Alpinet | Maps | Tourist Guide | Mountaineering Clubs | Invitation In Carpathians | Mountain Rescue |
Comunity
Events
Don't miss
Marathon Piatra CraiuluiMarathon 7500 Bike marathon 4 Mountains Cazare Predeal Cazare, Pensiuni, Hoteluri Partners
|
Alpinet lists - alpinet2k
From: Peter Lengyel <l...@yahoo.com> Date: Tue, Jan 6, 2004, 8:14 pm Subject: @ Muntii Rodnei Modul de utilizare a resurselor naturale in zona Parcului National Muntii Rodnei - Rezervatie a Biosferei. -Pareri ale unor localnici din Borsa si Moisei- Emilian BURDUSEL Peter LENGYEL UNESCO Pro Natura De ce? Unde? Cum? Pentru evaluarea nivelului de constientizare (referitor la modul de utilizare al resurselor naturale din PN Muntii Rodnei - RB) a localnicilor din Borsa si Moisei ce locuiesc pe vaile ce urca spre munte, pana spre marginea ariei protejate, s-au folosit 10 intrebari (anexate) pe marginea carora s-au purtat discutii libere. Pentru efectuarea evaluarii s-au ales zonele cele mai apropiate de munte, unde, totodata, locuiesc si persoanele cele mai implicate in utilizarea resurselor naturale, cum sunt vaile Fantana din Borsa-Complex, Valea Repedea din Borsa (ziua 1), Valea Pietroasa din Borsa si Izvorul Dragos din Moisei (ziua 2). Cine? Cand? Pentru chestionarea localnicilor s-au format doua echipe, care au colectat parerile, in data de 18-20 decembrie 2003: - Peter Lengyel (UNESCO Pro Natura) si Ioan Pop (Agentia de Protectia Mediului - Baia Mare) (din a doua zi a participat si Dumitru Istvan de la Clubul de Speologie Montana - Baia Mare) si - Emilian Burdusel (UNESCO Pro Natura) si Mircea Tomoiaga (silvic, Borsa). In perioada efectuarii acestor sondaje de opinie, am avut mai multe discutii cu dl Ionica Pop, de la Agentia de Protectie a Mediului din Baia Mare, precum si cu Mircea Tomoioaga, de la Ocolul Silvic Borsa. Datele primite de la ei sunt si ele incluse in acest text. Ce a rezultat? Urmeaza o sinteza a raspunsurilor primite de cele doua echipe. Deoarece multe teme se leaga complex intre ele, cum ar fi situatia animalelor din zona, vanatoarea, braconajul etc, este imposibil ca raspunsurile sa fie sintetizate foarte coerent, de aceea rapunsurile complexe au fost puse la subiectele la care ele se refera cel mai mult. Unele pareri sunt contradictorii, ceea ce era de asteptat. De ce este nevoie de un astfel de text? Orice management trebuie sa fie bazat pe o cunoastere a situatiei din teren. Pe langa datele stiintifice despre specii, ecosisteme, procese naturale, etc., este la fel de importanta cunoasterea realitatii socio-economice si culturale, a abordarii problematicii de catre locuitorii din zona. Obtinerea datelor stiintifice detaliate este mult mai dificila, mai costisitoare (deplasare in teren pentru culegerea de probe si ulterior prelucrarea lor) cere numerosi specialisti taxonomi, ecologi etc. Concomitent, o lista de specii nu duce la protejarea lor, respectiv a ariei in care ele traiesc. Se descopera nenumarate specii noi, dar padurile tropicale in care ele traiesc sunt nimicite in continuare sub drujbele din ce in ce mai performante. Deci, datele stiintifice sunt foarte importante, dar existenta lor nu rezolva problema disparitiei speciilor si reducerea diversitatii biologice. Actualmente, orice starategie de management al unei arii protejate trebuie sa ia in considerare si interesele, cunostintele si nevoile comunitatilor locale, fara implicarea carora conservarea biodiversitatii are mari sanse sa fie un esec. De aceea, este nevoie in primul rand de cunoasterea parerii localnicilor. Chestionar de evaluare a nivelului de constientizare al localnicilor din Borsa si Moisei o sinteza a ideilor cu includerea unor fragmente relevante din raspunsurile primite: 1. Stiti cum se numeste muntele de langa dvs.? La aceasta intrebare introductiva-incurajatoare, este logic ca toti stiau raspunsul: Muntii Rodnei! 2. Ati fost prin muntii Rodnei - Pietrosu? Pana unde? Cat de des? Cunoasterea zonei montane: Toate persoanele intrebate cunosc bine denumirile din Muntii Rodnei unde au fost de cand erau copii. Apoi au fost in diferite interese, in special la munca cu: vite, oi, stupi, la cules afine, zmeura, ciuperci, la taiat lemne etc. Unele persoane au vizitat tot masivul, cu ocazia unor drumetii, parcurgand traseele de la Ineu (aici numit Inau) pana la Pietrosu. Unii localnici au drumuri anuale in munte altii chiar daca nu au mai vizitat de cativa ani masivul au informatii actuale despre ce se intampla in munte prin intermediul vecinilor care au fost sus mai recent. Interesul pentru ce se intampla in munte este destul de ridicat. Unul dintre locuitorii de pe valea Pietroasa a spus ca el nu crede ca este vre-un locuitor din aceasta