Alpinet | Maps | Tourist Guide | Mountaineering Clubs | Invitation In Carpathians | Mountain Rescue |
Comunity
Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului![]() ![]() ![]() Marathon 7500 ![]() ![]() ![]() Bike marathon 4 Mountains ![]() ![]() ![]() Cazare Predeal ![]() Cazare, Pensiuni, Hoteluri Partners
![]() ![]() ![]() ![]() |
Alpinet lists - alpinet2k
From: Peter Lengyel <l...@yahoo.com> Date: Sat, Apr 16, 2005, 10:01 am Subject: [a] valea Marei, Muntii Gutai, Baia Mare Stimati Colegi, Ma gandeam ca ar fi cazul sa va zic si de lucruri bune, pe langa inerentele chestiuni jalnice ale epocii prin care trecem. Contextul? Ieri si alaltaieri, a fost cazul sa particip la cate un eveniment la Baia Mare, asa ca am traversat Gutaiul dus-intors, de doua ori; din cand in cand i-am zis soferului sa opreasca, sa mai fac cateva plimbari pe langa balti sau sa fac cateva poze cu plantele din padure sau cu peisajele mai atractive. Distanta intre Sighet si Baia Mare este de cca 65 km, dar ai nevoie de 1, 2 - 1, 5 ore sa ii parcurgi, din cauza serpentinelor. De la Sighet, treci peste Iza, iar mai apoi drumul urca pe Mara. In amonte de Vadu Izei, niste balti raspandite pe o pasune umeda, dar nimic semnificativ ca miscare. Prin sate, oamenii ara cu cai; vezi cosuri de nuiele din care se imprastie seminte sau se pun cartofi in pamant. Cate un car cu fan, mai are roti cu spite de lemn si un cerc de lemn cu o banda metalica care ii creste rezistenta. Scartaind, caruta trasa de boi inainteza spre integrarea in UE. Peisajul din vale deja incepe sa inverzeasca, cel putin iarba, iar unii pomi fructiferi au inflorit. Apar arii de zeci de metri patrati, acoperite de finutele si albele flori ale speciei Anemone nemorosa. Un cuib de barza pe o casa, altul pe un stalp, berze la cuib. Deasupra localitatii Harnicesti, pe marginea unor terenuri agricole o mica balta temporara, din nou fara nimic. Apoi, trecand de localitatea Mara, intri in padure, pe langa cursul apei care aici vine vijelios si incredibil!, fara gunoaie, deoarece nu exista asezari umane mai sus in vale. Exact pe sub padure exista cateva balti in care (ieri, 14 aprilie, 2005) am vazut doua ponte de Rana temporaria, dar nici un exemplar de amfibian nu era de gasit. Pe versanti denivelati de langa balta apar grupuri-grupulete de Equisetum telmatea. Curbele soselei devin din ce in ce mai frecvente, serpentine din ce in ce mai stranse urca pe versanti abrupti care ne duc spre Pasul Gutai. O padure preponderent de fag, cu grupuri de molizi si cate-un paltin, cate-un scorus sau alun ici-colo, plus alte cateva specii de arbori sau arbusti. Pe versantul dinspre Depresiunea Maramures cu cativa ani in urma padurea a fost taiata in unele arii destul de mari (taierile au continuat inclusiv anul trecut), dar lastarisul sa instalat, iar fostele rani ale peisajului parca se refac, natura regenereaza. Uneori si omul vine cu o mana de ajutor dar incapacitatea intelectuala a silvicultorilor este din nou evidenta, atunci cand vezi arii destul de mari plantate cu larice (acum arborii au 5-6 m inaltime), un conifer care nu avea ce cauta pe aici, in locul padurii de fag defrisate. Muntii Gutai sunt acoperiti in proportie de 75% de paduri, care au circa 7.000 ha. Padurile sunt mult mai extinse pe flancul sudic, iar pe versantul nordic, padurile prezinta un grad mare de poienire. Pasunile se intind pe circa 2.100 de hectare, vara acesta fiind locul de pasunat pentru animalele locuitorilor din Mara, Breb, Budesti; stanele sunt situate in zonele din apropierea varfului Gutai si in zona Crestei Cocosului. De pe serpentine, la un moment dat ai sansa sa vezi destul de bine Creasta Cocosului, o lama de roca vulcanica care s-a intarit intr-o fisura, iar ulterior restul rocilor au fost erodate si a ramas la suprafata ca un martor de eroziune urias si atractiv peisagistic. Creasta Cocosului se situeaza in zona nordica a Gutaiului, pe creasta principala, fiind un dyke care apare ca o lama de andezit de forma zimtata, cu pereti cvasiverticali de circa 200 m inaltime, o formatiune fragmentata, brazdata de diaclaze si fisuri verticale adanci, foarte impresionanta prin aspect. Muntii Gutai sunt formati din andezite bazaltoide, piroxenice si dacite. Andezitele au ajuns la zi prin eruptii explozive succesive. Delimitati la est de Pasul Neteda 1.039 m, iar la vest de Pasul Gutai 987 m, sunt constituiti dintr-un platou inalt de circa 1.000 m, care are spre