Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: Alfasoft <a...@alphanet.ro>
Data: Marţi, 1 Nov 2005, 15:46
Subiect: [a]
Consemnare 31 oct. 2005 -tura facuta cu Mihai Ghetie la 29-30 oct. 2005
Post evaluatori in P. N. M. Rodnei- din v. Bila pe Ineu-Creasta Plescutei

Controversat de rezultatele ultimelor evaluari-recenzari ale caprelor negre din PNMRodnei, datorita faptului ca la frecventele ture facute de mine in acest frumos masiv/ 2005 (4 mai, 25-26 iunie, 7-8 iulie, 19-20 august) constatam de fiecare data altceva in teren decit se raporta oficial, mi-am dorit nespus sa reiau tura facuta in august amontele v. Bila spre Saua si vf. Ineu, ratata in Gaura Ineului (cu Iancsi Moldovan) din cauza ploii si white out-ului ostil desi Misu G. isi visa o premiera (pt. el) in PNMMaramuresului, pe Muntele lui Serban-Pop Ivan.
Recenzarea oficiala, planificata pentru 23-25 oct., fusese reprogramata pentru 28-30 oct. din pricina ploii & vizibilitatii precare. Dupa consultari cu amici ce participasera la precedente evaluari si al slabului interes manisfestat de societatea civila pentru aceasta actiune importanta, am decis sa nu particip la ea. Si deaorece iesirea de toamna a evaluatorilor in teren avea sa aiba loc vineri 28 oct. mi-am spus ca noi sa o facem, ca o contraexpertiza, la 30 oct. luind in colimator Gaura Ineului-Fundul Bilei -caldarile lacurilor Lala Mica si Mare precum si Creasta Plescutei, realizind un circuit din v. Bila, beneficiind astfel inclusiv de observarea versantilor estici ai crestei secundare nordice de la vf. Tomnatec I (2050 m, din creasta principala), trecind prin La Cuptor si La Tau pina la vf. Tomnatec II (1943 m). Avind in vedere faptul ca abruptul V-NV al Crestei Plescutei si Ineului sunt in umbra dimineata si pentru a putea observa si versantii estici ai acestora, am decis sa parcurgem integral, de la S spre N aceasta superba culme cu multime de virfuri separate de sei, doua profunde, cu citeva nivatii si glisari spre E sau V in care se acumulasera cele dintii depozite de nea ale iminentei ierni.
Plecam din Baia Mare vineri d.m. la ora 16, pe clasica de-acum noastra ruta suntata la maxim, Cavnic-Valeni-Barsana-Moisei-Borsa. Soare, magnifice pasteluri pe tot parcursul. Superbi M-tii Maramuresului binoclati din Dl. Valeniului. Impresionat Tiblesul ochit la iesirea din Dragomiresti. Fascinant Pietrosul Rodnei la apus, invaluit de lumina blinda, ca de candela, a soarelui. Minunata depresiunea terasata a Moiseiului ca si panorama deschisa spre Toroiaga-Capra-Cearcanu din Dl. Moiseiului.
Placuta primirea, realmente calduroasa, facuta de sotia lui Timis Vasile din Borsa Fintina care daduse din timp drumul la 3 aeroterme care indulcira atmosfera cabanei in care aveam sa inoptam. Am ajuns la ora 19 si imediat am demarat pregatirea celor necesare pentru dimineata, ne-am culcat dupa ora 21, lasind aerotermele sa-si toarca melopeea in canon cu murmurul vaii Fintina ce curgea in fata. Puzderie de stele. Ger. Peste noaptea straluminata de secera lunii in scadere temperatura avea sa coboare sub -8C, dimineata parbrizul/luneta fiind acoperite de gheata groasa.
Nu avea sens sa ne grabim. Tocmai se schimbase ora, lumina avea sa fie abia dupa ora 7, presupuneam ca bariera de la gura Bilei era pusa, nu stiam unde si daca vom gasi cheia, in caz contrar fiind nevoiti sa batem per pedes cei aproape 9 km pina la stina din Gaura Ineului si desigur retur (ca in precedentele ture), 18 km insemnind un plus de minim 5 ore, ziua scurta.
