Alpinet lists - alpinet2k

RT 8 Consemnare 21 01 2006 Tura efectuata la 20 01 2006 cu Misu Ghetie & Brena
Din Ferneziu-valea Cerbului pe Bulat-Chiuzu la Groape-Chiuzbaia

Sa fie debutul noii glaciatiuni? -61 C in extremul siberian. De la -28 la -40 C la Moscova. -14 la Baia Mare iar prognoza pentru week end si debutul sapt. viitoare anunta temp. in scadere la -19 C la noi si -31 in Dobrogea. Inca in urma cu doi ani, atunci cind abordaseram in aceeasi formatie Dl. Bulat insa dinspre Tautii de Sus pe v. Gordan si pe la Rigocut (fintina mierlei in l.maghiara), vf. Outu, pe o nea depasind 60-70 cm, ajungind in final pe Piatra Corbului de unde, intr-o zi ideala zi cu soare si transparente foto de vis, panoramam spre Ignis, Gutai si Mogosa, returnind in avalul v. Morii la Tautii de Sus (in acea zi fiind mistuiti de avalansa sub Creasta Cocosului-Gutai trei tineri turisti baimareni ce au sfidat muntele), voisem sa continuam spre vf. Chiuzu si finalizam tura in Groape-Chiuzbaia. Acum, incheindu-ne cu succes tura, nu aveam decit sa ne felicitam ca atunci am optat pentru injumatatirea ei practic, in acele conditii, nu am fi putut buldozeri groasa nea timp de 7-8 ore. Iesind din Baia Mare spre Sighetu Marmatiei, in zona industriala a fostei platforme industriale IMMUM, inaintea barierei, e imposibil sa nu-ti atraga atentia doua obiective turistice peribaimarene minunate. Inainte si spre stinga, pe directia cartierului Ferneziu, maretul Ignis, o eterna atractie pentru montaniarzi. Mai la dreapta lui, doua suinde picioare convergente impadurite, separate de v. Cerbului, conducind spre est la vf. Bulat (683 m-vezi harta recenta Gutinul turistic-1: 25.000- D. Istvan & I. Pop-zona Baia Sprie-Sisesti). Consultind harta, mai apoi pe unul din autorii acesteia, am decis ca pentru a face integral creasta aveam nevoie in conditiile date de circa 6 ore, ajunsi pe Dl. Bulat efectuind de fapt aprox. jumatatea parcursului propus (vreo 14 km dar importante erau suisurile/coborisurile alternative, gerul si stratul de nea).
Vineri dim. la ora 9 pornim spre Ferneziu si cotim pe o straduta laterala care ne apropie de v. Cerbului, pe la confluenta acesteia cu riul Firiza. Gerul scazuse de la -14 la -11 C, cer senin, soare cu dinti. O luam in amontele malului (geografic) drept al v. Cerbului, initial pe linga citeva case, taind-o printr-o livada de pruni, admirind mirificele scinteieri orbitoare ale zapezii, apoi imediat grafica maretilor castani seculari proiectata pe cerul azuriu. Valea e ingusta, afunda si strajuita pe maluri de un deset compact de singer, corn, alun, carpen si paducel. Urmele recente de caprioara apar imediat, le gasim apoi locurile de innoptat si rumegat sub fete expuse sudic, acaparate de hatas de mur al caror frunze verzi le apreciaza sau pe sub coroanele castanilor comestibil unde au sapat cu copitele dupa castane. Apar si solitare urme de mistreti vigurosi. Dincolo de vale, deasupra vechii Uzine de Apa, se profileaza un delut, ca o uriasa capita de fin, impadurit cu stejar. Dintr-acolo suie un drum tehnologic minier spre o inchisa acum galerie miniera (mal sting al v. Cerbului). O gospodarie solitara, acum abandonata, apare la stinga. De aici, privind in urma, avem un prim pastel hibernal baimarean, de basm. O rectangulara poiana cu arboret de castan acompaniaza in amonte v. Cerbului. Zapada nu are mai mult de 25-28 cm, e recenta si pufoasa insa gerul se face simtit repede la picioare desi credem ca suntem echipati corespunzator. Doua vilcele taie poiana spre sud afluind in vale. In fundul poienii un sir de pini rosii troieniti ne trag atentia. Din