depresiunea Maramuresului, la nord si la vest abrupturi puternice si trene de grohotisuri, unele active, altele stabilizate. Culmea nodica atinge altitudinea maxima in varful Gutaiul Mare, care are 1.443 m, alte varfuri mai semnificative fiind Gutaiul Mic si Secatura. Creasta Gutaiului pare a reprezenta o margine dintr-o mare caldera de explozie. La baza Muntilor Gutai, apar lacuri periglaciare: Taul Chendroaiei (considerat de unii lac nival) si Taul Morarenilor (considerat de unii lac de baraj natural), care au si depozite de turba. Peisajul se continua cu dealuri piemontane, la nord-vestul masivului aparand sedimentarul pannonian. In Muntii Gutai, in general situatia padurilor este relativ buna. Pe versantul dinspre Baia Mare exista si niste mici doboraturi, cand grupuri de cativa zeci de fagi au fost distrusi de vant, trunchiul lor fiind rupt, sau au fost rasturnati, radacinile lor desprinzandu-se de pe substratul rocii dure si aflate la suprafata. Unii arbori zac rupti sau rasturnati pe versanti; unele trunchiuri au fost scoase, acum fiind doar radacinile rasturnate de furtuna. Orisicum, imaginea generala este placuta, acceptabila, nu da sentimentul de dezastru total, de jaf nemarginit ca si in cazul Parcului National Muntii Rodnei, Rezervatie a Biosferei, care pana si acum este administrat (inca) de RNP! Versantul nordic, spre Depresiunea Maramures, are inca mare parte acoperita de zapada, ici colo aparand litiera cu cateva plante de primavara, in padure mai ales ghiocei bogati Leucojum vernum, iar in poieni brandusile Crocus vernus. Pe versantul sudic, vezi frecvent zone acoperite de plante, pe langa ape aparand florile galbene si mari de Caltha verna laeta, apoi tot galbenele si maruntele Ficaria verna si din nou galbenele Tusilago farfara. Peste tot, atat pe versantul sudic cat si intre petecele de zapada ale nordului, apar inflorescentele de Petasites albus, plante care acum au vreo 10-15 cm si sunt globuloase si pline de viata, iar ale caror frunze uriase se dezvolta mai incolo spre vara. La Baia Mare ai surpriza placuta ca lucrarile de reabilitate a centrului vechi avanseaza, chiar daca prezinta o viteza de melc batran si obosit. Multi ani sa stagnat deoarece cladirile erau locuite preponderent de clanuri de rromi, carora ulterior li s-au asigurat niste locuinte ANL. Acum se implementeaza un proiect de 4, 8 milioane de Euro, prin care constructiile din secolele 16-18 sunt restaurate, iar case naruindu-se si emanand duhoare, case pe langa care ai trecut scarbit de 1.000 de ori, acum pentru prima oara par incredibil de frumoase. Si sunt, nu doar par! Bolti, arcade, coridoare, linii de o simplitate si o hotarare izbitor de placuta; acoperisuri din ceramica colorata in modele, refac o atmosfera pe care o credeam totalmente pierduta in fumul unui oras minier si industrial. Felinare integrate in atmosfera locului si disparitia tuturor cablurilor care atarnau pe pereti si intre stalpi si case, pare o realizare incredibila in lipsa generala de bun gust care demult a cucerit Romania. Ca mai sunt si probleme, cu moderne dale de beton care evident nu pot reda atmosfera unei piete vechi pavate cu piatra cubica Ca lucrarile inainteaza foarte lent Dar se intampla! Nu departe de centru vechi, Turnul lui Istvan (Stefan) construit in stil gotic in secolul 15, apoi Biserica Catolica, o alta frumoasa constructie veche, iar in directia opusa Biserica Reformata care si ea a inceput sa fie restaurata, fac ca piata sa nu fie singura atractivitate a zonei. Este si acesta un pas in drumul lung spre respectarea mediul urban construit, unul dintre drumurile pe care trebuie sa le parcurgem spre a ajunge la o relativa normalitate cand vom respecta arhitectura traditionala a satelor, cand vom respecta traditia si portul popular, natura si diversitatea biologica, dreptul la opinie si cand vom recunoaste ca nu putem fi siguri ca noi avem dreptate Peter __________________________________ Do you Yahoo!? Make Yahoo! your home page http://www.yahoo.com/r/hs The messages are provided by the mentioned sources. We take no responsability for their form and content. Links to the Mountain Guide:
|
Members: 29688
Authenticated: 0 Visitors: 354 |
© 1999-2022, Proiectul Alpinet The usage of this site or any information therein implies your acceptance of our copyright notice and the terms and conditions Copyright, terms & conditions About Us | Advertise on this site | FAQ | Contact |
![]() ![]() |