fi incadrati in trei grupe mari:

1.1 Relieful: Este cel care reprezinta "patul" pe care se asterne patura de zapada. Deplasarea zapezii, prin alunecare sau rostogolire, pe acest pat, deci ruperea stabilitatii / aderentei al sol, a echilibrului, depinde de zapada, de unele conditii meteo, dar bineinteles si de relief.

1.1.1 Inclinarea pantei: Avalansele se declanseaza pe pante cu inclinatia intre (aproximativ) 20 si 55o. Pe pantele cu inclinatie mai mare, zapada nu se aseaza dar, dupa caz, acestea pot fi "maturate" de avalanse venite de mai sus ("caciula"de pe varf). Pantele mai mici de 20 o pot fi si ele periculoase cand sunt continuarea unor pante mai inclinate, sau la baza unor valcele / "culoare" inclinate. In functie de forta unei avalanse (cantitatea zapezii, viteza de deplasare), chiar si zone plate, nu prea apropiate de panta respectiva, sau chiar contrapantele ei pot fi periclitate. Asadar pe ele nu se declanseaza avalanse, dar pot fi acoperite sau "maturate" de acestea. Firul vailor inguste, sub forma de "V", e mai periclitat de avalansele venite de pe versant, decat al celor largi, in forma de "U". Relieful este insa doar un aspect al problemei.

1.1.2 Morfologia suprafetei solului. Pantele lungi, plane, convexe sau concave, sunt mai periculoase ca cele in trepte. Placile stancoase si fetele inierbate sunt mai favorabile avalanselor. Chiar si o patura de ienupar pitic, afinis, smardar etc. poate deveni un pat propice glisarii zapezii. Pantele cu copaci, jnepenisuri / tufisuri, blocuri de stanca, denivelari, sunt mai putin periculoase, "retinand" zapada, dar uneori ele sunt acoperite, "netezite" de zapada mai veche, care poate deveni ea insasi (vom vedea cand si cum) un pat de avalansa pentru noul strat de zapada.

1.2 Zapada: Este desigur principala conditie pentru declansarea avalanselor.

1.2.1. Grosimea stratului: Se considera ca, in medie, grosimea de peste 30 de cm este periculoasa pentru montaniarzi. Depunerile uniforme (ninsori calme) permit o corecta apreciere a straturilor pe o sectiune realizata in acest scop, cum vom arata, pe cand ninsorile cu vant produc depuneri neuniforme, extrem de periculoase. Acestea din urma produc cele mai multe victime, ii pacalesc si pe montanizarzii cu experienta.

1.2.2 Densitatea: Pe langa grosimea stratului, conteaza mult si densitatea, caci variatia ei e foarte mare: 1 metru cub de zapada "pulver" are sub 50 kg, in schimb 1 metru cub de gheata are peste 900 kg. Prin urmare, un strat de zapada "firn" echivaleaza ca si masa cu un strat de "pulver" de peste 10 ori mai gros!

1.2.3 Structura microscopica (forma cristalelor, procentul de apa in stare lichida si gazoasa, variatia in cadrul aceleasi paturi de zapada) are rol determinant. Ea variaza in functie de conditiile meteo din timpul ninsorii si in plus sufera transformari importante in timp. Periculoase sunt ninsorile abundente cu zapada uscata ("pulver";), cand stratul nou nu s-a tasat si nu s-a "sudat" de baza. In 14 martie 1982, intr-o duminica insorita ce a urmat dupa o ninsoare de 48 de ore, au murit intr-o zona din Alpi 20 de schiori care schiau in afara partiilor amenajate ("skieurs hors piste" / "Variantenfahrer";) prin avalanse declansate de ei. Periculoasa e zapada uscata granuloasa, aparuta prin transformarea in timp, in anumite conditii, a celei "pulver". Uneori insa ninge direct cu zapada "uscata" granuloasa - cum se pare ca a fost cazul avalansei de la Balea din 17 aprilie 1977 (23 victime). La ninsorile cu zapada umeda, grea, cazute pe o suprafata inghetata, zapada proaspata se solidarizeaza cu aceasta. Cazuta insa pe o suprafata cu solul neinghetat, umed, desi ramane compacta, zapada proaspata nu adera, riscand "sa plece". Periculoasa e si zapada devenita umeda, grea, prin incalzirea brusca a vremii.