vale, care sa nu fi fost sus in munte. Remarca se poate aplica si la celelalte vai. Nu se aplica insa pentru toti cei care locuiesc spre exemplu la bloc in centrul Borsei. Sunt totusi si persoane din aceste vai, cum este Stefan Danci, care zice ca sta in zona de 28 de ani, dar nu a urcat pe Pietrosu. Cel mai impresionant a fost dl Gustav Cervenschi, care a insirat denumirile zonelor dintre Prislop si Pietrosu Mare "Pasul Prislop, Preluca Doamnei, Presana, Stiol, Izvorul Cailor, Piatra Rea, Paltinisu, Fata Meselor, Puzdrele, Pietrosu", precum si numeroase denumiri din Muntii Maramuresului situati pe partea cealalta a vaii, dintre aceste toponime unele fiind noi chiar si pentru pasionatul topograf Ionica Pop. 3. Este bine sau rau ca sunt Muntii Rodnei - Pietrosu atat de aproape de dvs? Ce bunuri si servicii obtineti de la munte? Ce dezavantaje aveti? Beneficiile aduse de apropierea muntelui: Majoritatea raspunsurilor au scos in evidenta avantajele: aer curat-nepoluat, faptul ca este frumos la munte (peisaj atractiv), ca ai lemn la indemana (lemne de foc cu bonuri de la Ocolul Silvic, lemne pentru constructii, butinarit, cherestea), fructe de padure (afine, mure, zmeura), ciuperci, ca se fac cartofi, ceapa, morcovi, vara vitele si oile stau pe pasunile de pe munte, pe fanate se face fan pentru iarna pentru animale, sunt destule prune, mere, pere, ca poti sa iesi sa te plimbi si sa te recreezi la munte, exista trasee turistice. Agroturismul a fost mentionat mai ales de persoanele din Borsa Complex. Vasile Vlonga zice: "Is foarte buni muntii. Avem zacaminte, lemne, din lemne facem schimb pentru cereale, este aer curat, oamenii mai vioi. Avem afine, zmeura, mure, ciuperci; este o firma italiana, care cumpara ca intermediari; au dreptul de la Ocolul Silvic." Toader Ivascu zice ca pentru el este important ca nu sunt inundatii, cutremure, si ca el poate merge cu stupii, se ocupa de albinarit, dar mai are si 4 vaci si 30 de oi, animale care sunt date la pascut pe perioada de vara. Greutatile vietii in zona montana: Dintre dezavantaje au fost mentionate cele legate de faptul ca se "rabda cam mult frig", ca ai nevoie de lemn pentru incalzire, mult timp si in cantitate mare. A mai fost mentionat ca pentru zona de munte nu exista un sistem adecvat de evacuare a gunoaielor si toate ambalajele nou aparute sunt aruncate in majoritatea cazurilor in apa (Pietroasa, Repedea, Izv. Dragos...). Un alt inconvenient este ca aici nu se pot desfasura activitati agricole ca la campie. (nu se face graul, porumbul...) Referitor la agricultura a mai fost mentionat un episod in care oamenii din Borsa au fost obligati prin intermediul Primariei sa foloseasca azotati la cartofi. Azotatii proveneau de la Azomures, aceste ingrasaminte chimice fiind valorificate de catre Primarie printr-un mod obligatoriu. Asta se intampla, desi in zona se fac cartofi foarte multi si foarte buni si fara ingrasaminte chimice. Danci Gheorghe amintea printre problemele produse de apropierea muntelui, ca ar fi multa apa, ingheturile misca casa, alunecari de teren. Ca si parere generala a localnicilor, putem constata ca ei tin foarte mult la Muntii Rodnei si la locurile lor natale. Pentru a exemplifica cat de mult este apreciata zona de catre borseni/moiseeni putem aminti faptul ca desi pretul pentru teren pentru casa este mult mai mare decat in alte zone de la cimpie (zone mult mai accesibile, mai putin izolate, si mai bune dpdv agricol) acestia prefera sa vina cu banii castigati in Italia, sa cumpere teren si sa-si construiasca aici casa. Gustav Cervenschi zicea: "E o frumusete muntele, ne bucuram de munte; daca ajung in munte mai bine ma bucur decat daca ajung la oras". 4. Stiti ce plante si ce animale vietuiesc in muntii de aici? Ce animale ati intalnit? Dintre plantele din zona montana, localnicii cunosc cateva specii de arbori (fag, molid, pin, brad, etc) si arbusti (soc, jneapan, ienupar), apoi specii care produc fructe de padure, ciuperci (considerate de ei ca apartinand plantelor) apoi plante medicinale etc. Dintre plantele rare cunosc in special floarea de colt din zona Piatra Rea. Dintre animale, majoritatea cunosc mamiferele de dimensiuni mai mari cum sunt ursul, lupul, vulpea, iepurele, cerbul, capra neagra, caprioara (cenumita tot capra de catre localnici). Cu unele specii au avut probleme la stane (lup, urs) sau fanate (caprioare). Cunosc foarte bine si au vazut de multe ori caprele negre si marmotele. De asemenea unii dintre ciobani au povestit ca au intalnit serpi si vipere deci serpi neveninosi si serpi veninosi. Ioan Grec zicea: "Capre negre au fost, dar au pierit cu Ceausescu. Nu e nici o rezervatie ca au disparut caprele negre, poate 