Comunitate
Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului
Marathon 7500
Bike marathon 4 Mountains
Cazare Predeal
Cazare, Pensiuni, Hoteluri
Parteneri
|
Liste Alpinet - alpinet2k
Initial ar fi trebuit sa fie Expeditia Internationala "Bozgurt Ergor", dar, din cauza unor
neintelegeri dintre organizatori (Clubul Alpin din Kayseri) si guvernatorul provinciei a ramas
doar expeditie turceasca. Noi (trei membri ai Alpin Club Brasov), avand viza obtinuta si biletele
cumparate am stabilit sa plecam totusi.
Plecarea a fost pe 15 mai la ora 10: 02, din Brasov. Dupa 22, 5 ore am ajuns in Istanbul. De aici
inca 12, 5 ore cu autocarul pana in Kayseri (alt. ~1050 m).
Dimineata am plecat cu un microbuz pana la complexul sportiv Ercyies (alt. ~2200 m). Din cauza
bagajelor foarte grele am ales sa urcam pana la 2780 m cu telescaunul. Vremea se arata proasta,
ceata, ninsoare slaba. Dupa coborarea din telescaun am pornit la deal, cu ideea de a campa cat mai
sus. Cam de la 2900 in sus a inceput zapada. Dupa 1, 5 ore ne-am oprit intr-o zona relativ dreapta
si am decis sa stabilim aici tabara. Altimetrul arata 3200 fix. Tasam cu talpile zapada pe o zona
destul de mare incat sa ne incapa cortul si il instalam. Era ora 15 si eram deja cazati. Ceatza
s-a mai ridicat si am avut cateva momente de vizibilitate pana sub varf. Ne stabilim ruta pentru a
doua zi si intram in cort sa mancam. Afara alternau perioade relativ senine cu cele cu ceata si
ninsoare. Adormim pe la ora 21. Peste noapte a nins. Dimineata pe la 7 ne trezim. Afara senin.
Turcii ne-o luasera inainte, ii vedem deasupra unui horn. Mergeau destul de incet. Stabilim sa
mergem pe acelasi traseu. La 8 plecam pe traseu, si dupa 30 min intram in poteca batuta de turci,
chiar la baza hornului. Altitudinea ~3400 m.
Hornul pe care urcam este cam ca Hornul Mare al Malaiestilor dar cam dublu ca lungime. Dupa ce
iesim din horn continuam sa urcam pieptis si, aproape de iesirea in creasta, ne intalnim cu
turcii. Ne sfatuiesc sa nu mergem pe varful cel mare (Ercyies - 3917 m) si sa ne limitam la cel
mic (Kucuk Ercyies - 2895 m). Dupa 2, 5 ore ajungem in creasta. Pana aici, protejati de creasta ne
topeam de caldura. Altitudinea 3870 m. La iesirea in creasta am luat in drept piept un vant cu
rafale ce apreciez ca treceau de 80-90 km/h. Inca 5 minute si suntem pe varful mic. Deja
inghetati, ne trecem in registrul de pe varf, facem pozele de rigoare si reusim in sfarsit sa
vedem varful cel mare. Ca sa ajungem la el trebuia parcursa o creasta ingusta plina de zapada si
apoi urma o catarare pe varful stancos. De teama rafalelor de vant renuntam sa parcurgem acea
creasta si coboram spre cort. Dupa 3 ore si 45 minute suntem inapoi in fata cortului. Dupa ce am
mancat cate ceva coboram spre tabara turcilor, situata pe la 2800. Cativa soldati lucrau de zor la
instalarea unor corturi imense. Luam apa de la ei si inapoi in tabara noastra. Spre seara incepe
sa bata vantul din ce in ce mai tare. Pe la ora 21 incepe viscolul. Zapada destul de umeda si grea
se depunea pe cort asa ca destul de des trebuia sa il scuturam. Spre dimineata atmosfera se
destinde. Dormim putin si la 7 ne trezim. Mancam repede, strangem bagajele si o luam la vale. Ne
oprim in tabara turceasca si acceptam invitatia de a cobora impreuna. De la complexul sportiv
situat la ~2200 m coboram spre oras cu 2 autobuze si incheiem o tura destul de reusita.
Restul de 3 zile petrecute in Turcia e OT curat.
In cateva zile, dupa ce voi developa si scana fotografiile voi reveni cu detalii pe Alpinet.
Ture faine,
Marian RADU,
Alpin Club Brasov
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate. Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor. Legături cu Ghidul Montan:
|
O poză: [N-am găsit] |
|
Un articol: Jurnal de calatorie in Muntii Fagarasului., înscris de Adrian Birza - Prima zi 8 AUGUST 2009.
Ne trezim la ora 05: 00 dimineata, pornim masina si plecam in drum spre Sebesu de Sus pana pe Valea Moasei, unde oprim, ne luam rucsaci in spate, si pornim pe carare, pe langa rau, sa cautam indicatorul de intrare in padure. Afara este noapte, cu un cer innorat, de parca acum dadea sa ploua. Norocul a fost de partea noastra si nu plouat deloc, cu toate ca a plouat o saptamana intreaga. Am reusit dupa un timp prin iarba mare si uda, sa zarim indicatorul cu punct albastru de intare in padure.
Incepem sa urcam destul de greu pe cararea spre refugiul Suru. Dupa vreo ora ce tot am urcat ne-am amintit ca nu ne luasem apa de baut in sticle, si neavand ce face am mers tot inainte ca sa gasim primul izvor de apa, asta fiind cam dupa vreo o ora si jumatate de mers, ne-am oprit 5 minute, ne-am tras sufletul, si am pornit cu forte proaspete din nou la drum. Am ajuns in padurea de brazi, ne-am asezat pe o buturuga si am mancat ca ne era foame, si culmea culmilor, ca ne-am oprit cam la cateva sute de metri de poienita pe care era asezat refugiul Suru, care spre bucuria turistilor sa inceput reenovarea lui, cu promisiuni ca se va construi cabana Suru, montandu-se un troliu din izvorul Florii(Valea Lotrioarei) pana la refugiul Suru ajutand la transportul... |
|
Un traseu: [N-am găsit] |
|
Nu există comentarii pentru acest mesaj
|