1.3 Conditiile meteo: Ele influenteaza structura intima a zapezii, a fiecarui strat, relatia dintre straturi si adeziunea zapada-sol.

1.3.1. Temperatura. Frigul sub 0oC nu permite realizarea unei coeziuni intre fulgii de zapada (cristale) si nici cu stratul anterior sau cu solul. Zapada e "uscata", "prafoasa" ("Pulverschnee" in germana, "neige poudreuse" in franceza, dar nu "prafuita", cum gresit au tradus-o unii!), caracteristica avalanselor din plina iarna "tip pulver". Incalzirea vremii, cand se produce moderat, progresiv, favorizeaza tasarea stratului nou de zapada si marirea coeziunii interne a lui (dintre cristale) precum si "sudarea" cu stratul mai vechi, reducandu-se riscul de avalansa. Cand incalzirea se produce brusc si puternic, cu vant cald ("foehn";) sau cu ploaie, zapada se inmoaie, devine apoasa, "grea", putand usor aluneca pe straturile mai vechi sau pe "pat" (stanca, iarba...). Aceasta este si cauza avalanselor "de primavara" din zilele insorite, cand montaniarzii cu experienta pot aprecia pericolul in functie de insolatia pantei (ora, orientarea fata de soare). La cabana Balea (iarasi Balea!), intr-un inceput de mai, am castigat un pariu, afirmand ca zapada de pe fata nord-vestica a varfului Vaiuga, cu multe placi stancoase tip "acoperis de tigla", din stanga traseului turistic spre saua Capra, nu va pleca noaptea sau dimineata (decat daca ar veni brusc un foehn sau o ploaie) ci in jurul orei 15: 00. Grupul de tineri condusi de un fost student al meu, pe care incercasem fara succes sa-i "scolesc", ar fi fost "maturati" de avalansa respectiva daca nu s-ar fi oprit la coborarea din saua Capra pentro o poza de grup pe stanca de deasupra placii comemorative a celor 23 de sibieni. Fortuna i-a salvat pe ei si m-a scutit pe mine de remuscarile pe care le-as fi avut pe urma ca "nu am facut totul" ca sa-i opresc zilnic de a porni zilnic spre creasta la ora cand noi ne intorceam.

1.3.2 Vantul - asociat ninsorii - produce depuneri inegale, dar deseori continua transportul zapezii de la suprafata si dupa oprirea ninsorii. Valcelele ("culoarele";) vor fi umplute cu zapada, iar crestele / muchiile vor ramane de obicei libere sau doar cu stratul vechi. In plus, vantul depune zapada si in alte locuri decat adanciturile reliefului, sub forma de "placi de vant" (germ. "Windbrett"; fr. "plaque a vent";). Acumularea de zapada astfel adusa si depozitata in culoare sau in placile de vant este foarte periculoasa, fiind de obicei mai instabila decat cea depusa obisnuit, prin ninsoare linistita, si de asemenea fiind mai greu de recunoscut.

Vantul actioneaza si prin faptul ca formeaza cornise pe creste (vom reveni asupra lor) care, prin rupere, pot declansa avalanse (de exemplu prin "spargerea" placii de vant de sub cornisa).



2. MECANISMUL DE DECLANSARE A AVALANSELOR

Stratul de zapada adera la sol sau la stratul depus anterior mai mult sau mai putin, in functie de factorii descrisi anterior. Consolidarea dintre stratul nou si cel vechi se produce lent, in 2-3 zile sau chiar mai multe, reducand riscul de declansare spontana, care este foarte mare imediat dupa ninsoare. Aderenta mentine patura de zapada; greutatea aparenta tinde sa invinga aderenta la sol sau coeziunea dintre straturi. Fara sa desenam paralelogramul fortelor si sa intram in termeni tehnici, ne dam seama ca se declanseaza avalansa cand se rupe echilibrul fortelor: Fie scaderea aderentei (= forta de frecare, intr-o modelare mecanica a cazului) prin metamorfozari interne, fie o crestere a greutatii aparente a masei de zapada dincolo de limita in care o poate compensa aderenta. Cresterea greutatii aparente poate fi o crestere reala de greutate a stratului de zapada (de regula prin noi depuneri), cand se autodeclanseaza avalanse (avalanse spontane), sau adaugarea altor forte (cauzate de caderi de cornise, trecerea unor turisti, schiori, capre negre... strigate, zgomote, explozii, vant puternic etc.) - cand avem avalansa provocata.