preajma lor vom mai imortaliza odata zona estica a Baii Mari. De aici incolo malurile vaii sunt acaparate de imense tufe de alun si corn, o poteca suie la stinga vaii spre o sa. Fiind in umbra, gerul asprindu-se evident, decidem sa o taiem prin vale la dreapta atacind versantul inclinat 35 %-40 %, iesind pe piciorul impadurit cu stejar si castan. Ce bine e sa fii in bataia soarelui, chiar daca aparent nu are putere! Ne invioram imediat suind direct pe poteca-jgheab pentru tractarea bustenilor cu funia si umarul. La dreapta se aud izbituri seci de secure si glasuri. Tautenii de sus amariti au iesit dupa uscaturi-doboara an de an stejarii uscaai pe picioare. Panta se accentueaza, jgheabul e foarte alunecos, il evitam prin padure. Spre NE cerul a devenit albastru violet. Pe el se profileaza coroanele gravate-n tus negru si tivite cu alba chiciura. Minunate sunt si firele bej de iarba delicat aplecate de povara groasei chiciure sau tinerii fagi sau stejari cu frunzele uscate necazute, decorate in alb stelar stralucitor. Dupa 11/2 ore de mars atingem primul virf si banda silvica rosie. Virful e acaparat de un hatas de paducel, artar si zmeur, il ocolim usor prin drepata apoi continuam pe culme. Dam de H-ul silvic dublat de o banda galben-portocalie ce ne va insoti pina in saua Bulat. In dreapta noastra (S-SE) se profileaza afunda vale Gordan coborind spre Rigocut. Urmele de caprioare sunt peste tot, ca si cele ale solitarilor mistreti. Dupa inca o jumatate de ceas constatam ca dinspre nord cerul e invadat repede de nori albi prevestitori de ninsoare. Initial aduc a blantie alb-crete de miel Karakul care treptat se metamorfozeaza intr-o sura cerga mitoasa moroseneasca. Iesim intr-o sa cu versant NV defrisat. Ce minunata priveliste de aici spre Ferneziu, vf. Hija si Strimba, barajul si lacul de acumulare Firiza si departe vf. Pietroasa! Clicaim degraba fiindca nespus de rapid valea e inghitita de neguri. Depasim saua cu zmeuris si labartate tufe de loza (Salix caprea) suind un versant, continuind pe culmea cu rosu H silvic, spre vf. Bulat. La dreapta apare obirsia v. Morii, spre stinga vai nenumite ce afluiesc spre malul sting al raului Firiza in Ferneziu. Vf. Bulat apare dupa 3 ore in dreapta noastra, la nord de el, dupa o lunga inseuare, e un virf impadurit ceva mai scund. Prima caprioara se iveste in fata noastra disparind in desetul de fag si loza. Suim spre Saua Bulat, dam de un drum de TAF taiat de alte doua caprioare. Suim virful din stinga, pe alocuri stincos si cu doborituri de vint apoi, spre neplacerea noastra, coborim circa 300 m diferenta de nivel spre nord. Banda galben-portocalie dispare dar ne orientam dupa culme si H silvic. Zapada e mai mare aici fiindca cea noua s-a depus peste precedenta, netopita dupa Craciun. La dreapta noastra, jos, se contureaza treimea inferioara a vaii Chiuzbaii. Locul de plasare al unei sondeze, citiva piloni de beton, o prima prabusire conica si un traseu ca de funicular ne amintesc ca suntem deasupra unui vast paienjenis de stravechi galerii miniere arondate EM Herja. Culcusuri de caprioare si mistreti stropite cu urina galbena sau portocaliu-singerie. Mai incolo, astupat de nea, un betonat de ger ciine negru, impuscat de vinatori. Ciudat, i s-a dat tarcoale de rapitori, dovada smocurile de par, dar inafara gaurii glontului nu se vede urma de colti. Coborim intr-o sa din care un drum de carute/TAF coboara spre Ferneziu, la dreapta acesta continuind pe sub Piatra Corbului spre Dl. Bodoaia. Continuam suind versantul din fata si ajungem pe un virf taiat pe flancul estic de un alt drum de TAF, noi