1-2 mai sunt, prin '90 le vedeai cu turma. Salbaticiunile au scazut in ultimii ani." In curtea acestui om este o sura, in care este o cusca metalica in care tine un jder de copac (Martes martes), pe care ni l-a aratat si noua. Animalul a fost capturat in Muntii Maramuresului, in zona Vaser, in urma cu 2 ani. "I-am pus jumari in fundul ferestrii si cand a intrat, am inchis geamul pe el. M-a muscat de mi-a curs sangele... Vara ii pun pui de mierla, ii omoara pe toti si ii pune in colt, face provizii." Vasile Tomoiaga, fost responsabil cu vanatoarea la Ocolul Silvic Borsa, zice: In 1968, Decei a populat cu pastrav lacurile Buhaiescu si Iezer. In vara lui 1999 si eu am dus puiet de pastrav in Iezer. Odata am prins doi pastravi in Iezer, unul indigen si unul curcubeu, unul avea un soarece in el, celalalt era gol. Lacul Izvorul Bistritei Aurii, sau altfel zis Lacul din Stiol a fost populat cu pastrav in 1999. Lacul are probabil peste 5 m adancime. Aici au fost eliberati vreo 200 de puieti de pastrav, adusi de la Telcisor de la pastravarie. Acum lacul e accesibil cu Jeep-urile, merg toti acolo la fript carne, se plimba cu barca pe lac. Cocosi de mesteacan exista si in Rodnei, deasupra Pietrei Rele, apoi pe Cimpoies, pe creasta principala, apoi pe la Cornedei Ciungii Balasinii in Muntii Maramuresului. Despre repopularea cu capre negre, acelasi Vasile Tomoiaga zice: Din 1969 am participat in Bucegi, la Gutanu, Ocolul Silvic Zarnesti, la prinderea de capre negre. Caprele erau gonite spre o zona stramtorata unde erau puse plase de plastic de doi metri inaltime si 10 m lungime. Am prins doua capre, una si-a rupt un corn. Mai mureau capre ranite. Capra cu corn rupt sangera enorm dar a fost adusa in Rodnei si a fost vazuta cu iezi, la doi ani dupa ce a fost eliberata. Din 42 de iezi, 8 au ajuns la maturitate, majoritatea iezilor aveau probleme de sanatate, aveau diaree si apoi mureau. Rasii si lupii erau distrusi, se puneau capcane, otrava, ii impuscau pentru ca sa nu omoare caprele nou aduse. Pentru Pietrosu, ultima actiune de aducere de capre negre a fost in 1970. Almasan a scris o carte, un raport intern al silvicilor despre repopularea din Rodnei, dar nu mai am cartea. In trecut se facea recensamantul caprelor negre, de la Lala pana la Pietrosu. Se facea inainte de urcarea stanelor, iar toamna in timpul alergatului se facea pentru a doua oara. Se faceau trasee, se parcurgea creasta, iar echipele se intalneau la Tranita la Cruce sau la Saua Laptelui. Veneau si de la Bistrita si de la Suceava. Ionas Sabin era cel care organiza vanatorile prezidentiale pentru Ceausescu. Acum e sef de ocol la sud de munti, si mai vaneaza si el capre negre. Caprele negre erau pe fondul 11 Bistrita Tibau, pe fondul 12 Prislop si pe 13 Pietrosu. In 1991 fondul Prislop era cu 130 de capre, iar in Pietrosu erau 200, deci pentru Ocolul Silvic Borsa erau vre-o 330. Verner Muller a impuscat in Rodnei, in 1991 o capra neagra de 120, 7 puncte CIC, asta a fost cea mai tare de aici. Vanatorii straini, nemtii veneau la vanat capre negre pana prin 1994. Dupa gradul de bonitate trebuie sa fie stabilit efectivul optim. Optimul din Pietrosu era 160 si se raportau suboptim dupa aceea si nu mai dadeau cota de vanatoare. Dupa ce a inceput scaderea efectivelor de capre negre, datele deveneau... A fost un Simpozion al Caprei Negre prin toamna lui 1997. In toamna anului 2000 erau trei capre negre in fundul Caldarii Iezer. Adrian Roman declara ca stie ca este urs pe Stiol si ca in urma cu 5 ani (prin 1998) a vazut circa 30 de capre negre in zona Buhaiescu Mare. Gheorghe Danci zicea ca sunt cateva capre negre in zona Piatra Rea, iar mistretii mai dau tarcoale la cartofi, primavara. Despre prezenta caprelor negre in Piatra Rea amintea si Gustav Cervenschi, dar adauga "daca mai sunt". Ioan Pop zicea ca a vazut 17 capre negre in 1991 in zona taurilor Buhaiescu din Muntii Rodnei, iar ulterior a mai vazut grupuri de 2, 3 sau maxim 4 exemplare, dar niciodata ciopoare mai mari. Istrate Danci, meteorolog la Statia Meteorologica Iezer, a vazut la 18 decembrie 2003, sapte capre negre in Zanoaga Mare. 5. Folositi lemnul din padurile apropiate? In ce scopuri? Cat de mult taiati? Ioan Grec zicea: "Este nevoie de 14-15 metri ster de lemn pentru fiecare familie pentru o iarna". Toti folosesc lemnul pentru foc si in constructii. Platesc sau primesc bon de la padurar si il taie. De obicei folosesc lemn pentru uz personal dar s-au inregistrat numeroase cazuri de taieri ilegale in care oamenii au taiat cateva fire (2, 3) de molid pe care le-au scos in drum. Acestea erau vandute ca materie prima propietarilor de gatere (in Borsa si Moisei sunt numeroase astfel de gatere, unele