Plecam din Borsa Fintina spre Pasul Prislop la ora (noua) 7, 40, in plina noapte, admirind semiluna, subtiata cit o unghie, cu acea aproape imaginara aura discoidala, vagile contururi ale Cearcanului, Puzdrei, Gargalaului, mijinzii timid zori cind depasiram strania citadela betonata a bisericii nefinite din Prislop, alaturi de recent ivitele constructii comercial-turistice, singeriul tranzitind inspre zmeuriu al cerului pe cind ne apropiam de Muzeul Radacinilor, oribilul gater -amplasamentul imens -depozitul de busteni si cherestea cherestea de la Sesuri, cu fumeginde hornuri. Un peridoc incarcat cu busteni cobora, escortat preventiv de 2 autoturisme, spre Borsa. Harnici soferii si muncitorii forestieri! Doar ei si popii ce mai lucra de zor duminica!
Bariera e lasata la gura Bilei. Nasol! Mergem la cabana silvica Sesuri, frumos renovata recent. Groasa bruma. Ne latra ciinii trezind-o pe sotia padurarului care ne spune ca nu are cheia dar ca dincolo de bariera e o coliba in care am putea gasi salvarea noastra, la paznicul forestier. Multumim frumos si o intreb daca ziua precedenta au fost vazute capre negre in zona Ineu, de care raspunde sotul ei. Imi raspunde zimbind complice mai is capre da.putine. Presimtim ca nu ne va fi dat sa admiram aceasta antilopa a Carpatilor nici de aceasta data, cel putin nu pe traseul propus.
Revenim la bariera, facem citeva sute de metri pina la baraca de lemn, rasuflam usurati primind cheia. Pornim in amontele v. Bila arsa de bruma, cu fostii in august superbi ciulini deveniti acum flocoase smocuri brune de cilti. Defrisari spre Iapa Alba dar si spre Plescuta, abandonate grajduri pentru caii ce lucra la padure vara, lasasm pe stinga si cosmarul nostru de-o noapte, rulota-remorca prin care ne plouase cumplit in august. La S culmile alpine se ivesc iar soarele incepe sa le valoreze, aurindu-le. Oprim aproape de capatul drumului auto-forestier, acolo de unde vf. Ineu, un rodnean Eiger impresionant, isi prezinta fudul gheara recurbata spre NE, acum inrosita de primele raze ale soarelui. La dreapta, deasupra noastra, soarele scoate la iveala vf. Tomnatec II si piriul abrupt ce afluieste-n malul sting al Bilei.
Continuam trecind peste placi de gheata, apoi prin vadul Bilei, in vasta caldare inchisa spre E de Creasta Plescutei, la S de vf. Ineu si Tomnatec I, creasta nordica secundara La Cuptor-La Tau-Tomnatec II spre V. Cea din urma treptat scoasa-n evidenta de soarele ce se inalta pe bolta azurie.
Stina din Gaura Ineului e ceva mai sus, la 2-300 sute de metri. La ora (schimbata) 9, 15 pornim spre stina si in continuare, urmarind vechiul drum in serpetine, realizat de catre IPEG MM cu ocazia sondarilor prospective de la NV de vf. Ineu, spre caldarile alpine din Fundul Bilei. Vaile sunt deja captive gheturilor. O geana lunga de cornisa fotogenica e ramasa in saua Tomnatecului II spre La Tau si La Cuptor. Pete mici de nea se observa sub creasta principala ce suie spre vf. Ineu. Un pahar din plastic in iarba, ca alea pentru palinca, pierdut poate de evaluatori cu o zi inainte?! Padurarii cu asta contracareaza frigul.
Desi in umbra, versantul vestic al Crestei Plescutei ni se prezinta treptat, pe masura ce suim serpentinele ample spre caldarile alpine. Acolo izvorasc 4 fuioare abundente de apa, cel putin doua cu alura de izbuc captiv alb-argintiului ghetii. Spectacolul grandios se deruleaza insa la dreapta noastra, acolo unde soarele scalda versantii ocru-ruginii. Dam peste 3-4 dejectii, posibil de corbi, alungite, negre trabucuri cu diametre de circa 8-10 mm, uneori cu nedigerate merisoare (coacaze rosii). Mai apoi, plini de sperante, vedem crotine ca de capra neagra. Par destul de vechi, ar putea fi si de la oile in trecere dupa 10 septembrie spre meleagurile natale nasaudene. Mai sus, in neaua cazuta acu 2 saptamini, topita apoi treptat, amprente de paricopitate, dupa forma si marime ar putea fi de ciuta sau de capra neagra dar.posibil deformate/amplificate de topire. Pentru a ne lamuri prospectam cu atentie in jur in cautare de alte amprente/crotine. Nu mai gasim nimic din pacate. Scrutam culmile, versantii cu ochiul liber dar si prin teleobiectiv, vizibilitatea e perfecta, la zeci de km. Inafara unor tancuri imobile nu observam nimic desi la un moment dat ni se paruse ca siluete de capre s-ar misca pe Creasta Plescutei la circa 150-250 m distanta de noi, in umbra. La stinga Tomnatecului II, spre NV, admiram vf. Cearcanu, Podu Cearcanului, Capra, Toroiaga, Farcau-Mihailec, Bardaul... Mai la N acele ciudate emisfere uriasie albe, ucrainiene, foste instalatii radio, dezafectate de multa vreme. Depasim 3 tausoare nivale, inghetate bocna. Ceva mai sus unul mai mare ramine la stinga drumului, lejer accesibil (din pacate!) cu un modest 4 x 4. La ora 11 Misu imi atrage atentia ca ceva misca in Saua Ineului. In fine, sperante.desarte. Sunt 2 turisti, unul cu rucsac rosu, or fi avut bivuac in Saua cu Lac si acum fac spre vest creasta principala. Ii mai vedem de citeva ori coborind spre Tomnatec I.