tinem culmea spre est suind si urmatorul virf. Dupa 4 ore de la plecare poposim pe un virf impadurit, marcat cu borna topo militara-inscrisul e nelizibil. Citiva fagi uriasi, cu diametre de peste 1, 2 m, ne determina sa-i nemurim. Aici facem un scurt poas ne consumam merindea, ne dregem setea cu ceai si cafea. Spre NE se vede vag fundul Chiuzbaii, spre sud fosta cabana silvica de pe valea Chiuzbaii, cea cu helesteu, viitoare baza turistico-hoteliera privata. Spre NV vedem andeziturile intunecate ale carierei Taul Rosu. Vizibilitatea si studierea hartii/busolei ne determina sa urmam riguros culmea suinda/coborinda, brusc cotind spre vest, urcind accentuat printr-o zona cu doborituri vechi de vint. Exceptind saua si versantul despadurit spre Ferneziu, acolo de unde panoramasem, si versantul sud-estic de sub Saua Bulat spre v. Chiuzbaia (cu faget tinar, necesitind prima asanarae), in rest aveam sa admiram incredibil de frumoase paduri, la inceput predominant de stejar, apoi intercalate cu faget, in final stejar. Ne apropiem de obirsiile celor doua ramuri ale vaii Herja, o demonstreaza craterele (vreo 4) din care suie spre cer fuioare de aburi inselindu-ne la inceput, crezind ca sunt suitoare. Mai vedem o data Chiuzbaia -zona centrala si la dreapta piramida vulcanica inconfundabila a vf. Poca. Deplasarea devine serpuita fiindca craterele, ca de bomba, sunt la tot pasul iar prabusirile de galerii niste hidoase si infioratoare plagi ale pamintului. O prabusire acolo ar insemna dezastrul. Nimic nu le avertizeaza, nimeni nu le ingradeste. Crezind, a nu stiu cita oara, ca suntem pe versantul sud-vestic al vf. Chiuzu si dusi de lene pe o alee tangenta, ne trezim in fundul vaii Herja, la alta prabusire de mina imensa, dincolo, spre nord, vedem culmea inalta si impadurita pe care trebuie sa o depasim pentru a ajunge in final in valea Jidovoaia. Smecheriile nu tin. Recurgem asadar la un ultim asalt sutinut pe piciorul vestic al Chiuzului si dupa 6 ore-i atingem virful, panoramind spre Ignis, Groape, Chiuzbaia. Ne inselam cumplit spunindu-ne gata, greul s-a terminat. Nici Pomeneala. Continuam spre NE, depasim o scurta inseuare ajungind pe un virf ceva mai scund acaparat de stejari si.stincarii. Abrupt nordic stincos. Picior nord-estic stincos-custuros. Urme de cerbi, mistreti, urinate culcusuri, solitare urmele lor coborind in slalom spre liziera Chiuzbaia-Groape, tinta noastra. Coborim cu extrema atentie, pragurile stincoase nu se vad de nea, nici parsivele ramuri decojite si inghetate de fag pe care bocancii Kyland o iau razna propmt. Panta are minim 45 %, mai mult pe alocuri. Facem mari volte, ajutati de bete, in trei rinduri alunec pe frunzisul gros si pragurile stincoase, betele si arboretul ma impiedica sa accelerez peste 6-15 m. Itaa-ne-n Groape, micuta enclava cu casute de vacanta cochete, cvasi pustii fiindca drumul de acces nu e degajat iarna. Pustie pirtia de ski scoala. Teribila panorama, de la Dl. Poca la Piatra Alba-Dl. Blidar spre Magura si evident spre abruptul sud-estic stincos & platoul alpin al vf.-Ignis. Dupa 61/2 ore, cotind spre vest pe la liziera, imortalizind o troita pazita de un troienit molid, depasind o imensa galerie de aeraj a EM Herja, acum tacuta, ajungem la casutele de vacanta. Coborim apoi spre drumul ce acompaniaza in avale valea Jidovoiaia, trecind prin cariera de andezit Taul Rosu, imortalizind incendiarul apus, continuind spre Limpedea-Ferneziu unde ne asteapta taxi driver-ul nostru de incredere, Flaviu. La ora 17, dupa 71/2 ore de mars, ne incheiem reusitul nostru circuit in premiera.

Login or register to comment