dintre ele functionand ilegal). Dupa opinia localnicilor, de multe ori padurarul din zona respectiva era partas la astfel de ilegalitati, incasand partea sa. Odata compromis un padurar era deja drumul deschis spre taieri ilegale de catre localnici sau alte grupuri de interes - fime de exploatare in colaborare cu padurari. In multe cazuri s-a folosit ca pretext pentru taierea padurii, existenta unor doboraturi de vant, inregistrate spre exemplu pe valea Pietroasa. Toate aceste taieri ilegale s-au produs incepand cu anul 1990. S-a mentionat deasemenea ca la Moisei functioneaza o firma de brichetat, EcoSilva, care foloseste ca materie prima rumegusul. Brichetarea este o solutie posibila pentru rezolvarea problemei rumegusului, rumegus care de multe ori se depoziteaza neadecvat sau se arunca direct in paraie si rauri de catre firmele de exploatare forestiera. (Fabrica Plimob, din Sighetu Marmatiei, produce foarte mult rumegus in cadrul prelucrarii lemnului, dar totul se bricheteaza si se vinde in saci, un sac avand pretul de 40.000 lei, deci solutia este nu doar ecologica dar si viabila economic). 6. In Muntii Rodnei - Pietrosu exista vre-o rezervatie? Cat de mare este, pana unde se intinde? Este vre-un angajat la rezervatie? Va intalniti cu el/ei? Exista arie protejata? Majoritatea stiu de existenta rezervatiei, asociata mai mult cu zona din jurul varfului Pietrosu (si cu ce a reprezentat pana in 1990 rezervatia) decat cu alte zone. Nu stiu pana unde se intinde si nu stiu de existenta Parcului National sau ce presupune o Rezervatie a Biosferei. O parte dintre ei stiu de angajatii de la rezervatie (in special cei de pe Pietroasa si Izv. Dragos). Multi stiu de existenta rezervatiei de pe vremea cand ea era localizata in jurul varfului Pietrosu. Ion Mihali Toderescu zicea: "Rezervatia incepe de la hotarele cetatenilor pana in varf (aratand cu mana zona Pietrosu). De la Ocolul Silvic sunt paznici care au cabana, de acolo de la Batrana, circula si mai pazesc." Leontina, propietara magazinului de pe Pietroasa, povestea ca in vremea cand ea era copil, padurarul Traian care era in multe momente calare pe cal, paznic al rezervatiei, nu permitea nici o ilegalitate in padurea din Rezervatia de pe Pietroasa. Cand treceau localnicii si copii acestora prin padure nu li se permitea nici macar sa faca zgomot. Totodata nu se permitea culegerea afinelor cu pieptanul doar cu mana. Astfel a fost mentinuta padurea pana in 1990. Dupa 1990 cand acelasi padurar Traian a vrut sa mentina ordinea a intampinat amenintari care au culminat cu faptul ca i-au dat foc la "Fortul lui Traian" un refugiu de la liziera padurii in care acesta statea. De asemenea este cunoscut batranul paznic al Rezervatiei, Tomoiaga. Paznicii tineri incep sa fie si ei cunoscuti dar contextul actual face sa nu se bucure de autoritatea pe care o aveau predecesorii lor. Gheorghe Stetcu, padurar pensionar, zicea: "Rezervatie a fost, acum se trece la parc national. Nu sunt paznici aici, dincolo sunt pentru capre negre." Toader Stetcu zice: "Este un parc national in care nu ai voie sa faci multe chestii." 7. Stiti vre-un localnic din zona care stie bine muntii si poate conduce turistii pentru ca acestia sa vada animale? Sunt multi tineri care cunosc muntii dar sunt putini cei instruiti care sa aiba calitatile necesare unui ghid montan, mai ales daca ne gandim la conducerea unor turisti din afara granitelor Romaniei. Dar daca ar fi ceva organizat s-ar gasi totusi persoane care sa faca fata. S-a recomandat folosirea tinerilor de la Liceul din Borsa care invata si limba engleza. 8. Cum vi se pare ca este padurea si cum sunt animalele in ultimii ani fata de situatia din trecut? Oamenii sunt destul de constienti referitor la ceea ce s-a petrecut cu populatiile de animale salbatice, iar decimarea padurii este evidenta, imposibil de nerecunoscut de un om cat de cat rezonabil. Majoritatea dau vina pe silvici si pe braconieri, constienti ca localnicii au dus la degradarea peisajului si pierderea valorilor. Mircea Tomoiaga, silvic, zice in acest context, pe buna dreptate: Tot silvicii au repopulat caprele negre in Rodnei si au replantat cu padure dupa ce padurea a disparut., dar trebuie sa adaugam noi ca aceia erau alti silvici, nu cei din zilele noastre. Si acum exista silvici bine intentionati, dar imaginea padurarului si a inginerului silvic este in general sifonata. Gheorghe Horj zice: "E bine ca-s muntii aici, s-ar putea face multe lucruri, dar nu avem oameni care sa faca. Nepotu-meu e primar la Moisei, i-am zis si lui. Vin turisti la capre, le fotografiaza, urca la lac, si eu am urcat cu Dacia pana la cascada. Cu padurea o facut astia bani seriosi. Patronii, dobitocii, lua 