Pe pantele cu inclinatie mare - in jur de 45 grade - autodeclansarea se produce la cantitati mai mici de zapada, si prin urmare se "descarca" mai des. Pe pantele mai line e necesara o cantitate mai mare pentru a rupe echilibrul, dar potentialul distructiv este mai mare din cauza energiei potentiale mai mari. Avalansa o data pornita, evolueaza nu numai in functie de inclinarea pantei si masa de zapada, ci si de morfologia pantei, de tipul zapezii si de multi alti factori. Evolutia depinde si de procesele interne ce se petrec in masa de zapada in alunecare, caci cristalele de zapada se modifica, devenind in majoritatea tipurilor de avalanse o pudra fina, cu forta de frecare redusa intre particule si deci o mare "fluiditate", ce duce la o mare viteza de curgere a avalansei. Dar mai detaliat despre fiecare tip de avalansa vom vorbi intr-un articol viitor.

---000
The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.


Links to the Mountain Guide:
Muntii PADUREA CRAIULUI  
Muntii CODRU-MOMA  
Muntii POIANA RUSCA  
Muntii ZARAND  
Muntii METALIFERI  
Muntii TRASCAU  
Muntii MUNTELE MARE  
Muntii BIHOR  
Muntii GUTAI  
Muntii OAS  
Muntii RODNEI  
Muntii SUHARD  
Obcinele BUCOVINEI  
Muntii RARAU-GIUMALAU  
Munceii NEAMTULUI  
Muntii CALIMAN  
Muntii GURGHIU  
Muntii CEAHLAU  
Muntii TARCAU si Culmea GOSMANU  
Muntii GIURGEU  
Muntii HASMAS  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC  
Muntii NEMIRA  
Magura CODLEI si Muntii PERSANI  
Muntii BARAOLT  
Munceii INTORSURII  
Muntii VRANCEI  
Muntii SIRIU  
Muntii CIUCAS  
Muntii GARBOVEI  
Muntii FITIFOI (PREDEAL)  
Muntii POSTAVARU  
Muntii BUCEGI  
Muntii PIATRA CRAIULUI  
Muntii FAGARASULUI  
Muntii COZIA  
Muntii LOTRU (STEFLESTI)  
Muntii CINDREL (CIBIN)  
Muntii PARING  
Muntii SUREAN  
Muntii VALCAN  
Muntii MEHEDINTI  
Muntele TARCU si Muntele MIC  
Muntii SEMENIC si Munceii NEMANULUI  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  
Muntii PADUREA CRAIULUI - Pestera Vantului  
Muntii CODRU-MOMA - Creasta Principala  
Muntii POIANA RUSCA - Compl.Turistic Valea Lui Liman  
- Compl.Turistic Valea Lui Mihai  
Muntii POIANA RUSCA - Satul Rusca Montana  
Muntii ZARAND - Sub Varful Capra  
Muntii ZARAND - Monumentul Turistilor  
Muntii ZARAND - Varful Capra  
Muntii METALIFERI - Popasul Turistic Brazi  
Muntii METALIFERI - Rosia Montana  
Muntii TRASCAU - Versantul Drept Al Cheilor Pravului  
- Coborare In Satul Cheia  
Muntii TRASCAU - Versantul Nordic Al Cheilor  
Muntii TRASCAU - Saua Vestica Piatra Craivii  
Muntii TRASCAU - Muchia Vestica Bedeleu  
Muntii TRASCAU - Valcelul Mic  
Muntii MUNTELE MARE - Mt. Sesu Cald (1562)  
Muntii BIHOR - Avenul Acoperit  
Muntii BIHOR - Valea Somesului Cald  
Muntii BIHOR - Comuna Arieseni (popasul Turistic)  
Muntii GUTAI - Compl.Turistic Suior  
Muntii GUTAI - Compl.Turistic Izvoarele  
Muntii OAS - Varful Muntele Mic (mica, 1012)  
Muntii OAS - Valea Talea Mica  
Muntii RODNEI - Compl.Turistic Borsa  
