Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Alpinet lists - alpinet2k

Bookmark and Share

From: Peter Lengyel <l...@yahoo.com>
Date: Tue, Jul 6, 2004, 2:12 pm
Subject: Re: @ capre negre
Stimati colegi,

In primul rand, doresc sa multumesc sincer celor care
mi-au trimis pe adresa personala date si fotografii
despre caprele negre observate de ei in Carpati. La
fel le-as fi multumitor celor care vor trimite astfel
de date in zilele urmatoare sau in viitor. Prin
centralizarea si prelucrarea lor, putem sa ne facem o
imagine mai clara asupra a ceea ce se intampla cu
aceste animale si sa incercam sa contribuim la
protejarea lor.

Referitor la ideea haite de caini vagabonzi fugiti
din borsa s-au "specializat" in vanatoarea de capre
negre se pune intrebarea:"cum naiba urca un caine
acolo unde urca o capra neagra?"... (nu mor caprele
negre cand vor cainii), pot sa va dau cateva detalii
in ceea ce priveste longevitatea caprelor negre,
pradatorii lor naturali, relatia dintre sanatatea lor
si prezenta cainilor de la stane si a oilor care pasc
vara in golul alpin.

Longevitatea.
Longevitatea este de 15-20 de ani, dar poate depasi
chiar si 22 de ani. Ovidiu Ionescu scria intr-un text
referitor la caprele negre din Bucegi: Determinarea
varstei caprelor negre fiind foarte dificila, doar
corelatii dintre observatia directa a
caracteristicilor fizice si etologia exemplarelor ne-a
permis sa clasificam caprele negre in cinci clase de
varsta: sub un an au fost 22%, intre 1-2 ani 11%, 3-5
ani 26%, 6-10 ani 24% si peste 10 ani 17%.
Cauze naturale ale mortalitatii. Boli. Dusmanii
naturali si cei nenaturali. In perioadele cu polei
animale pot aluneca si pot cadea pe versanti, ceea ce
duce la pierderea lor. Avalansele pot duce la
disparitia unor ciopoare intregi. In caz de nevoie,
caprele negre pot inota, dar obosesc repede in cazul
traversarii lacurilor alpine. Pradatori. Caprele negre
pot cadea prada ursilor si lupilor, ceea ce este o
situatie mai rara. Mai frecvent ele pot fi vanate de
ras, iar exemplarele tinere pot fi prinse de catre
acvilele de munte. Daca luam in calcul cat de rari au
devenit rasii si mai ales acvilele de munte, si ca
habitatul acestora nu se suprapune totalmente pe cel
al caprei negre, asa ca acestea devin doar prazi
ocazionale, vedem ca populatiile de capre negre nu
sunt periclitate in nici un caz de prezenta
pradatorilor, acestia avand mai ales efecte benefice
asupra populatiei prin extragerea exemplarelor bolnave
si stoparea raspandiri bolilor contagioase. La
subspeciile de dimensiuni mici ale caprei negre,
vulpea este una dintre speciile care le poate prada.
Paraziti comuni cu oile domestice: Prin analiza
organelor provenite de la 44 de exemplare de capre
negre, originare din patru masive montane ale
Carpatilor din Romania, in lucrarea lui Vadim Nesterov
publicata in 1997 sub titlul The helminthic fauna of
the chamois Rupicapra rupicapra Couturir (! Sic,
greseala mentionata de Peter Lengyel) 1938 in the
Carpati Mountains from Romania, a fost intocmita o
lista de specii ale faunei de helminti: Monieza
benedeni, Coenurus cerebralis, Echinococcus granulosus
(un chist), Cysticercus tenuicollis, Dictyocaulus
filaria, Protostrongylus rupicaprae, Haemoncus
contortus, Trichostrongylus vitrinus, Ostertagia
circumcineta, Osterstargia trifurcata, Marsallagia
marshalli, Nematodirus spathiger, Nematodirus
fillicollis, Chabertina ovina, Oesophagostomus
venulosum, Trichocephalus ovis, Trichocephalus
globulosa. Dupa ce insira aceste 17 specii, autorul
zice ca 17 dintre cele 18 specii (! sic, greseala
mentionata de Peter Lengyel) de viermi sunt comuni si
in oile domestice care pasc in jurul ariei ocupate de
populatii de capre negre. Autorul mai adauga ca doar 8
dintre cele 44 de exemplare de capre negre analizate
au prezentat o acumulare crescuta de helminti (5, 5%),
explicand acumularea helmintica redusa prin existenta
unei perioade limitate cand infestarea se poate
produce: Exista doar trei luni pe an in care
conditiile sunt favorabile pentru infestare, deoarece
in restul anului, stratul de zapada si precipitatiile
limiteaza posibilitatile pentru parazitare.
Paraziti contactati de la caini ciobanesti: Intr-o
lucrare a lui Vadim Nesterov (din 1997), intitulata
Coenurus cerebralis parasitation source for the
chamois se mentioneaza: In perioada anilor 1980-1990
in aria caprelor negre s-au putut observa cu
exceptia rezervatiilor Pietrosul si Retezat 16
cazuri de imbolnavire a exemplarelor de capra neagra
infestate cu Coenurus cerebralis. Sursa de parazitare
cu Coenurus cerebralis sunt cainii ciobanesti
infectati si parazitati cu Taenia multiceps. Acesti
caini escorteaza turmele care pasc pe pasunile alpine.
Carnivorele salbatice urs, lup si vulpe sunt putin
prezenti in perioada de vara in jurul pasunilor
animalelor domestice. Pe aceste terenuri nu au fost
gasite excremente provenind de la carnivore salbatice.
In perioada de iarna, cand este posibila existenta
unei interfate intre capre negre si carnivore
salbatice (lupi), stratul de zapada acopera
excrementele ultimelor si topirea zapezii
spala-indeparteaza formele parazite invazive de pe
vegetatie. Din 1990, cand au fost stabilite masuri
coercitive pentru a dezinfesta cainii ciobanesti, nu
au mai fost semnalate cazuri de infestare a caprelor
negre cu Coenurus cerebralis.
Ceea ce poate duce si din pacate chiar duce la
scaderea populatiilor, este distrugerea provocata de
oameni. In conditiile muntilor nostri, marele dusman
ramane omul, fie ca este vorba de turistul
inconstient, ciobanul cu stanile sale sau omul vanator
ce depaseste limitele unei bune gospodariri
cinegetice. (Manolache Lucian, Dissescu Gabriela,
1977) Referindu-se la caprele negre repopulate in
Muntii Rodnei, Gh. Panzariu scria in 1994: Dusmanul
principal al caprei negre, cu deosebire in afara
rezervatiei, este omul, atat direct, prin acte de
braconaj, cat si indirect prin insasi activitatea sa,
care conturba linistea, dar si prin pagubele produse
de cainii de la stani, mai ales la iezi. Ca dusmani
naturali trebuie amintiti lupul si rasul dintre
mamiferele rapitoare, iar dintre pasari in special
acvila (la iezii mici). Nu s-au constatat pagube
produse de lupi. De fapt, in rezervatie s-au facut si
se mentin masuri speciale de combatere a lupilor. In
celelalte masive nu sunt instituite asemenea masuri,
actiuni de combatere facandu-se doar cand apar haite
cu exemplare numeroase, considerand ca mentinerea unui
numar rezonabil de rapitoare e necesar. Desi suntem
convinsi ca exista pierderi anuale normale in efectiv,
nu putem face nici o evaluare a acestora deoarece nu
s-au gasit urme. Mentinerea efectivului de capre negre
in rezervatie la un numar relativ constant in ultimii
ani, cu tot sporul anual, nu inseamna pierderi, ci
migrarea exemplarelor in afara rezervatiei. Acolo
sigur se produc pierderi mari, dar cifre reale nu pot
fi date. Desigur ca in Muntii Rodnei exista multe
locuri favorabile producerii avalanselor de zapada.
Dar probabil caprele negre le cunosc si se feresc de
ele, deoarece dupa topirea zapezii acumulate nu s-au
descoperit cadavre, schelete sau coarne de capre
negre.


Cu prietenie,
Peter
The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.

Other messages in the same thread:
SubiectAutorData
 Re: @ defrisari in Piatea Craiului? X-(((Iulian CozmaJul 4, 2004
   Re: @ capre negrePeter LengyelJul 6, 2004

Links to the Mountain Guide:
Muntii RODNEI - C.F.R. Borsa  
Muntii RODNEI - Poiana Borsa  
Muntii RODNEI - Compl.Turistic Borsa  
Muntii RODNEI - Oras Borsa  
Muntii RODNEI - Sub Varful Pietrosu  
Muntii RODNEI - Prelucile Gajei  
Muntii RODNEI - Varful Repede  
Muntii BUCEGI - Pietrosita  
Muntii BUCEGI - Cabana Caminul Alpin  
Muntii BUCEGI - Brina Caprelor  
Muntii BUCEGI - Valea Pietrosu  
Muntii BUCEGI - Hotel Alpin  
Muntii BUCEGI - Saua La Brina Caprelor  
Muntii RETEZAT - Casa De Vanatoare Campusel  
Muntii RETEZAT - Saua Retezatului  
Muntii RETEZAT - Mt. Prelucele  
Muntii RETEZAT - Varful Retezat  
Muntii RODNEI  
Muntii BUCEGI  
Muntii RETEZAT  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  
Muntii ALMAJULUI si LOCVEI  


There are no comments for this message
Login or register to comment