100 metri si ducea 1.000, niste magari. Am discutat cu seful de ocol la Borsa. Trag padurea astia, nu declara venitul, fac din furt limuzina si vila. Fura cu tirul banii. De aceea nu are Statul sa dea pensia la pensionari." Cum dispare padurea. Toti au raspuns cu formulari care arata constientizarea situatiei catsatrofale, de genul padurea din pacate s-a cam gatat. Se considera ca principalii vinovati sunt localnicii impreuna cu padurarii. "A fost licitata padurea de la capatul de la Izvorul Verde. A fost marcat, sa se faca o partida, dar s-a rezolvat sa se anuleze prin dl. Panzariu, sa nu se mai faca." (Dl Panzariu este fostul sef de ocol de la Borsa, acum pensionar, un silvic care este un exemplu excelent, care s-a ocupat si cu repopularea caprelor negre, cu refacerea populatiei de zambru Pinus cembra si pastrarea jnepenisului). Gustav Cervenschi amintea de faptul ca "padurile-s topite si nu vor fi lemne pana nu va creste alta generatie". Toader Stetcu zicea: "Padurea se taie, in toate partile s-o taiat, dar din toate partile Borsei aici padurea e cel mai putin distrusa (facand referire la valea Tisei, o vale care urca in munte, de la Borsa, fara relatie cu raul Tisa, adica apele sale se varsa in raul Viseu, care la randul lui se varsa in raul Tisa, dar asta este altceva)." Toader Ivascu, din Moisei, zice ca: "Acum, dupa Revolutie, so stricat lucrurile, nu mai avem lemne, daca vrei un lemn bun, nu-l mai gasesti pe aici pe la noi." Situatia animalelor. S-a spus ca sunt mult mai putine animale: capre negre, ursi... Ca si cauza principala, au mentionat braconajul. Dar mai departe marea majoritate a oamenilor au devenit mai rezervati in a mentiona vre-o persoana ca braconier. Se vedea clar ca nu doresc sa intre in posibile conflicte in comunitatea in care traiesc, ceea ce este usor de inteles. Iar cei care au dat detalii, le-au dat sub protectia anonimatului. S-a spus ca exista braconieri dintre localnici care au facut asta "de foame" cu arme manufacturate (s-a mentionat realizarea unei pusti la atelierul mecanic de la Minera Baia Borsa) dar ca acestia incep sa nu mai aiba loc de braconierii cu Jeep-uri si arme cu luneta detinute legal (acestia sunt de multe ori si membrii ai AJVPS) care nu au frica de nimic si care au relatii sau o pozitie care le permite sa braconeze fara sa li se intample ceva. Paznicii de vanatoare sunt intimidati de catre acesti braconieri "sus pusi" riscand prea mult daca ar prinde si demasca o astfel de persoana. S-au inregistrat cazuri in care acesti braconieri au tras focuri de arma de intimidare in directia paznicilor de vanatoare pentru ca acestia sa nu se mai apropie. S-a mentionat de asemenea ca si caz notoriu ca un braconier care a fost condamnat de doua ori inainte de 1990 pentru detinere ilegala de arma, a obtinut permisul de port arma dupa 1990 si este si membru al Filialei Borsa a AJVPS. Gustav Cervenschi, acum in varsta de 69 de ani, zicea: "Ocolul silvic mai organiza vanatori. Asta-i baiul ca nici nu prea vad animale. Braconajul ii decimeaza. Cand eram copil vedeam lupi, dar nu am mai vazut in ultima vreme." Stefan Danci zicea: "Nu mai sunt, nu stim ce s-a intamplat cu animalele salbatice, ca toti o puscat noaptea si gata... O fost o ciuta acum 5 ani, care o fost omorata de lupi si au dus resturile la Ocolul Silvic." Ion Mihali Toderescu zicea: "O scazut animalele salbatice ca o venit lupii de pe la rusi si o omorat oi si caini. Lupii o mancat 9 oi deodata in octombrie, a lui Ion Pocintau, i-au luat oile din casa. Oricum, animale nu mai sunt, nici vanatoare nu se mai face in Pietrosu. Ras nu e pe Pietrosu, numai spre Vaser." In discutie intervine un taietor de lemne, Peter Nicoara (din Sacel, str. Principala 1.041) si zice: "Nu demult, eu m-am intalnit cu lupii. In Sacel 6-7 lupi o intrat in sat, o luat-o catre Piata Veche si apoi o luat-o catre coasta." Toader Stetcu zicea: "Sa fie pazite caprele negre, ca pe vremea lui Nicolae erau in grupuri de 30 iar acum nu vad. Caprele negre nu o fo' ingrijite, iar ursul nu le-o mancat, eu cred ca ceva s-o' intamplat si oricine-si da seama de ce nu sunt. Si pe vremea lui Nicolae erau impuscate dar acum... Nu prea mai sunt animale salbatice. O fo' frumosi pa aici, dar acum... Pe vremea lui Nicolae le facea fan, hranitoare pentru capre, cerbi, sare le ducea, dar acum cine le duce? Ce sa facem, asa-i lumea. Ce sa facem daca capii distrug, ca noi furam un miez de lemn, dar atat." Gheorghe Stetcu, padurar pensionar, zicea: "Rasul e foarte rar in Muntii Rodnei. La animalele salbatice, populatiile au scazut foarte puternic, in special la capre negre dar si la cerbi. S-a braconat dupa 89 incoace. Toti braconierii si-au legalizat armele si umblau ziua cu pusca pe spate, suierand. Nimeni nu vrea sa intre pe braconieri ca nimeni nu-si baga capul. Is si greu de prins. S-o vanat capre negre si legal cu nemtii si austriecii, in special pana in '93. Patria caprelor o fost la Pietrosu, peste 300, dar si pe la Piatra Rea. Padurarii mai umbla si cu date pe hartie si nu te poti lua dupa ei." Referitor la situatia efectivelor de animale salbatice, Ioan Pop (de la Agentia de Protectia Mediului din Baia Mare) zicea: Pe primul loc intre motivele pentru care efectivele au scazut, este vanatoarea legala, cu acte in regula. O supraevaluare a populatiilor de vanat s-a facut din birou, fara a tine cont de realitatile din teren. Cati vanatori erau inainte de 1989 in Maramures si cati sunt acum? Iar cand pe baza acelor fabulatii s-au dat cote pentru impuscare, animalul trebuia gasit si impuscat ca era nevoie de bani la buget. Autorizatia era platita pentru cerb sau urs, iar dupa aceea atata au umblat pana l-au gasit. S-a vanat cu acte in regula. Acum 2-3 ani au venit cu cerere la IPM sa li se probe vanarea de capre negre, dar nu li sa aprobat. In acest context, in care nu exista date credibile despre capre negre in Rodnei, animale diurne, care traiesc in gol alpin si deci numararea lor este relativ simpla, trebuie sa ne intrebam cum de-au reusit silvicii sa numere ursii, rasii si lupii din Romania. 9. Ati auzit de vre-o activitate de turism in zona, la om acasa - cazare, masa, traditii? Dvs ati fi interesat in desfasurarea de astfel de activitati? Majoritatea activitatilor de turism sunt concentrate in zona Borsa-Complex, unde exista un numar important de pensiuni turistice, functionale in special in perioada sarbatorilor de iarna, in sezonul de schi si in luna august. In alte zone (vai) exista numeroase case (realizate de locuitorii care se intorc de la munca din Italia) care indeplinesc conditiile necesare pentru a deveni pensiuni, dar nu exista activitati de ecoturism - ca exemple fiind Repedea, Izv. Dragos. Pe valea Pietroasa exista o initiativa a unui propietar de magazin de realizare a unei pensiuni cu 6 camere. Ca motive mentionate pentru slaba dezvoltare a activitatilor de ecoturism sunt: inexistenta unei gari (in conditiile in care Borsa este situata departe de marile orase), slaba infrastructura, drumuri de acces de calitate slaba, mizeria data de inexistenta unui sistem de evacuare a deseurilor ("iarna este mai bine pentru turism, deoarce zapada acopera mizeriile". Un batran a mentionat ca pe vremea ungurilor era tren direct intre Borsa si Budapesta. Adrian Roman este proprietarul pensiunii Mia din Borsa Complex; el declara ca turismul se dezvolta greu deoarece darile sunt multe iar numarul de turisti a scazut deoarece drumurile sunt proaste; la pensiunea Mia, cazarea este la 300.000-400.000 camera, deci cam 100.000 de persoana pe noapte. Ion Mihali Toderescu zicea: "Dumitru Pasunaru mai duce cu caii sus la Meteo." 10. In zona exista oameni care pot ghida turistii straini/romani la vanatoare? Cam ce se poate vana aici? Ati auzit de vre-o vanatoare in zona in ultimul timp? Braconaj. Orice asemanare cu realitatea nu e pur intamplatoare. Intrebarea referitoare la vanatoare-braconaj este evident stanjenitoare si evitata de catre marea majoritate a celor chestionati. Exista totusi in cadrul raspunsurilor consemnate, fragmente extrem de relevante pentru aceste chestiuni. "Degeaba orice raport depus de padurari, ca padurarii-si fac numai dusmani. La paznicul de la AJVPS au fost gasite doua capete de capra neagra, care vroia sa le dea pentru naturalizare; a fost destituit, dar atat. Mai sunt braconieri doi fosti brigadieri silvici din Moisei. Cand erau turisti, braconierii ii alungau cu impuscaturi si braconau in continuare. Filiala de vanatoare, AJVPS, e plina de braconieri; au teren exact la marginea parcului, si cu un pas intra si braconeaza in interiorul rezervatiei. Braconierii, fiind in grup, de la 400 de metri imi aratau cu mana sa vin spre ei; cand eram la 200 m, imi strigau sa ma intorc, daca vreau sa merg acasa pe picioarele mele, si trageau spre mine, pe deasupra mea. Cum te vede in verde, pusca dupa tine. Astia au putere juridica mare, au valuta, astia-s braconieri cu tupeu. Prin august sau septembrie, prin 94 sau prin 95, au fost de la Antitero, de la Baia Mare, dar stia si Politia locala si au aflat si toti braconierii. Apoi, dupa antitero, vre-o doua luni nu s-au mai auzit impuscaturi. Dar a reinceput si a continuat... Braconierul Iuzi (Mat Ion) e piesa cea mai grea din zona. M-o amenintat ca ma impusca. L-am prins odata pe batran si..." Gheorghe Horj zice: "O starpit animalele salbatice, era cireada de cerbi si