Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA <o...@ccn.ro>
Data: Marţi, 2 Nov 2004, 13:49
Subiect: Re: @ Grupele montane romanesti!
Dan Farcas Hajzer wrote:

> La lista domnului Radu Mititeanu cu siguranta as gasi ceva de ''criticat'' (fiecare ar gasi ceva la lista altuia!) dar nu o voi face, chiar am sa-i multumesc pentru parerea sa, cu toate ca putin mi-a ''complicat'' lista personala.
> Cateva intrebari doar, daca Buila Vanturarita este un masiv aparte de ce nu ar fi astfel considerat si Piule Iorgovanul? Prin structura lor masivele acestea difera clar de Capatanii si Retezat.

EU personal vad Buila-Vanturarita ca un masiv aparte din punct de vedere
turistic fata de MUntii Capatanii pentru ca pentru vizitare de regula
abordezi Buila in cu totul alt mod si din cu totul alta directie decat
Capatanii propriu-zis... De obicei in Capatanii daca faci creasta
principala intri dinspre Curmatura Oltetului sau dinspre Brezoi /
Malaia, pe cand in Buila mai rar vii pe culmea de legatura cu creasta
principala a Capatanii, de regula vii pe vaile ce curg spre sud si
sud-est. CIne paraseste creasta Capatanii si merge pe culmea de legatura
pana in Buia, o viziteaza si apoi revine in creasta Capatanii si o
parcurge mai departe? Din acelasi motiv COzia e masiv distinct de
Fagarasi dpdv turistic dupa parerea mea...
Piule-Iorgovanul e intercalat in creasta principala a Carpatilor
Meridionali, si eu de cate ori am fost, am fost in trecere dinspre Saua
Plaiului MIc spre Godeanu, cu eventuale pauze pentru circuite in
zona.... Dar intr-adevar ar putea fi vazut ca masiv distinct si dpdv
turistic, pentru ca poate fi abordat bine de la poate, prin ture in stil
circuit, si ca peisaj si tip re relief difera destul de mult atat de
alte componente ale Retezatului cat si de Godeanu... Dar in acelasi mod
si Oslea difera mult de restul Valcanului...
Oricum sunt chestiuni extrem de subiective, nu am argumente "logice" si
nu am pretentia ca parerea mea in acest domeniu e mai buna ca a altora,
este o problema de perceptie si de gust personal, de stil de abordare
etc.

Radu Mititean
CCN
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii RETEZAT - Curmatura Fagetel  
Muntii COZIA - Curmatura Vladesei  
Muntii COZIA - Cabana Cozia  
Muntii COZIA - Sub Varful Cozia  
Muntii GODEANU - Varful Godeanu  
Muntii VALCAN - Curmatura Prisloapele Mici  
Muntii VALCAN - Complexul Turistic Bucium  
Muntii VALCAN - Popasul Turistic Bumbesti  
Muntii VALCAN - Varful Oslea  
Muntii GODEANU - Curmatura Olanelor  
Muntii RETEZAT - Saua Retezatului  
Muntii RETEZAT - Varful Piatra Iorgovanului  
Muntii RETEZAT - Varful Retezat  
Muntii RETEZAT - Curmatura Gorovii  
Muntii GODEANU - Sub Varful Godeanu  
Muntii COZIA  
Muntii VALCAN  
Muntii RETEZAT  
Muntii GODEANU  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  
Muntii ALMAJULUI si LOCVEI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: Să nu fiţi printre descărcări electrice, înscris de Cătălin Olteanu -
Medalion Munţii Retezat Mircea MOLDOVAN (Hunedoara)       Privite de la altitudini mici, descărcările electrice par spectacole vizuale şi acustice, în timp de vară provocând acea senzaţie de teamă care ne face să ne strângem unii în alţii. Dacă ne aflăm pe creastă sau în apropierea crestei, dimensiunea arcului electric se schimbă, iar fâşâitul sunetului persistă multă vreme în urechi.       Am avut ocazia să trăiesc o astfel de experienţă, în Retezat, şi nici nu vreau să-mi închipui deznodământul dacă fenomenul se întâmpla cu câteva zeci de minute mai devreme, când încă eram pe creastă...       Ultima sâmbătă din mai 1998. Obiectiv propus: Vârful Retezat, cu pătrundere de la Râuşor, prin Căldarea Ştevia. Pe marcajul uşor derutant ajungem la refugiul Ştevia şi apoi la lacul cu acelaşi nume, unde zăpada şi gheaţa domnesc în toată puterea. Urcăm pe versantul din dreapta lacului, cu înclinaţie foarte accentuată, până în Şaua Ştevia, sub reprize prelungite de ploaie şi grindină....

Un traseu: [N-am găsit]



Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii