Alpinet lists - alpinet2k

Biodiversitate iesita din comun in Muntii Sureanu

Parcul National Gradistea Muncelului - Cioclovina are administratie proprie

Cei sase tineri specialisti care formeaza in prezent personalul
proaspat infiintatei Administratii a Parcului Natural Gradistea
Muncelului - Cioclovina, din subordinea Directiei Silvice Deva, si-au
prezentat recent primele rezultate ale muncii lor dupa numai sase luni
de la semnarea contractului de administrare intre Regia Nationala a
Padurilor si Ministerul Mediului si Gospodaririi.

Primul craniu al omului paleolitic

Ei au reusit sa finalizeze, in primul rand, trasarea limitelor
parcului, care inchid acum, intr-un perimetru marcat cu patratul rosu
incadrat de banda alba, cele 38.184 hectare protejate din Muntii
Sureanu. "In lunile iunie-iulie, in colaborare cu Institutul National
de Speologie -Emil Racovita- si Clubul Speologilor -Proteus- din
Hunedoara, a fost inchisa pestera Cioclovina-Uscata. Lipsa unei
protectii eficiente, furtul de fosile in scopul vanzarii, explotarea
rudimentara a fosfatilor de catre localnici au dus la degradarea
continua a depozitului sedimentar, care inca mai ofera informatii
pentru diverse domenii de interes stiintific: antropologie - aici a
fost descoperit primul craniu al omului paleolitic din Romania, de
fapt numai calota, care se afla in colectia Facultatii de Geologie a
Universitatii din Bucuresti; paleontologie - predomina fragmentele
scheletice apartinand ursului de pestera (Ursus spelaeus), dar si
altor mamifere de talie mare si micromamifere inca necercetate,
studiul acestora oferind informatii importante despre asociatiile de
carnivore care au trait pe acest teritoriu in timpul Pleistocenului
Superior, ecologia si etologia ursului de pestera, precum si relatia
sa cu omul preistoric; mineralogie - 22 de minerale tipice pentru
sistemul -uscat- al depozitelor fosfatice din aceasta pestera;
arheologie - vetre de foc care dovedesc o permanenta locuire a acestei
pesteri pe tot intervalul cuprins intre Paleolitic si Neolitic,
ceramica dacica care dateaza din perioada anterioara razboaielor
daco-romane. Argumentele fiind mai mult decat solide, masura
inchiderii pesterii a constituit un proiect-pilot in ceea ce priveste
protectia si conservarea siturilor paleontologice din pesteri, primul
de acest fel din Romania. In aceeasi perioada s-a refacut poarta
Pesterii din Valea Stanii, care a fost inchisa inca din anii '80,
imediat dupa descoperire, pentru a proteja de eventualii pradatori
exceptionalele formatiuni de aragonit stalagmitice, perlele de
pestera", enumera Mihaela Ionescu, membru APNGMC. In principal,
finantarea activitatilor administratiei este suportata de Directia
Silvica Deva, insa membrii APNGMC spera ca resursele sa fie
suplimentate si prin finantari externe. Ei au elaborat deja un proiect
LIFE NATURA 2000 - "Managementul si conservarea habitatelor-cheie din
Muntii Sureanu", pe care il vor inainta Ministerului Mediului, pentru
ca apoi sa fie trimis spre evaluare si, eventual, aprobare-finantare
la Comisia Europeana.

Voluntariat stiintific

Tanarul colectiv APNGMC s-a bucurat, totodata, de sprijin din partea
unor prestigioase institutii de cercetare: "In cadrul programelor de
voluntariat stiintific, pe care administratia parcului le-a organizat
incepand cu luna iunie si pana la inceputul lunii octombrie a acestui
an, in diferite zone ale parcului au fost realizate cercetari in teren
de catre specialisti biologi de la Universitatea -Babes-Bolyai-,
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Centrul
Focal pentru Monitorizarea si Conservarea Biodiversitatii, Societatea
Romana de Herpetologie din Cluj-Napoca. Scopul acestei actiuni a fost
de a aduna cat mai multe date legate de diversitatea biologica, date
care sunt inca destul de putine, deoarece zona pe care se intinde
Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina a fost insuficient
studiata din punct de vedere stiintific. Specialistii in stiinte
naturale au acceptat bucurosi oferta de voluntariat formulata cu mai
mult timp in urma de administratia parcului, din mai multe motive: in
primul rand, biodiversitatea iesita din comun a acestui teritoriu a
fost o provocare aruncata unor impatimiti ai studiilor biologice si
ecologice; in al doilea rand, dorinta si datoria de a veni in
sprijinul unei echipe tinere (administratia parcului), aflata la
inceput de drum, in conditiile in care gestionarea unei asemenea arii
protejate avea nevoie de sprijin din partea specialistilor. Daca
fiecare - atat administratia, cat si specialistii - trateaza problema
cu seriozitate, sunt sanse mari ca rezultatele sa fie pe masura",
spune Mihaela Ionescu.


Un articol de Mihail Lechkun
http://www.romanialibera.ro/editie/index.php? url=articol&tabel=z04122004&idx=58
Sambata 04 Decembrie 2004

Login or register to comment