In 2 ore de la plecare suntem la platforma fostei sonde. 1 ora ne-ar mai fi trebuit in august pentru a ajunge de aici pe vf. Ineu cu Iancsi dar prin brinza-lapte de ceturi nu te poti orienta, in plus vintul mitralia, burnita.
La dreapta noastra imortalizam trei tausoare inghetate, unul alungit si mai mare, Taul Bila, doua fara nume. Cu versantul estic al Tomnatecului reflectat in oglinda ghetii, Taul Bila pare metalic, broz auriu. Iesim in Saua Ineului pe poteca traditionala, partial prinsa de gheturi pe traiectul ocazionalului torent. Privelistea este fantastica spre S-V. Mitraliem imagini, in primul rind spre Corongis si crestele secundare sudice ale masivului Rodnei, batute in anii dinainte. Versantii sudici blinzi ai Tomnatecului I-Coastei Netede-Cisei par glazurati in miere. Nici o miscare. Suim direct piciorul spre Ineu, cu crucea de lemn, parind alba in orbitorul soare, la stinga. Doua pete mari de zapada ramin la dreapta potecii, au peste 10-15 mp fiecare dar nici o urma. Un corb se lanseaza de pe Ineu spre Creasta Plescutei. Dupa 3, 15 ore de la plecare poposim pe vf. Ineu, la crucea de lemn infasurata cu o stergura popular brodat-inflorata. Nu ne vine sa credem, vf. Toaca -Ceahlau se vede ca-n palma, ce sa mai vorbim de Calimani, vf. Heniu, Tibles, lantul Mtilor Maramuresului, Suhardul, de La Om la Faraoane si Outu. Superbe Obicnele Bucovinene, Transcarpatia. Aproape Ineutul-Ineu-vf. Rosu-Cobaselul batute cu bocancul in iulie a.c. La capatul culmii, orbitor in soare datorita sarpantelor galvanizate, comuna Sant. Sub translucide neguri Rodna. O imensa mare valurita de nori departe, spre tarimurile extreme sucevene.
Am fost de multe ori in Rodnei si pe vf. Ineu dar vizibilitate si soare/spectacol imagistic de exceptie ca azi.nici pomeneala. Scrutam caldarile estice ale Ineului, Lalei Mici, mai apoi versantii estici ai Crestei Plescutei. Nu vedem nici o vietate/miscare.
Dupa un scurt popas si plaja.cu dinti, stimulati de rafalele incipiente de vint, coborim direct un picior estic al Ineului observind intre smocurile de iarba uscata o a doua gramajoara de crotine de capra neagra. Ajunsi deasupra lacului Lala Mica cotim tangent stinga, depasind pe grohote, calupuri sau inguste limbi parsive de gheata, mici petece inghetate de nea, treimea superioara a caldarii iesind in 20 min. in saua de legatura Creasta Plescutei-vf. Ineu, acolo unde incepe custura accidentata a acestuia, respectiv custura Crestei Plescutei, spre N. In acest traverseu vedem o urma veche, ca de tap de capra neagra, in zapada veche, inghetata si imortalizam gri-verdele inghetat al lacului Lala Mica, alaturi de un tausor rotund, imediat mai spre sud. Impresionanta piramida perfecta a Ineutului, versantul nord-vestic acum in umbra, striat de sumedenie de paralele fuioare. Imediat apare si izvorul-piriu de alimentare de sub Ineut al lacului Lala Mare, la rindu-i inghetat bocna, cu un ciudat S albicios, imens, deasupra. Suim Creasta Plescutei. Un corb ne impresioneaza cu evolutia sa acrobatica deasupra v. Lala. Creasta Plescutei are pe alocuri o ingusta poteca pastorala in care cautam urme de orice vietate. Nimic. Nici macar crotine de capra neagra/cerb. Treptat soarele pune-n valoare vilcelele abrupte vestice ale Crestei Plescutei, stincariile, pervazele/brinele, saritorile. Le scrutam metodic si cu speranta de-a vedea vreo capra neagra. Ce sa mai vorbim de versantul estic vast, exceptional insorit, ce coboara ca o putin inclinata sarpanta spre jnepenisurile v. Lala. Nu vedem nimic in cele circa 2 ore in care parcurgem integral suind-coborind succesivele virfuri -mameloane stincoase al Crestei Plecutei si mai apoi ampla inseuare nordica a acesteia, dinaintea ultimelor virfuri descrescinde pe masura apropierii de vf. Plescutei.