capre negre, le-o starpit pe toate astia de la silvici. Erau cirezi. Acum nu mai sunt nici lupi, nici capre, nici cerbi. Care o pus mana pe arma, n-o mai lasa. Vin braconieri din Moisei, Borsa, valea Izei... Dupa Revolutie nu o mai interesat braconajul pe nimeni. Pe vremea lui Ceausescu faceau multi puscarie pentru braconaj, dar acum, nimeni. Mergeau braconierii pe vale in sus, haituiau animalele, erau grupuri de braconieri. Dar nu mai e ce vana, de aceea nici braconieri nu prea mai sunt." Vasile Vlonga zice: "Animalele dupa '90 is mai rare. Caprele au fost braconate, e mai libera lumea. Braconierii sunt din toate satele, astia au crescut cu carne de vanat. Si eu am mancat, dar nu prea frecvent. Caprele negre is cu desavarsire vanatul lor, al braconierilor. Isi fac ei pusti, altii au permise de vanatoare dar se duc ei la braconat. Pe Pietrosu, este rezervatie, cu angajati, dar oricand vezi ca sunt braconieri." Alexa, paznicul de vanatoare de la Casa Laborator zicea: "Mai sunt maxim 30 de capre in Rodnei. In 1996 erau vre-o 70 de capre negre, dar in 2003, cel mai mare ciopor a fost de 12, din care 5 erau iezi, in rest erau grupuri de 2, 3 sau 4 exemplare. Mai sunt vre-o patru ursi in zona. Anul asta, un pui de urs tot venea la Casa Laborator, dar veneau si cativa cerbi la sare, exact langa grajd." Toader Ivascu, din Moisei (fost padurar la Sapanta), zice ca: "Acum is putine animale, si ursi-s putini, si pestii din vai de-abia de-abia, apa-i poluata ca arunca toata lumea... Biserica Adventista a curatat toata valea dar au aparut gunoaie din nou. Caprele negre-s putine, n-o migrat nimic, dispar din cauza braconajului. De pe o capra neagra iese de la 25 la 35 kg de carne. Se braconeaza pentru carne si pentru trofeu. Un sarac nu poate avea arma, ca e 12 milioane cea mai ieftina pusca. Asta este. Care vine din Italia, garantat isi ia arma. Si nu-i casa din care sa nu fie cineva in Italia. Braconierii sunt cei care au bani. Omul e daunatorul tuturor. Din Moisei is putini braconieri, din Borsa-s multi. Am lucrat ca padurar la Sapanta, in trecut erau 50-60 de cerbi la Sapanta, dar acum is pe cale de disparitie. Sa mergi prin padure si sa nu vezi nimic... Maramuresu parca-i batut de Dumnezeu. Astia impusca si taie, ca asta-i singura sursa care produce bani, acum..." Si urmatoarea parere este relevanta: Nicoara Cuheanu Hantig este un braconier notoriu. De doua ori a fost condamnat pentru port ilegal de arma, dar ulterior a ajuns cu drept de vanatoare, a primit permis de port-arma dupa Revolutie. Bracona prin 1991-1992 ursi, capre negre, cerbi. Am tras dupa el de doua ori sa il speriu. Ii strigam Nu misca de acolo, ca te omor!, dar a reusit sa scape. La Filiala de vanatoare este un cap de capra neagra naturalizat, donat de Nicoara Cuheanu Hantig, dar de unde avea el sa doneze asa ceva. A fost prins cu doua capete de capra neagra si a fost exclus anul trecut din Filiala, dar nu i-au facut nimic. Astia saraci nu mai incap sa braconeze de aia bogati. Bogatii au carabine de superclasa, arme de vanatoare cu lunete cu infrarosu, au arme sofisticate, masini de teren, urca ori pe unde. Sunt vanatori autorizati, dar care braconeaza, ce le iese in cale omoara, nu stie nimeni. Personalul silvic nu are putere sa faca ceva ca nu-l apara nimeni, nici sefii lui, nici Politia. Daca ar face ceva, e dat afara in ziua urmatoare, cu restructurarile astea. Simt astia slabiciunea legii si a ordinii si au curaj. Padurarilor se imputa orice cioata, dar ei sunt fericiti ca nu li se imputa capre negre sau cerbi disparuti... Asa ca ei nu se baga, nici silvicii si nici politistii. Eu daca fac o bravura, prind un braconier, pe el il leaga, dar prietenii lui ma belesc. Nu ai protectie, nu ai sprijin. Daca l-ai bagat pe unu cativa ani la puscarie, nici tu nu mai stai acasa linistit. Vezi ca bate la usa odata... Doar daca ar fi paznici bine platiti, protejati, sa umble cu mitraliera si asa s-ar putea face ceva. Sa traga fara mila. Daca merge vestea, automatic s-ar diminua braconajul. Aici trebe masuri extremiste, ca altfel nu se mai poate. Versantul nordic al Pietrosului e belit tot. A ramas o padure de un lat de palma. Sa facut un efort extraordinar cu caprele negre, oameni foarte devotati sa faca actiunea asta, iar acum astia isi bat joc de totul. Vorbesc si eu. Ca un trompetist intr-o sala goala. Degeaba. Daca primul ministru Adrian Nastase este presedinte de onoare al AGVPS, de la pozitia asta nu vede care este situatia catastrofala a populatiilor de vanat din Romania? Cateva concluzii: Profilul locuitorului din Borsa sau din Moisei este influentat foarte mult de urmatoarele fapte: - Borsa in special, dar si Moisei, sunt localitati formate