Alpinet lists - alpinet2k

RT Siriu - varf neatins 04.01.2009

Colegi de tura: Daniela, Radu, Mihaela, Alex, Cezar

Dupa cele 5 zile petrecute intr-o atmosfera superba la
Straja, ne-am gandit la o tura de relaxare de o zi. Am
fixat ca masiv Siriul si Lacul Vulturilor ca punct
limita pe traseu.
Duminca dimineata ne-am intalnit in jurul orei 7.30 la
Universitate in Bucuresti "la coada calului lui Mihai
Viteazu" si am pornit spre Buzau si apoi spre Brasov.
Radu si cu mine mai fusesem in Siriu si credeam ca
stim bine traseul. Vom vedea mai incolo ce s-a
intamplat.
Pana la Buzau traseul a fost cam monoton si muzica
simfonica ne-a inveselit putin. Inainte de Buzau am
facut stanga pe centura si apoi pe DN spre Brasov.
Pana la Gura Siriului au fost mai multi km decat imi
aminteam eu (adica vreo 40 de km). Nerecunoscand exact
intrarea in traseu, am depasit-o cu 2, 5 km si noroc cu
GPSul lui Radu pe care avea punctul de intrare in
traseu salvat. Ne-am intors pana am recunoscut drumul
de caruta ce duce la podul mobil peste Buzau. Cam in
jurul orei 11.00 am plecat de la masina pe drumul
inghetat spre est vreo 500 de metri pentru a trece
apoi pe podul din lemne si cabluri, pod ale carui
balustrade sunt pe alocuri la nivelul gleznelor. Dupa
pod am facut dreapta pana la singurele case de pe acea
lunca. Langa aceste case acum aproape doi ani am
intalnit niste ciobani care tundeau oile. Acum m-a
surprins placut sa vad ca au ca sursa de curent
ecologic doua panouri solare si 3 miniturbine eoliene
toate in functiune. Am pornit pe ideea de BR. Marcajul
urca pe vale si noi am mers pe o potecuta pe piciorul
din dreapta vaii pana la un drum forestier. Aici am
facut stanga si am revenit in marcaj. Am urmarit
semnele care ne-au dus dupa doua ore de la plecarea de
la masina intr-o poiana unde se afla un punct de
observatie. Ne-am inghesuit toti 5 in el si am mancat
cate ceva de pranz intr-un rastimp de vreo jumatate de
ora. Apoi am plecat mai departe pe marcaj in dreapta
(aici am identificat eu unde gresisem data trecuta
marcajul) si apoi tot in sus pentru vreo ora si
jumatate de urcat (circa 15.00). N-am mai gasit semne
si aveam doua variante in fata: una in panta directa
(care era si cea corecta dupa banuiala noastra) si
alta sub forma unui semidrum forestier in dreapta
(care parea mai naturala). Eu am zis ca incerc sa
gasesc marcaje in dreapta. Am mers vreo 300 de metri
fara succes si cand m-am intors venisera si Mihaela si
Alex dupa mine. Am revenit toti trei la colegii de
tura si le-am descris situatia. Dana si cu Radu faceau
un fel de scrima cu betele de trekking ca sa se
incalzeasca. Am hotarat cu totii sa mergem pe unde am
fost eu pana ce s-au terminat urmele si in fata erau
doar urme de urs. Danuta si cu mine vroiam sa mai
urcam macar pana in creasta, dar restul (majoritatea)
au hotarat intoarcerea pentru ca trecea timpul si
venea seara. Asa ca la 15.30 am facut 180 de grade si
inapoi pana la masina. Ca sa variem totusi traseul am
mers tot timpul pe marcaj (de asta data pe vale) pana
la casutele cu panouri solare si apoi pe unde am venit
pana la masina (16.30-16.45). Bucurosi ca am iesit in
aer curat, am pornit inapoi la drum cu o pauza de masa
la un restaurant din Nehoiu cunoscut de Radu. Cam in
jurul orei 21.30 am ajuns inapoi in Bucuresti si
fiecare pe la casele lui.

Tura a fost pentru relaxare si pentru aerul curat de
munte.
Cateva poze gasiti la
http://www.cezarpart.evonet.ro/albume/Siriu040109/index.html

Ture faine si cu reusite!
Cezar Partheniu

Login or register to comment