Impresioneaza, inafara perspectivelor inedite de aici asupra lantului M-tilor Rodnei, mai ales spre V, dar si spre S-SE, aceea spre nivatia La Tau, lacul elipsoidal de pe culmea nordica Tomnatec I-II, ciudat, neinghetat, albastru cobalt. Frumoasa in desfasurare e si Culmea Gajei suind abruptul custuros nordic al Inautului.
Coborim pe un picior vestic imortalizind pajistile cu licheni gri-verzui, adesea compacte pernite ce dau culoare muntelui, alaturi de cei ruginiu-maronii, detalii macro cu inflorescente bej-sidefii, unele miniaturale globulete ca de papadii. Imortalizez in citeva cadre vastele defrisari spre N, de la v. Bila la Lala, devastatoare pe versantul stinga al Bistritei Aurii. Caut in dreapta culmii, acolo unde se desfasoara doua circulare pajisti mai umede, dincolo de ele jnepenisul -insule, doar doar voi vedea, daca nu capre negre macar un cerb, mistreti la scalda. Nimic. In locul in care pajistea alpina e inlocuita de jnepenisul sinuos parcurs spre SV de o poteca de oi stirnim un pui de cocos de ierunca ce tisneste in zari. Imediat il urmeaza altii 2, apoi unul intirziat, sau ceva mai curajos. Evident ne bucuram. Sub tufele de ienupar le gasim locul unde au prinzit cetina si fructe de ienupar dar si tipicele dejectii cilindrice, acum verzui-kaki. Mai deranjam o pasaruica ce aduce a cinteza. Nimic in rest desi de-acum intreg versantul vestic al Crestei Plescutei, cel fierastruit de vilcelele cu saritori si inghetate piraie e in soare. In fundul Bilei a aparut un autoturism rosu. Mai apoi vad o silueta umana suind spre fosta platforma a sondei IPEG. O fi braconier? Oarec la ce specie, ca noi n-am vazut nici macar o amarita de vulpe sau scurmaturi de mistret desi prospectam si lizierele plecind de la acea teorie ca in sezonul rece caprele le cauta adapostul. Dar azi a fost nu o zi de iarna la munte ci una de vara tirzie/toamna fantastica.
Coborind pe picior dam in malul drept al celui dintii piriu al Crestei Plescutei, desi nu e mai larga de 1, 5-2 m albia accidentata fiind cuprinsa intr-o frumoasa cuirasa de gheturi pune probleme depasirii obligatorii spre malul sting, acolo unde poteca debuteaza cu brine captusite cu gheata cristalina in succesive perdele. A urma vilcelul in coborire pe pe malul drept e practic imposibil din cauza unei foste defrisari produse de o avalansa si a jnepenisului exuberant. Tatonam spre aval, pina la o ingustare a albiei deasupra unui mic prag-cascada, traversam spre malul ierbos sting si dam in poteca mai bine conturata ce continua spre SV prin molidis tinar, admirind cei din urma bureti si o congelata hriba, dupa 7, 15 ore de la plecare incheindu-ne circuitul dezamagiti /frustrati faunistic, incintati peisagistic la superlativ. Pornim spre Gura Lalei-DN 18 la ora 14, 15 (ora post schimbare nocturna), admirind inca o gainusa de ierunca, acum adulta pe linga v. Iapa Alba-confluenta cu v. Bila, imediat remarcam o Dacia papuc albastra-violeta parcata pe-aproape, nu observam pe nimeni insa. Or fi vinatori? Sigur nu turisti. Paznicul e prezent la cabana lui, pregateste lemne pentru foc, iar bariera e deschisa. Iesim in ND 18 apoi o luam spre Pasul Prislop imortalizind o defrisare recenta din dreapta drumului, socati de cele ce urmeaza a se desfasura in fata noastra in timp ce suim, aferent Tomnatecului II-III dar si a Barjabei.