dintr-o combinatie de oras cu blocuri, restaurante, spital si vai izolate cu aspect foarte rural. De unde si faptul ca populatia care traieste intr-un mediu autentic rural (pe vaile izolate) are un nivel de informare, educatie, constientizare mai apropiat de cel al unei populatii urbane mentinandu-si totusi si caracteristicile rurale; - Mare parte din populatie a lucrat si lucreaza in continuare la Minera Baia Borsa si la fostul IFET (actual diverse firme de exploatare forestiera) avand deci cunostinte din domeniul industrial, nu doar din cel agricol. Schimbarile in situatia economica: Stefan Danci zicea: "Tinerii pleaca de aici, raman doar schiopii si batranii. Nu-s locuri de munca deloc." Adrian Roman a lucrat la mina dar s-a lasat, a intrat pe ordonanta; in urma cu 20 de ani, la mina din Borsa lucrau circa 6.000 de mineri, dar acum au ramas doar circa 800; - Mare parte din locuitori au fost plecati la munca in alte zone din Romania, la: munci forestiere, in constructii, in agricultura, avand o viziune mai larga asupra a ceea ce se intampla in tara; - Lipsa porumbului si graului i-a obligat sa desfasoare activitati comerciale: lemn si produse din lemn, cartofi contra grau si porumb si au deci in mare parte un spirit intreprinzator; - In prezent populatia locala incepe sa fie influentata de cei circa 10.000 de locuitori ce muncesc pe moment in Italia si care se intorc acasa; - Izolarea zonei si lipsa atentiei dinspre structurile centrale, pentru o astfel de zona marginala, a facut ca autoritatea statului si a legii sa fie mai slabita in zona; - Maramuresenii au o traditie mai mare, comparativ cu alte zone, pentru exploatarea si prelucrarea lemnului; - Versantul nordic al Muntilor Rodnei este foarte accesibil de pe vaile locuite ale Borsei si Moiseiului, astfel incat in cateva ore se poate ajunge in zona alpina; - Padurea si populatiile de animale din perimetrul Parcului National Muntii Rodnei - Rezervatie a Biosferei, au fost drastic afectate de activitatile umane de dupa schimbarile din 1989 si pentru o remediere a situatiei vor fi necesare eforturi sustinute si indelungate; - Marmuresenii in general sunt persoane directe si care isi respecta cuvantul dat, dar care accepta foarte greu solutii venite din exterior sau impuse. De aceea, pentru a proteja valorile din Parcul National Muntii Rodnei - Rezervatie a Biosferei, este absolut necesara colaborarea dintre autoritati si comunitatea locala. De ce toate persoanele intervievate sunt barbati? Am incercat sa vorbim si cu femei, dar intr-o comunitate la limita dintre rural si urban, nu exista acea libertate a femeilor pe care o vedem in orasele mari sau mai ales spre vestul Europei. Femeile nu prea au de-a face cu zona montana si interesele lor sunt focalizate pe gospodarie si vecinatatea ei. Persoane intervievate de Emilian Burdusel-Mircea Tomoiaga: Ioan Mihali, Fantana 38; Gavrila Roman Onu, Fantana 24A si Traian Pontu - padurar, contacte la Mircea Repedea -in atelierul unui bobinator am stat de vorba cu trei oameni (bobinatorul plus alti doi vecini - contacte doar de la vecinul Stetco Gavrila) Leontina care are ultimul magazin de pe valea Pietroasa unde am stat de vorba cu ea si inca o femeie, si Vasile Danci - tatal lui Istrate (Chiucu meteorologul) si vecinul lui Izvorul Dragos Persoane intervievate de Peter Lengyel-Ioan Pop-(Dumitru Istvan): Adrian Roman, Str. Bradet 40, Borsa Gheorghe Danci, Str. Bradet, 32A, Borsa Gustav Cervenschi, Str. Bradului 1, Borsa Ioan Grec, str. Magura 1, Borsa. Stefan Danci, str. Valea Tisei 10A, Borsa. Gheorghe Stetcu, str. Repedea 151, Borsa (padurar in pensie). Toader Stetcu, Str. Repezii 196, Borsa. Ion Mihali Toderescu, str. Avram Iancu 68, Borsa. Peter Nicoara (din Sacel, str. Principala 1.041, taie lemne in Borsa) Toader Ivascu, str. Lunca de Sus 951, Moisei Gheorghe Horj, str. Izvorul Dragos 616, Moisei Istrate Danci, meteorolog la Statia Meteorologica Iezer Vasile Vlonga, str. Izvorul Dragos 735, Moisei, fost sofer la silvici. Alexa, paznic de vanatoare, Casa Laborator. Vasile Tomoiaga, din Moisei; era responsabil cu vanatoarea la Ocolul Silvic Borsa, dar in urma cu circa 3 ani a avut un accident de masina; in scurt timp se va intoarce la munca, la Ocol. The messages are provided by the mentioned sources. We take no responsability for their form and content. Other messages in the same thread:
Links to the Mountain Guide:
|
Members: 29725
Authenticated: 0 Visitors: 593 |
© 1999-2024, Proiectul Alpinet The usage of this site or any information therein implies your acceptance of our copyright notice and the terms and conditions Copyright, terms & conditions About Us | Advertise on this site | FAQ | Contact |