From: Stefan Puscasu <stfp@ss.pub.ro>
> Intrebarea este: Din punct de vedere a normelor de comportament pe munte
este corect ce-am facut? Dat fiind faptul ca n-am avut nici o sansa sa le
explic ce prostie fac ar fi trebuit sa raman totusi cu ei si sa-i aduc la
liman chiar daca insemna sa intarzii
> vreo doua ore?
Daca am inteles bine, erau "oameni mari", nu copii
Eu cred ca ai procedat corect; i-ai avertizat, le-ai dat indicatii... nu
poti (si nu are rost) sa-i bagi omului binele pe gat cu fortza (btw: la ce
ora ai dat peste ei?)
Daca aveau telefon si daca s-ar fi ivit vreo problema grava, putaeu sa-l
foloseasca - iar in privinta "bine/rau", copilul habar n-are ce pericol
reprezinta focul pana nu se frige macar un pic, odata, orice i-ar spune
parintele, e vorba goala pentru el
La varsta lor, nu se poate spune ca erau incapabili sa inteleaga ce le-ai
spus - restul, era propria lor responsabilitate, face fiecare ce vrea cu
viata lui, nu suntem noi "Dumnezei"
De ratacit era mai greu sa se rataceasca, dat fiind ca le-ai lasat tu
"urma" - dar n-am inteles de ce ar fi trebuit sa se intoarca daca n-ar fi
prins telecabina (n-am mai fost pe acolo de multi ani) - nu puteau sa mearga
la Cristianul Mare (nu mai exista cabana)? sau n-ar fi putut sa coboare in
Poiana?
Poate, in plus, puteai sa spui sus ce ti s-a intamplat, ca sa fie avertizat
si Salvamontul. Imi amintesc ca, atunci cand am fost prima data pe acolo,
intr-un ianuarie (tot cu zapada maaare de tot) am fost 5 oameni care am tot
batut poteca cu randul - iar 3 dintre noi erau niste baieti chiar solizi
Eram tineri, insa - si am facut tot drumul pana sus cam in 4 ore. Veneam din
Bucegi, dintr-o tura luuunga, pe care o incepuseram in ziua in care ne-am
cunoscut, la Piatra Arsa... erau 4 montanisti din Timisoara care nu
cunosteau Bucegii DELOC si m-au rugat dupa o seara cu mult vin fiert sa le
fiu "ghid" (i-am dus la Padina si Pestera, Babele - Caraiman - Omul -
Malaiesti - Diham - 3 Brazi
Implineam 19 ani in ziua aia, cu Spinarea Calului - si am sarbatorit pe
seara, intr-o crama din Brasov
ce vremuri, domne!
)
Mi s-a facut, dintr-o data, un dor TERIBIL de ei!
Codruta