Din Pasul Prislop ne luam ramas bun de la Ineu si Creasta Plescutei aruncindu-le nostalgice priviri. De acum coborim spre Borsa, socati, a cita oara oare? de macelul silvic al Prislopului si mai departe, pina la poalele SE ale Cearcanului. Panoramele spre Muntele Cailor-Cimpoies-Paltinu, prin traversul auriu-ruginiurilor pastelate de galbenul paltinilor si verdele molidisului treptat renascut nu pot compensa imaginea unui dezastru forestier, nu, cel putin privind spre versantul NE al Stiolului. Din pompos lansatul proiect PHARE Luna Ses-Borsa s-a materializat pina acum traiectul viitorului telescaun -telecabinei si un hotel, ridicat deocamdata in rosu, aproape de fostul Han al Butinarilor, inchis de vreo 2 ani.
Ultimele imagini le furam din Dl. Moiseiului spre Toroiaga-Capra dar si Culmea Hotarului -vf.-Pietros -vf. Buhaescu -Batrina, mai jos, la Sacel, spre ciudata-i piramida terasata, in fine prind un final de apus de soare deasupra Gutaiului. Pe Valea Izei, pe la Rozavlea-Stramtura admiram localnicii in straie autentice de sarbatoare dar si draci, mascatii firesti iviti pe-aici in Ajun de Craciun, pina la Boboteaza. Ce or fi cautind acum aici? La radio aflu ca fratii nostri americani serbeaza, in stilul lor, Haloweenul. Ce om fi avind cu asta noi si traditiile seculare din Valea Izei?
Din Birsana o luam spre Valeni si apoi in amontele Cosaului, spre Budesti-Cavnic. Ajungem la Baia Mare pe la ora 18, 30.

Luni, 31 oct. pe la prinz o buna cunostinta, ing. Pop Emil de la ong Ecologist, imi arata capre negre fotografiate pe Creasta Plescutei vineri 28 oct. Cite 2, 3, acolo unde le cautaseram cu citeva ore-n urma si noi. Nesansa.sau trecerea evaluatorilor cu 2 zile-n urma sa le fi determinat sa migreze o vreme spre alte locatii, mai sigure? Habar n-am. Aici am consemnat, ca de fiecare data, strict ceea ce am observat noi in tura.
Cica Pop Emil a mai vazut un tap de capra neagra coborind simbata din Saua Gargalau spre Taul Stiol, ulterior auzind doua bubuituri de arma. 16 capre ar fi recenzat echipa aferenta Pietrosului Rodnei iar una a vazut echipa lui Timur Chis, in zona Coasta Neteda-Tarnita lui Putredu dupa ce suisera cu echipa Pop Emil dinspre v. Bila spre Saua Ineului dar luind-o in continuare spre vest. Centralizarea urmeaza a se face iar rezultatul oficial va fi comunicat in zilele urmatoare. E bine daca mai sunt capre negre, cel putin nuclee regenerabile in timp. Poate data viitoare o sa observam si noi. Cele 48 de cadre foto ma vor consola cu certitudine. In fond sunt turist, nu vinator.

L. P. Goja
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii RODNEI - C.F.R. Borsa  
Muntii RODNEI - Poiana Borsa  
Muntii RODNEI - Cabana Puzdrele  
Muntii RODNEI - Pasul Prislop  
Muntii RODNEI - Saua Stiol  
Muntii RODNEI - Varful Cobasel  
Muntii RODNEI - Comuna Sant  
Muntii RODNEI - Gura Lalei  
Muntii RODNEI - Valea Lala  
Muntii RODNEI - Lacul Lala Mare  
Muntii RODNEI - Valea Baia  
Muntii RODNEI - Comuna Rodna  
Muntii RODNEI - Compl.Turistic Borsa  
Muntii RODNEI - Sub Varful Stiol  
Muntii RODNEI - Saua Gargalau  
Muntii RODNEI - Oras Borsa  
Muntii RODNEI - Sub Varful Pietrosu  
Muntii RODNEI - Tarnita La Cruce  
Muntii RODNEI - Varful Tomnatec  
Muntii RODNEI - Prelucile Gajei  
Muntii RODNEI - Varful Ineut  
Muntii RODNEI - Sub Varful Ineu  
Muntii RODNEI - Tarnita Lui Putredu  
Muntii RODNEI - Sub Varful Gargalau  
Muntii RODNEI - Sub Varful Buhaescu Mare  
Muntii RODNEI  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  


Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii