Salutare; in sfarsit mai dau un mesaj dupa ceva vreme...
> inca de la Schitul Posaga apare un marcaj nou, cruce
> rosie, mare cat o zi de post,
S-a mai intrebat si scris despre acele marcaje facute cam anapoda: semne
multe, dar nu afli nici cum logica lor: unde duc asa multe. Nimeni dintre
cei intrebati (cluburi) nu recunosc ca-s ale lor. Localnicii spuneau ca au
fost tabere cu elevi si profesori.
In duminica de 2 nov. ne-am delectat ochii si sufletul prin catune
tipice Apusenilor:, ce tin de satul Racatau de pe valea Somesului Rece:
Vidrenii de Jos- Videnii de Sus- Balta- Otelesti- Busesti- Ghermanesti.
Soare, cald, culori, cai la pascut, grupuri de case traditionale, clai de
fan, covor de frunze, liniste..
Dar in duminica de 26 nov. fusesem la Scarita: ne-a fascinat
combinatia dintre culori: galben- ruginiul ale mestecenilor, zadelor,
fagilor si verdele molizilor, pinilor, ienuperilor - cu decoratiile
produse de zapada/chiciura. Era ca-n basme!
Traseul parcurs de amicul nostru anonim, l-am descris pe lista
amanuntit - la cerere- in urma cu cam 2 ani si unori colegi de lista le-a
fost util. Il mai dau o data pentru cei mai nou veniti pe lista: (am
descris atunci 5 trasee in Apuseni)
1. SCARITA- BELIOARA.
Este una dintre perlele Apusenilor. Cine o vede, vrea s-o revada,
eventual "in alta haina", in alt anotimp.
Din Turda, pe Valea Ariesului 40 km. apoi la dreapta spre/prin Posaga (e
indicator). Nu e asfalt, dar e acceptabil. Dupa 6 km. se ajunge la
Manastirea Posaga, cu o asezare pitoreasca, intre stancile Bujorului si
Vulturese, despartite de Cheile Posegii, frumoase, dar cu urme/cicatrice de
agresare antropica (fosta cariera de calcar!!). Ca sa mai imblanzeasaca
autoritatile comuniste, cei care au reconstruit manastirea au pus pe zidul
imprejmuitor- in mozaic- "sfinti" ai neamului, doar in bisericuta pe cei ai
crestinilor. E de vizitat. Interesant si fotogenic e mai ales pridvorul de
lemn sculptat de un mester maramuresan. La 50-60 m in amonte, e un izbuc
intermitent, cam la 50 min. interval.
Cu ceva mai sus (200-300 m), daca e pe innoptate, pe stanga e loc
fain
de pus corturile in Cheile Posegii; acolo le-am pus cu familia Goja, la cei
la 78 de ani fara o zi ai Seniorului, in 23 iunie 2000..
La 2 km amonte de manastire, in satul Belioara (Posaga de Sus), cotim
iar la dreapta, pe Valea Belioara, cu drum ceva mai rau, dar fezabil
(eventual in
cam 2 locuri sa coboare pasagerii) mai poti urca 2 km, dar ise pot face
per pedes, trecand pe langa (in dreapta) Coltul lui Balmos.. Se merge pana
la baza impresionantului abrupt. Niciodata nu au reusit localnicii sa-mi
lamureasca
numele: care anume sunt "Coltul Bleantzului, Negrila, Steanul. Cam la
ultimele case,
va trebui sa va aprovizionati cu apa, pana la revenirea aici: 5-6 ore,
dintr-un izbuc, in iarba, obarsia paraului Belioara, sau din "ciurgaul"
casei din apropiere (50 m. mai jos de izbuc). De fapt mai
sunt pe traseu cateva surse de apa mai greu de gasit si in ultimii ani cam
neingrijite, inmlastinite.
Mai sus ca circa 100-150 m e o ramificatie a drumului, de unde
incepi de fapt circuitul. Nu e marcaj. Se ia la dreapta pe o vale seaca
(Rastoaca), pe langa abruptul din stanga si Dealul Bradatel din dreapta. Cam
dupa 15 min, intr-o poienita vezi in stg. un valcel abrupt (am
urcat pe el, e cam 1A in 2 zone) si putin mai sus de el tot pe stg o roca
/pata rosie.
De aici, contiunua prosteste pe fir, prin padure semnele triunghi. albastru.
Noi, ca sa putem admira cat mai bine abruptul, la aceste repere, pe o
potecuta mai greu de vazut initial, parasim firul vaii seci. Cotimi brusc
la dr si putin inapoi, prin fanat/pasune
invadata de mestecanis, apoi cam 10-15 min. prin padure, si iesim iar in
fanate, in Culmea Bradatel. O sa va placa! Se tinei culmea pana la o cruce,
de unde se pozeaza cel mai bine Cosul Belioarei (Cosul Boului), o grota
cu tavanul prabusit, cum e Cosul lui Hili din Cheile Turzii. Mai urci putin
pe culme, apoi, pe o potecuta oblic stanga, putin mai sus de limita padurii
din
stg. ta, ajungi intr-o sa, intre culmea domoala din dr. pe care ai
parasit-o (Muncelul) si abruptul mult mai inalt din stg. In fata e
poienita Cornul Pietrei, prin care cobori cam 30-50 m si privind atent, pe
un fag urias
de la marginea poienii/padurii, vei vedea marcajul TA, ce vine din Cheile
Pociovalistei.
