Simbata 9 aprilie 2005
Am planuit cu cu prietena mea o tura mai lejera in acesta perioada (pentru ca nu avem echipamentul si experienta necesare unor ture mai "dure"
si am ales o tura in Baiului. Plecam cu personalul de 6: 11 din Bucuresti si ajungem in Azuga la 9: 10. Desi soarele se ascunde dupa un val fin de nori, vremea este frumoasa si nu sunt semne ca o sa se schimbe. Mergem din gara pina la pirtii pe jos sa ne mai dezmortim si la 9: 40 incepem sa urcam pe margine pirtiei Sorica. Prietena mea ma surprinde cu ritmul sustinut in care urca fara a avea nevoie de pauze. Pe linga noi snow-mobilul face citeva ture. mai sus intilnim citiva schiori care coboara. Zapada era inmuiata de soare dar avea portiuni intinse de gheata. Ajungem la capatul telescaunului pe la 11 unde vintul isi face simtita prezenta. Spre Urechea un alt drumet dispare pe drumul pe care vrem sa-l urmam si noi. Facem o pauza, ne ajustam imbracamintea, mincam ceva si plecam mai departe. Desi vizibilitatea nu e extraordinara, vedem in
intregime Bucegiul sub zapada, Postavarul, Piatra Mare, Clabucetul si Unghiile. Luam culmea sub picioare o luam la drum. Cam 2/3 din drum mergem pe iarba uscata fiind nevoiti pe mici portiuni sa mergem pe zapada moale care totusi ne tine si nu e nevoie sa "inotam" prin ea, Spre Ciucas nebulozitatea ma face sa cred nu-l vom vedea. Urcam pe vf. Urechea apoi pe vf. Cazacu. Vintul nelipsit de pe aceasta culme isi face din plin simtita prezenta dar aerul este cald, primavaratec. Pe vf. Cazacu, cu 50m inainte de cruce coborim spre dreapta petru a urma culmea spre Zamora. Urcam si in saua ce urmeaza facem un popas pe la 13: 20 profitind si de lipsa vintului din acea zona. Mai stam la soare, inventariem vaile, culmile, virfurile pe care le vedem, studiem in detaliu Bucegiul iar cind ne intoarcem spre Ciucas sunt placut sa vad prin ceata creasta Zaganu-Gropsoarele si ceva mai vag, mai spre nord Tigaile si vf Ciucas. Pornim mai departe spre vf Baiul pe care il atingem la 14: 00. Intre timp pe
zapada nu mai regasim urmele celui ce pornise inainte (probabil a urmat alt traseu). Hotarim sa mergem mai departe pina la Piscul Ciinelui. Ajungem pe virf la 15: 15 si incepem sa coborim pe plai, pe bulina albastra. Ne bucuram ca in portiunea de pasune flancata de padure nu trebuie sa luptam cu nametii. Gasim brinduse si ghiocei abia iesiti de sub zapada (sunt apostrofat ca am calcat din neatentie citeva brinduse). Mai mergem putin prin zapada si frunze si vedem inaintea noastre un grup de 7-8 ciute si un cerb rasfirat in cautare de verdeata. Ne oprim sa-i privim, ne-au vazut, ne privesc si din citeva salturi dispar in padure. Continuam drumul si in padure gasim zapada imbibata cu apa. La 17: 00 suntem deja in gara si plecam cu personalul de la 17: 20 multumiti de tura facuta.