Alpinet lists - alpinet2k

7. Alte citeva situatii/recomandari de avut in vedere la efectuarea
turelor montane

Oboseala survenita in timpul parcurgerii unui traseu sau la terminarea
acestuia este fireasca. Momentul declansarii ei este diferit, tinind
de individ, virsta, sex, starea de sanatate, antrenament, alimentatia
prealabila sau/si din timpul turei. Corelata cu fazele adaptarii la
altitudine, avind in vedere parcursurile de la peste 1500 m, se poate
manifesta cu dificultati de respiratie, senzatia de insuficienta, presiune
intra-auriculara, puls perceput in timpane/timple, cascaturi, somnolenta
iar in forme mai grave cu senzatia de epuizare, greata, voma, dureri
musculare in membrele inferioare, spate, zona cervicala etc.
Antrenamentul, adaptarea la efort/altitudine prin ture incipiente mai
lejere protejeaza turistul de astfel de inconveniente, alimentatia
bogata energetic, facil digerabila, constituie un important factor
adjuvant.
Masajele usoare ajuta la disiparea/metabolizarea excesului de acid
lactic muscular si disparitia durerilor. Nu masati musculatura cu alcool
sanitar sau solutii alcoolic-camforate in traseu. Aceasta provoaca
o rapida hipotermie cu inrautatirea starii generale (In urma cu mai multi
ani, intr-un traseu de creasta fagarasana, zona Saua Podragu, sotia unui
turist epuizat l-a masat cu alcool sanitar in vederea stimlarii/revigorarii.
Turistul a murit prin hipotermie/epuizare fizica). Procedeul este
insa binevenit/eficient odata ajunsi in tabara, la cort/sac de dormit
sau cabana cu sursa de caldura. O sol. alcoolica slab revulsiva aplicata
pe membrele inf. inaintea plecarii in tura sau chiar si in zona
humero-cervicala, lombara/dorsala, in turele mai lungi stimuleaza
incalzirea muschilor grabind momentul obtinerii starii de confort si
maximului de randament.
Insolatia constituie un alt factor de indispozitie, diminuarea
capacitatii la efort, randamentului. Turistul neprotejat cu o palariuta,
esarfa, fes etc., parcurgind trase intens insorite, mai ales in conditii
de altitudine, diminuare a stratului protector de ozon, va resimti
cefalee, greata, epuizare. E de stiut ca senzatia de racoare generata
de altitudine si briza/curentii alpini ne induce in eroare si nu are
nimic comun cu radiatiile ultraviolete/infrarosii carora ne expunem
neglijent. Astazi, avind la dispozitie produse medicamentoase gradual
dozate (solutii /creme pt. plaja) in vederea protejarii dermului cutanat,
e bine sa le avem la indemina, daca nu permanent cel putin in prima etapa
a bronzarii cind riscul arsurilor/dermatitelor e foarte mare, ca si
acela al aparitiei unor afectiuni cutanate de natura maligna.
Indigestiile constituie o cauza frecventa a indispozitiilor din turele
montane. Ele sint generate de alimentele greu digerabile, inadecvate
momentului. Efortul fizic sustinut presupune un aflux sanguin sporit
in musculatura striata, implicit diminuarea acestuia la musculatura
neteda, in speta aceea a tubului digestiv. Motilitatea gastrica,
peristaltismul intestinal diminuat contribuie la cresterea timpului
necesar digestiei si senzatia de prea-plin. Din acest motiv e bine
de consumat la munte, asa cum am mai aratat la capitolul legat de
alimentatie, produse usoare, obligatoriu proaspete, bogate
energetic-mineral-vitaminic mai ales inaintea plecarii in tura.
Nici la finele turei, atunci cind suntem obositi, nu e recomandabil
sa agresam tubul digestiv cu alimente greu digerabile, acestea
putind favoriza indigestia si implicit impiedicarea odihnei
recreative din timpul noptii. E bine ca seara sa nu se consume cafea,
CocaCola, Pepsi Cola, in general alimente/bauturi care contin excitanti
din genul cafeina. Atentie mare la bauturile alcoolice care nu sint
somnifere.
Sfaturile-informatiile culese de la ciobani/pastori astazi in traseele
montane sint de cele mai multe ori derutante, eronate si asta fiindca
oieritul/vacaritul pastoral si-a pierdut treptat, in marea majoritate,
conotatia de breasla/profesie responsabil transmisa/imbogatita din
generatie in generatie (fara a mai tine seama de functia de
creare-conservare-pastrare-transmitere a folclorului/portului popular
autentic etc.). In plus, absolut concret, legat de Mtii Marmuresului/Rodnei,
postrevolutionar, stinele altadata ocupate/administrate de locuitorii
satelor/comunelor apropiate au fost treptat arondate locuitorilor/pastorilor
din localitati indepartate. In mod firesc nou sositii ciobani/pastori nu
cunosc denumirea muntilor, vailor, locurilor de pasunat, stinelor,
localitatilor apropiate, drumurilor/potecilor de legatura, refugiilor etc.
O alta mare pierdere de avut in vedere o constituie nestiinta/necunoasterea
de catre reconvertitii profesional ciobani/pastori din muncitori forestieri,
minieri etc. a florei montane, importantei acesteia in constituirea pajistilor
inalte, destinatia ei ca furaj dar si ca plante medicinale, plante
ocrotite etc. Toate acestea la un loc contribuie la starea deplorabila
a stinelor actuale, la dezastrul ecologic constatabil in preajma lor,
la totala metamorfoza/substituire a florei alpine traditionale cu
lanuri de urzici/stevie/ciulini etc.
Feriti-va de ciupercarii raspinditi din ce in ce mai mult in zonele
montane. Rromi sau nu, alaturi de unii ciobani si braconieri acestia
constituie cele mai demne de luat in seama pericole la munte, de la
furt la agresiune. Uneori chiar personalul silvic/forestier sau,
aparent paradoxal, cel meteorologic, constituie un nedorit factor
suplimentar de risc in turismul montan romanesc. (In vara lui 2001,
dupa o tabara in cort petrecuta la Tau la Carti, creasta principala
a M-tilor Rodnei, un tata iesean si fiul acestuia au ramas fara
bocancii furati peste nopate de ciobanii mioritici nasaudeni. Prin
verile 1999-2000 turisti straini filati profesionist prin binoclu,
abandonindu-si tabara de la Taurile Buhaescu pt. a face scurte ture
in imprejurimi, au fost jefuiti de catre un meteorolog cu vechi state
care, perfid/ingenios a dat apoi vina pe ciobani). Acelasi personaj
malefic dijmuia an de an, absolut fara noima, jnepenisul aratind apoi
cu degetul la turisti (spre disperarea/dezaprobarea colegilor, turistilor
veniti consecvent in acel mirific loc sau ecologistilor, uneori, mai rar,
e drept, prof.univ. din tara).
Nu uitati niciodata: exceptia confirma regula! sau ca, surprins in flagrant,
hotul striga prindeti hotul!



(retransmis de)

--

Grig

Login or register to comment