Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Alpinet lists - alpinet2k

Bookmark and Share

From: eduard despinoiu <S...@YAHOO.COM>
Date: Fri, Jan 13, 2006, 12:50 pm
Subject: [a] Groaza si grandoare in Muntii Fagarasi-RT-
Seara in culori spectaculoase peste imprejurimile
Brasovului. Duc aparatul foto la ochi si incadrez
Bucegiul pentru ultima data. Soarele dispare, luminand
cu o ultima pala de culoare castelul Bran. Stau
trantit in zapada si ma gandesc la Fagarasi Fara a
rezista tentatiei, scot telefonul si formez numarul
sefului Formatiei salvamont Victoria, d-l Thomas Bross.
Intreb de Vistea Mare. E de urcat, domnu Thomas? Cu
grija, la coltari si piolet, da Cateva ganduri si urari
pentru noul an si gata convorbirea. Cartile sunt
arunncate. Zapada nu pleaca, vremea se anunta superba, ce
ne-am mai putea dori?
Dimineata zilei de 8ianuarie. Trec pe langa
noi, sedate parca de gerul de afara, toate localitatile.
Era rece si pustiu, doar Fagarasul iti inspira de
departe putere si vointa La momentul oportun, o bucata
de gheata lucie de pe drumul forestier ne arata ca
mai trebuie sa mergem si pe jos. Ii strangem mana
prieteneste amicului ce ne-a adus pana aici, dupa care
la drum! Mai sunt 3-4 kilometrii pana la capatul
drumului forestier Vistea. O cadere de stanci si un
brad daramat exact in mijlocul drumului ma fac sa ma
gandesc ca la vara cu siguranta nu vom mai ajunge in
parcarea de sus cu batrana Dacie
In doua ore iesim la limita superioara a padurii. Ne
izbeste maretia. Cu un nod in gat, la fel ca de fiecare
data, inaintam pe valea glaciara cu o teama
sfanta. Atata maretie Doamne! Cat de imensa pare
vara, dar iarna Langa o veche avalansa, ne punem
coltarii. Un suntet straniu, regulat, scrasinind pe
zapada inghetata pe alocuri, deranjeaza parca linistea
absoluta a vaii...
Urcam tacuti, unul dupa altul, pe linia de cea mai mare
panta. Pe la jumatatea vaii, nu mai imi simt degetele. Un
popas binemeritat in care-mi dau jos coltarii si
bocancii pentru a-mi masa degetele. Urmeaza un moment
de tacere. Atintit spre creste, cu o oarecare neliniste
in glas, amicul meu ma intreaba: Mai Edy, tu vezi
cornisele alea de sus?! Intr-adevar nu le dadusem
prea mare atentie. Ca si trecuti peste momentul
critic, ne continuam tacuti drumul. Ca sa mai destinda
atmosfera, Alin chiar glumeste: Hai mai ca alea nu
cad nici la primavera
Incordat, imi dau rucsacul jos, infig coada pioletului
adanc in zapada prin toarta rucsacului si dau sa beau
o gura de apa. O troznitura imi taie rasuflarea. In
secunda urmatoare, privesc ingrozit cum cornisa cazuta
din creasta, antreneaza cu ea spre vale moartea alba.
Raman perplex, tot ceea ce pot fac este sa ma uit daca
in calea avalansei sta vreo stanca dezgolita, care, in
culmea ghinionului ar putea imparti lava alba in
doua suvoaie Cu greu, impleticit, reusesc sa fug vreo
10 metrii spre dreapta. Valea se linisteste Reinvie
aceiasi atmosfera apasatoare. Aceiasi liniste, liniste
ce cu ajutorul Celui de Sus nu a devenit liniste de
mormant
Masor cu groaza vreo 15 metrii, reprezentand distanta
la care ne-a ocolit avalansa. Imediat ce ne mobilizam
de plecare, studiind cu grija restul corniselor, deviem
spre dreapta. Fata vestica a varfului Vistea, scaldata
acum in vapaia apusului, degaja putina caldura in
sufletele noastre. E cazul sa ne grabim.
Timpul zboara, e aproape noapate. Luminate de
luna, cornisele atarnate inspaimantator spre vale, parca
batjocoresc cutezanta omului Pe ultimul culoar, din
nefericire cel de iesit in creasta, atarna cea mai
inspaimantatoare cornisa. Pe rand, cat de repede ne-au
mai tinut puterile am travesrsat in graba zona. Trantit
in zapada, spun o rugaciune de multumire, suntem in
creasta principala si in curand la usa
refugiului. Zapada inghetata de pe usa se lasa usor
indepartata. Intre doua lovituri cu lopatica pioletului
in gheata, rememoram tulburatoare zi ce tocmai s-a
incheiat.
Curand, cu toate hainele pe mine, topind de zor zapada
pentru un ceai cald, ma bucur de flacara jucausa a unei
lumanari care face parca multele grade sub zero mai
usor de suportat. A urmat o naopte lunga, poate cea mai
lunga nopate din viata mea. Mi-am adus aminte de locuri
dragi, de personae iubite de lucruri importante din
viata. Am zambit gandindu-ma la noaptea petrecuta de
Alex Gavan pe Museteica, mi-am adus aminte de recentul
bivuac al lui Cata Pogeba de sub Lespezi, le-am
inchinat un gand celor plecati pe lumea cealalta chiar
de pe aceste meleaguri Intr-un final am adormit
Ora 5: 30. Alarma de la telefonul mobil ma buimaceste.
Cu greu, nimeresc buzunarul de la polar, ma incomodeaza
manusile. Intepeniti, incepem sa dam cateva ture pe
langa refugiu. Cerul e senin, pe Vistea viscoleste. Un
termos cu ceai, coltarii, pioletii si aparatura de
vanat peisaje si suntem gata de plecare. Dinspre Est
apar primele licariri de lumina. Pe la jumatatea
urcusului spre varful Vistea nu mai avem nevoie de
frontale. Zapada perfecta la care adera coltarii fac
abruptul urcus, o adevarata placere. Ma uit la
ceas: 7: 34! Asteptam rasaritul. Ascuns dupa un plafon
de nori, soarele ni se dezvaluie intr-un sfarsit. Este
coplesitor Cadre, filmari si iar cadre Norii
invadeaza vaile nordice. Pentru a cata oara trebuie sa
ne grabim? Niste cornise ingrozitoare taie orice
speranta de a ataca Acoperisul Romaniei.
In nici jumatate de ora suntem inapoi acasa la
refugiu. Strangem in graba tot echipamentul ramas, si cu
inima stransa privim locul unde cu o seara inainte
iesisem in creasta. Ne trebuie o alta varianta, mai
sigura. La 30 de metrii spre stanga, vantul nu a format
nici o cornisa. Un culoar abrupt, dar stabil, pare
varianta ideala. Din fericire l-am urmat fara probleme
pana in fundul vaii iar ca scop didactic ne-am permis
si cateva opriri la piolet.
Obosit dar fericit, il prives pe Alin cum dispare in
padure. Ma intorc inca o data spre vale Vistea Mare
Mi-e draga, dar nu stiu, parca o si urasc in acelasi
timp. O imbratisez cu privirea. Ne-a dat o lectie, una
din multele lectii de iarna ale Muntelui, pe care mai
am sa le invat.
Apa susura, vantul nu mai bate, doar o pasare taind
vazduhul, parca invie peisajul. Cu un zambet pe buze si
multumire in inima intorc spatele marii noastre
provocari Pana la urma asta a fost, Groaza si Grandoare
in Muntii Fagarasi