Muntii RODNEI - Statia Meteo  
Muntii SUHARD - Popasul Turistic Runc  
Obcinele BUCOVINEI - Sub Varful Botca Mica  
Muntii RARAU-GIUMALAU - Varful Obcina Mica (1322)  
Munceii NEAMTULUI - D.N. 15 (langa Fostul Motel Cristi)  
Muntii CALIMAN - Mt. Cica Mica  
Muntii GURGHIU - Valea Gudea Mica  
- Valea Saca Mica  
Muntii GURGHIU - Valea Creanga Mica  
Muntii CEAHLAU - Intre Negre  
Muntii CEAHLAU - Statiunea Turistica Durau  
Muntii TARCAU si Culmea GOSMANU - Culmea Afinis  
Muntii GIURGEU - Gheorgheni (POP. Turistic Km 4)  
Muntii HASMAS - Popasul Turistic Lacu Rosu  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Paraul Cald  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Varful Pilisca Mica  
Muntii NEMIRA - Dealul Straja Mica  
Muntii NEMIRA - Varful Nemira Mica (1627)  
Muntii NEMIRA - Popasul Turistic Slanic-Moldova  
Magura CODLEI si Muntii PERSANI - Compl.Turistic Codlea  
Muntii BARAOLT - Satul Aita Medie  
Munceii INTORSURII - Satul Valea Mica  
Muntii VRANCEI - Plaiul Masa Lui Voda  
Muntii SIRIU - Fetele Maliiei  
Muntii CIUCAS - Mt. Urlatoarea Mica  
Muntii GARBOVEI - Mt. Radila Mica  
Muntii GARBOVEI - Mt. Vaii Negre  
Muntii FITIFOI (PREDEAL) - Confluenta Vailor Ghimbav  
Muntii POSTAVARU - Poiana Brasov - Rest. Capra Neagra  
Muntii POSTAVARU - Treptele lui Gabony  
Muntii BUCEGI - Uzina Veche  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Podul La Riul Mare Spre Magura  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Varful Piatra Mica  
- Valea Capra  
Muntii FAGARASULUI - Transfagarasan  
Muntii FAGARASULUI - Varful Scarisoara Mica  
Muntii FAGARASULUI - Caldarea Vaiuga  
Muntii FAGARASULUI - Saua Vaiuga  
Muntii FAGARASULUI - Varful Vaiuga  
Muntii FAGARASULUI - Tunelul Capra  
Muntii FAGARASULUI - Cabana Capra  
Muntii FAGARASULUI - Compl.Turistic Sambata  
Muntii FAGARASULUI - Vf. Capra  
Muntii FAGARASULUI - Saua Capra  
Muntii FAGARASULUI - Lacul Capra  
Muntii COZIA - Sub Varful Ciuha Mica  
Muntii LOTRU (STEFLESTI) - Masa Verde  
Muntii CINDREL (CIBIN) - Aleea Studentilor  
Muntii CINDREL (CIBIN) - Barajul Lacului Oasa Mica  
Muntii CINDREL (CIBIN) - Sub Varful Guga Mica  
Muntii PARING - Izvoru Cald  
Muntii SUREAN - Oasa Mica  
Muntii VALCAN - Schitul Locuri Rele  
Muntii VALCAN - Complexul Turistic Bucium  
Muntii VALCAN - Popasul Turistic Bumbesti  
Muntii VALCAN - Saua Dilma Cazuta  
Muntii MEHEDINTI - Podul Natural Ponoarele  
Muntii MEHEDINTI - Varful Poiana Mica  
Muntele TARCU si Muntele MIC - Ref. si Statia Meteo Cuntu  
Muntele TARCU si Muntele MIC - Compl.Turistic Muntele Mic  
Muntii SEMENIC si Munceii NEMANULUI - Satul Borlovenii Vechi  
Muntii SEMENIC si Munceii NEMANULUI - Compl.Turistic Semenic  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI - Compl.Turistic Crivaia  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI - Sasca Montana  


There are no comments for this message
Login or register to comment