Acest marcaj te urca in 45 min-1 ora, in serpentine, prin padure,
care a fost incendiata cu cativa ani in urma. Se trece pe la o
"belvedere".spre v. Pociovalistei si culmile din jur. Apoi, undeva intr-o
mica sa, se coteste la stanga, tot prin padure. Cand se termina urcusul si
se merge pe plat, e de dorit sa observi un amestec incredibil de specii:
molizi, brazi, zade, tise, pini, ienuperi, fagi, carpeni, mesteceni, arini,
scorusi, plopi, ulmi, rachite etc.... Apoi, poteca iese in prima poiana a
rezervatiei botanice, unde - de la o alta "belvedere" ai in stanga ai o
priveliste "ametitoare" spre valcelul numit "Groapa Mare" si spre coltii din
jur. Apoi poteca te scoate pt 150-200 m din rezervatie, te baga in padure,
dar revine in rezervatie - in " Sesul Craiului." (de fapt, rezervatiei i
se mai spune si "Rez. Sesul Craiului de pe muntele Scarita"
. Aici ai alta
"belvedere". Eu ii spun "Trambulina lui
Kalman" (de pe care s-a aruncat in vara lui 1989 in hau un fost lector la
Politehnica Cluj, dupa o cearta, acasa, cu nevasta:"M-am saturat de gura
ta; ma duc sa ma arunc de pe o stanca"- ne-a reprodus ea ultimele lui
cuvinte! Are crucea mai jos, in Groapa Mare! Salvamontistii din Cluj l-am
cautat atunci "ca pe ac in carul cu fan", caci nu-i spusese nevestei exact
unde se duce sa se arunce. Dupa gardul rezervatiei,(daramat periodic de
tembelii ce pazesc boii ocolisenilor, cu care ma lupt si eu de ani de zile!)
vezi in dr. un stalp cu sageti care ii dirijeaza pe cei care vor sa coboare
spre Cheile Runcului: Cruce Albastra. In spre dr, departe, vezi Statiunea
Muntele
Baisorii, spre care duce, (inainte pana la Muntele Romaneasa, apoi la
dreapta)), un marcaj tot CA. Mergi inainte vreo 5 min, apoi te duci
neaparat spre stanga, pe un colt "belvedere" - alt loc de unde nu-ti mai
vine sa pleci- Muntele Plaiului zis si Vf. Cuntenitu. (De pe el, mai jos si
in dr, vei vedea o poiana cu 2 case "de vara", "La Mateoaie", la care va
trebui sa ajungi. Mai jos de ea, in stanga ei, o alta poiana, prin care vei
cobori dupa Mateoaie.) Te intorci inapoi de pe Belvedere si cobori inspre
stanga - nu e marcaj-, pe primul valcel larg, inierbat, mai jos putin
inmlastinit, care in aprilie-mai are mii de gentiane, ca si in rezervatie.
In stanga vezi "Creasta de stegozaur" ce pleaca din Belvederea parasita de
curand.
De la casele ("colibe"
Mateoaie, la vale pe fir, iar de pe la
mijlocul poienii urmatoare, parasesti firul, oblic stanga prin poiana si
cauti/gasesti intrarea potecii in padure. Dupa 10-15 min, la o ramificatie a
ei, e mai bine pe cea din stg., ce te scoate din padure intr-o zona
calcaroasa, cu mini-grohotis. E o potecuta ce duce inainte intrand iar in
padure; nu o urmezi ci cotesti dreapta, tot pe o poteca, pe care se coboara
cu atentie (se "derapeaza" pe pietris) pana la baza abruptului, intr-o
poienita. De aici, pe curba de nivel, inainte-stg, pe
deasupra unei zone mlastinoase si a unui izvor pt. animale, apoi prin padure
apoi si iar prin fanat, in coborare abrupta spre stanga, pe firul vaii
Garliciu, ajungeti in locul de unde ati inceput circuitul.
Cand am scris textul de mai sus, inca nu erau noile marcaje. Eu
credeam -cand am aflat de ele- ca unul dintre ele, de la iesirea din
rezervatie ele ii conduce pe turistii veniti dinspre Posaga inapoi pe la
Mateoaie, inchizand cel mai fain traseu circuit din zona, zona in care am
fost de zeci de ori. Nu se compara cu clasicul traseu circuit din ghiduri:
Ocolis- Cheile Pociovalistei (pe care eu le-am mai prins salbatice, fara
drum, nici
forestier, nici de carute!) - Rezervatie- Lunca Larga- Chele
Runcului -Ocolis, pe care l-am parcurs in urma cu patru decenii..
Am descris atunci pe lista si alte zone/trasee (le am la "sent"
,
posibil a fi parcurse
in 3-5 zile de cei care se deplaseaza spre/ intre ele cu autoturisme: 2.
ZONA SALCIUA (La Sipote, Poarta Zmeilor, Huda lui Papara, Vanatarea)
3. CHEILE RUNCULUI, CHEILE POCIOVALISTEI si COLTII TRASCAULUI 4. CHEILE
RIMETILOR. 5. CHEILE BORZESTI.
Parcurgandu-le, va veti convinge ca si aceasta zona a Apusenilor e
demna de vazut, nu doar mult doritul Padis. Apusenii in ansamblu au un
"ceva" al lor,
greu de definit, dar pe care il veti "simti" si si va va chema sa reveniti!
Celor care doresc, le ofer ajutor
Zile insorite in Scarita sau oriunde veti merge!
Dinu Mititeanu
. Aici ai alta
@ RT: Scarita-Belioara, 1 nov. 2003