Pentru cateva imagini puteti apela la cateva
linkuri utile:

Valea Vistea Mare in dimineata zilei de 8 ianuarie:
http://foto.alpinet.org/bin/foto/showfoto.php? lng=ro&item=43162



Cornisa pe sub care am facut imprudenta sa iesim in
creasta:
http://foto.alpinet.org/bin/foto/showfoto.php? lng=ro&item=43163


Rasarit de pe Vistea Mare:
http://foto.alpinet.org/bin/foto/showfoto.php? lng=ro&item=43139


http://foto.alpinet.org/bin/foto/showfoto.php? lng=ro&item=43085




Cu prietenie , EdY D

www.edwardphotogallery.blogspot.com
0722300152
The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.


Links to the Mountain Guide:
Muntii FAGARASULUI - Refugiul Vistea  
Muntii FAGARASULUI - Refugiul Fereastra Zmeilor  
Muntii FAGARASULUI - Vf. Lespezi  
Muntii FAGARASULUI - Refugiul Scara  
Muntii FAGARASULUI - Izvorul Museteica  
Muntii FAGARASULUI - Piciorul Mt. Lespezi  
Muntii FAGARASULUI - Valea Caprei  
Muntii FAGARASULUI - Strunga Doamnei  
Muntii FAGARASULUI - Valea Doamnei  
Muntii FAGARASULUI - Orasul Victoria  
Muntii FAGARASULUI - Comuna Vistea  
Muntii FAGARASULUI - Refugiul si Lacul Caltun  
Muntii FAGARASULUI - Vf. Vistea Mare  
Muntii FAGARASULUI - Portita Vistei  
Muntii FAGARASULUI  
Muntii GURGHIU  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  


There are no comments for this message
Login or register to comment