Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: Radu Hera <r...@yahoo.com>
Data: Joi, 9 Mar 2006, 12:14
Subiect: [a] Dictionar Montan
DICTIONNAIRE DE LA MONTAGNE
Sylvian Jouty & Herbert Odier
1999 ARTHAUD, PARIS
Lucrarea se autoprezinta O infuzie de informatie de care orice montaniard are nevoie.
Detalii: 720 pagini format 5x17x25cm, in limba franceza.
Unde este situat un varf?
Cum aflam altitudinea exacta?
Ce sunt acelea un diedru sau un piton?
Cine a urcat prima oara pe Chomo Lonzo?
Care a fost prima ascensiune solitara pe Matterhorn?
Cand a trait Emilio Comici?
Peste 1000 fotografii: peisaje, instantanee, reproduceri dupa litografii, imagini de arhiva etc..
Peste 2000 termeni in ordine alfabetica: personaje celebre din istoria alpinismului, varfuri, masive muntoase, echipament, elemente geografice montane, date tehnice, notiuni de specialitate, stiluri de catarare, afectiuni specifice etc..
Fara a avea pretentia ca acopera tot firmamentul alpin (proiect imposibil de realizat intr-un singur volum) si fiind foarte bogat in nume de personalitati din zona Alpilor datorita originii autorilor, Dictionarul Montan in forma aceasta poate fi oricand completat si adnotat nu numai cu date si informatii de ultima ora, dar si cu multe altele care au fost omise.
Sigur ca exista si date neconforme cu realitatea. Datorita unui straniu hazard, varful cel mai inalt din Carpatii romanesti se numeste Negoiu si masoara 2548m.
Daca putem trece peste acest aspect si mai ales daca ei ar raspunde la scrisoarea critica pe care le-am trimis-o, Dictionarul Montan ramane o carte care aduce un binevenit adaos de lumina in educatia alpina a fiecaruia dintre noi.
Un proiect curajos, o munca titanica din partea autorilor care sunt personalitati marcante in domeniul literaturii alpine.
O lucrare serioasa in ansamblu pe care o dorim si in limba romana completata cu date despre alpinismul si turismul romanesc.
Poate viitorul ne va rezerva aceasta surpriza.
Deocamdata putem afla mai multe pe www.amazon.fr

Radu Hera
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor.

Alte mesaje din aceeaşi discuţie:
SubiectAutorData
 [a] Dictionar MontanRadu Hera9 Mar 2006
   RE : [a] Dictionar Montanmircea bologa10 Mar 2006

Legături cu Ghidul Montan:
Muntii LATORITEI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Voineasa-Valea Minaileasa-Runculet-Canton Padina-Curmatura Vidrutei-Valea Vidrutei-Lacul Vidra-Vidra
Traseu: nemarcat, accesibil, şosea pe cca 25 km. Durata: 5-6 ore



Deşi traseul se desfăşoară pe şosea, aflată în curs de asfaltare, merită să fie parcurs pe jos, pentru peisajul deosebit pe care îl străbate şi care n-ar putea fi savurat pe deplin din mersul rapid al maşinii. Pînă la Curmătura Vidruţei, drumul este comun cu cel al traseului nr. 3. Dar pentru a evita monotonia mersului pe şosea şi a scurta serpentinele drumului, mai sus de cantonul Nopteasa, în punctul unde şoseaua traversează pîrîul Mînăileasa, îndreptîndu-se spre nord-est, noi vom urca pe firul pîrîului pe un drum tractor printre cioate pînă în Curmătura Vidriţei.

Curmatura Vidruţei reprezintă nu numai cumpăna de ape dintre Valea Mînăileasa şi pîrîul Vidruţa, ci şi o importantă răscruce pentru drumurile turistice. In afară de cel pe care îl străbatem acum, vom întîlni un drum de tractor accesibil şi autoturismelor ARO cu tracţiune dublă, drum care uneşte Vîrful Mînăileasa Mică, situat la nord, cu Muntele Părăginosu şi culmea principală a Munţilor Latoriţei. Din Curmătură, avem privelişti deosebite spre est, unde se văluresc culmile joase ale munţilor din împrejurimile staţiunii Voineasa, iar dacă vom urca puţin spre sud, pe drumul de tractor, vom putea privi spre deschiderea depresiunii care adăposteşte lacul Vidra, iar în depărtare, spre vest, spre silueta rotunjită a munţilor Bora şi Miru.

In continuare, din curmătură, putem coborî direct în valea Vidruţei pe o cărăruie ce se continuă cu un drum de tractor care ne va scoate apoi în şosea, în marea serpentină situată la mijlocul distanţei dintre Curmătura Vidruţei şi Vidra. Apoi urmăm şoseaua pînă la intersecţia cu drumul de pe conturul lacului Vidra. De acolo ne vom îndrepta spre nord, intrînd după circa 1 km în staţiunea Vidra.


 



Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii