Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Alpinet lists - alpinet2k

Bookmark and Share

From: <m...@qi.ro>
Date: Tue, Feb 15, 2005, 6:18 pm
Subject: [a] Fw: [n_l] PESTERA SI SCHITUL IALOMITEI - repere istorice si toponimice
Forwarded by Matei Laudoniu/Quadrant/RO on 15.02.2005 18: 04 -----

PESTERA SI SCHITUL IALOMITEI

Nota: corect se numeste Ialomitei, si nu Ialomicioarei cum am mai
auzit (n.n.).

PASAJ EXTRAS DIN 1882, CARMEN SYLVA - CARTEA "POVESTILE PELESULUI"-
Pestera Ialomitei? "Urcand trecatoarea dintre Varful cu Dor si
Furnica inspre cealalta parte a Bucegiului, coboram la Izvoarele
Ialomitei, dintre care unul se iveste intr-o uriasa pestera cu
stalactite. La gura pesterii se afla o mica manastire, asezata acolo
inca din timpurile vechi stravechi; se zice ca pestera nu are fund si
ca un om, intrat odinioara mai adanc in ea, nu s-a mai intors la
lumina zilei nici pana in ziua de astazi."

PASAJ EXTRAS DIN 1898, GEORGE LAHOVARI - LUCRAREA "MARELE DICTIONAR
GEOGRAFIC AL ROMANIEI" -
"Pestera? schit, numit si Izvorul Ialomitei, sau pestera Obarsiei.
Acest schit are hramul S-tii Apostoli Petre si Pavel si s-a zidit
intr-o pestera ascunsa, pe la 1810, de catre Ion Baltac si Serb.
Calatorii nu pot merge la acest schit decat numai calari, de la
Moroieni, sau Pietrosita si de la Sinaia. In pestera sau grota de
langa acest schit, legenda spune ca s-ar fi ascuns de mai multe ori
dacii, in timpul razboaielor cu romanii."

PASAJ EXTRAS DIN 1911, MIHAIL SADOVEANU - ZIARUL "BUCEGII DIN
BUSTENI", 1 DECEMBRIE 1911, "ARTICOLUL PESTERA IALOMICIOAREI"
"Locuinta aceasta intunecata (pestera, n.n.) a adapostit pe cei
dintai oameni, stramosii nostrii goi, saraci si necajiti; prn ea au
trecut randuri, randuri, pribegii neamurilor barbare: au facut in
umbra ei focuri si au poposit pe cei sintai pribegi romani, si mai pe
urma pe cei dintai fugari in lupta cu legile si cu societatea. Si
poate nu de multa vreme schivnici crestini langa manastrioara din
gura pesterii au luat locul preotilor pagani, care aprindeau focuri
si ardeau jertfe pe altare."

PASAJ EXTRAS DIN 1926, N. URECHEA? CARTEA "VRAJA
BUCEGILOR ", "CAPITOLUL: DE VORBA CU STARETUL IERONIM"
Urechea povesteste si o excursie la schitul pestera, din anul 1913,
24 iulie. Interesant pentru cine doreste sa stie cum arata schitul pe
vremea aceea si cum era viata aspra de la schit. In acest capitol
autorul face multe referiri cu privire la vandalii care cutreierau
chiar si pe vremea aceea Bucegii.
The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.


Links to the Mountain Guide:
Muntii BUCEGI - Pietrosita  
Muntii BUCEGI - Valea Pietrosu  
Muntii BUCEGI - Cabana Furnica  
Muntii BUCEGI - Valea Ialomitei  
Muntii BUCEGI - Cabana Varful Cu Dor  
Muntii BUCEGI - Sinaia  
Muntii BUCEGI - Cabana Poiana Izvoarelor  
Muntii BUCEGI - Busteni  
Muntii BUCEGI  
Muntii LATORITEI  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  


A photo [Not found]

An article [Not found]

A trail
Obirsia Lotrului-Valea piriului Adinc-Stina Miru Mare-Piriul de la Stina-Virful Miru Mare-Virful Stefanu-Saua Stefanu-Canton Casaria-Podul Stefanului-Obirsia Lotrului
Traseu: accesibil, nerecomandat iarna Marcaj: punct albastru, triunghi roșu Durata: 6-7 ore



Avînd baza stabilită la cabana Obîrșia Lotrului, putem întreprinde un traseu în circuit care va include atingerea vîrfurilor înalte din sectorul vestic al Munților Latoriței.

Pornim de la Obîrșia Lotrului și ne îndreptăm spre est pe șoseaua spre Voineasa cale de 3,5 km pînă la podul de la coada lacului Vidra (în dreptul cantonului forestier Tunaru situat pe malul stîng al Lotrului). Trecem podul și în imediata apropiere remărcăm Pîrîul Adînc ce-și prăvălește apele spre Lotru. Pe lîngă acest pîrîu urcă o potecă largă (un fost drum de tractor) marcată cu punct albastru. Vom aborda această potecă, începînd urcușul prin pădurea deasă de molid. După circa o oră și jumătate ieșim la marginea golului alpin Miru. Trecem pe lîngă stîna Miru Mare și urcăm în continuare culmea Mirului. Pe măsură ce urcăm, în față ni se deschide bazinul pîrîului Miru, cu o frumoasă căldare glaciară împodobită cu jnepeni. Malul stîng al pîrîului a fost defrișat de jnepeni și terenul este arid, sărac în vegetație. Lăsăm în dreapta stîna din Miru, apoi depășim Vîrful Miru Mare (1 999 m) și înaintăm pe culmea largă spre Vîrful Ștefanu. Spre nord-vest se întinde o coamă ce coboară ușor spre Obîrșia Lotrului, limitînd spre sud și vest bazinul pîrîului Mirăuțu. Pe această culme (Mirăuțu) coboară o potecă ciobănească pînă dincolo de stîna Mirăuțu, de unde, în serpentine ușoare, se îndreaptă prin pădure spre vest coborînd la Lotru.

Această potecă (nemarcată) poate fi folosită pentru retragerea din zona înaltă, în caz de vreme nefavorabilă. Continuăm să mergem pe culme și în curînd atingem Vîrful Ștefanu (2051 m). La est de acesta, în imediata apropiere, se află Vîrful Bora (2055 m), cel mai înalt din acest sector, defrișat parțial de bogăția de jnepeni. De pe vîrful Ștefanu vom coborî în Șaua Ștefanu, aflată la sud, unde întîlnim intersecția celor două drumuri carosabile de culme (vezi și traseele precedente). Din Șaua Ștefanu ne vom îndrepta spre Obîrșia Lotrului, urmînd șoseaua ce coboară pe la ,,Cășărie" pînă la Podul Ștefanului și în continuare spre nord pînă la Obîrșia Lotrului (traseul este comun în acest sector cu traseul nr. 12).


 



There are no comments for this message
Login or register to comment