Alpinet | Hărţi Montane | Ghid Turistic | Cluburi Montane | Invitaţie în Carpaţi | Salvamont |
Comunitate
Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra CraiuluiMarathon 7500 Bike marathon 4 Mountains Cazare Predeal Cazare, Pensiuni, Hoteluri Parteneri
|
Liste Alpinet - alpinet2k
De la: CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA <o...@ccn.ro> Data: Vineri, 4 Apr 2008, 15:05 Subiect: [a] ABERATII LEGISLATIVE - NOUL COD SILVIC Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN) str. Septimiu Albini 133/18 RO-400457 Cluj-Napoca tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro CIF 5800675 Inregistrat MJ nr. 119/A/1992 ================================================= INFORMATIE DE PRESA: NOI ABERATII LEGISLATIVE - CODUL SILVIC 1. INTRODUCERE Perioada 15 martie - 15 aprilie este "Luna Padurii". In acest interval ar trebui sa se petreaca lucruri bune pentru paduri. Intamplator sau nu, a aparut si o noua lege-cadru privind padurile. Care insa, ca o ironie a sortii si o noua dovada a modului aberant de legiferare in ROmania, in loc sa fie un prilej de bucurie pentru iubitorii padurii si un mare pas inainte, este o grea lovitura pentru viitorul padurilor, dar si un abuz multiplu contra drepturilor cetetenilor iubitori de natura si o incurajare a activitatilor daunatoare padurilor si mediuliu in general. Este vorba de LEGEA nr.46 din 19 martie 2008 - "Codul silvic", publicata in Monitorul Oficial nr. 238 / 27 martie 2008. La prima vedere poate parea o lege moderna si mult mai buna decat vechiul "Cod Silvic" datand din 1996. Totusi la o privire mai atenta, acest asa-zis Cod Silvic arata ca cei care l-au redactat respectiv aprobat unii nu l-au citit, altii nu l-au inteles, iar altii au actionat cu stiinta cand au inserat multiplele aberatii pe care le contine. Aceasta lege, deja in vigoare, nu este din pacate o surpriza, ci urmarea unor multiple demersuri facute fie cu incompetenta, fie cu reavointa si reacredinta, in ultimii ani, de diverse cercuri interesate de orice altceva decat de protectia si managementul adecvat al padurilor din Romania si respectarea diverselor interese publice legate de acestea, cercuri care controleaza multe din autoritatile publice si institutiile care au un cuvand de spus in domeniu. Unele dintre aberatiile din noua lege nu sunt o noutate, ci doar reluarea unora mai vechi, pentru care se incercase in mod repetat si uneori se si reusise temporar introducerea lor in legislatie, dar in final fusesera abrogate sub presiunea publicului, ONG-urilor si Comisiei Europene, pentru ca atentau grav la principiile statului de drept si de protectia mediului, la drepturile omului si la angajamentele asumate de Romania. Desi s-au facut multiple observatii, propuneri, proteste etc. bine fundamentate si temeinice din partea diverselor cercuri intereate, cu privire la acest proiect si la alte variante care au circulat in ultimul an prin Parlament, mai nimic din ce s-a semnalat, propus si argumentat si noi si altii nu a fost luat in seama, ca dovada ca interesele oculte din spatele acestei legi sunt imense si sfideaza orice, inclusiv bunul simt si logica... Desigur, nu se poate afirma ca toate sau majoritatea prevederilor noii legi sunt criticabile. Sunt multe corespunzatoare si chiar binevenite si laudabile. Dar pe ansamblu sunt mult prea multe aberatii si prevederi neclare sau care vor duce la rezultate contrare scopului declarat al legii. 2. EXEMPLE DE PREVEDERI INACCEPTABILE (ca fond sau ca forma actuala): 2.1 Legat de administrarea parcurilor nationale si naturale Prin noua lege se consfiinteste monopolul administrarii parcurilor nationale si naturale de catre un agent economic interesat prin definitie in primul rand de exloatarea padurii, nu de protectia ei. De an de zile se incearca eliberarea administratiilor acestor categorii esentiale de arii naturale protejate din mainile ROMSILVA, pentru a fi administrate de viitoarea Agentie Nationala pentru Ariilor Naturale Protejate (ANAP) sau o structura in subordinea / sub autoritatea ministerului mediului, nu a autoritatii din domeniul silvico-forestiero-cinegetic. Infiintarea ANAP trebuia sa aiba loc demult, dar interesele oculte au tergiversat aplicarea prevederilor legale in domeniu. Acum stim si de ce: Prin Art. 27 pct. 2 din noul Cod Silvic se prevede prioritatea ocoalelor silvice la luarea in administrare a parcurilor unde este cel putin 50% padure - adica cea mai mare parte din cele existente in ROmania, lipsind astfel indirect de efecte prevederile legislatiei privind ariile naturale protejate, dar si angajamentele internationale ale Romaniei. 2.2 Drept de veto al ministerului agriculturii asupra instituirii regimului de arie naturala protejata Se consacra expres dreptul de veto al ministerului padurilor (MADR) asupra institurii regimului de arie naturala protejata de tip parc national sau natural pentru zone care cuprind si paduri (Art. 27 pct.1). Degeaba ar vrea ministerul mediului (MMDD) sa instituie de exemplu regimul de Parc national sau parc natural pentru muntii Ciucas sau Fagarasi - daca ministerul agriculturii nu isi da avizul, nici nu se mai ajunge la discutarea initiativei la nivel de Guvern... O asemenea putere discretionara asupra unor domenii ce tin de competenta altui minister nu se poate justifica logic si legal. 2.3 Drept de veto al ministerului agriculturii (MADR) asupra planurilor de management ale ariilor naturale protejate De asemenea, pe "usa din dos" se introduce dreptul de veto al ministerului agriculturii si padurilor (MADR) asupra tuturor planurilor de management pentru arii naturale protejate de interes national de orice categorie in care sunt si paduri (adica pentru marea majoritate a lor). Astfel, prin Art. 27 pct. 3 se prevede ca amenajamentele silvice sunt parte integranta din planurile de management, dar ca modificarea lor se poate face numai cu avizul ministerului de resort silvico-forestier (MADR). Deci, daca acesta nu vrea, adoptarea planului de management este blocat pe termen nelimitat, indiferent ce parere are ministerul mediului (MMDD), proprietarii de paduri din zona, administratorului ariei protejate, comunitatile locale... O asemenea putere discretionara asupra unor domenii ce tin in principal de competenta altora nu se poate justifica logic si legal. 2.4 Continuarea posibilitatii legale de a construi vile in padure Se permite in continuare scoaterea din circuitul silvic a unor suprafete forestiere si defrisarea lor si ridicarea de vile / case de vacanta in padure, astfel incat acele paduri pot deveni usor si repede altceva decat padure. (vezi Art. 37). Limitarea la 5% a suprafetei scoase din circuitul silvic si obligatia de compensare nu rezolva decat o mica parte din problema - degeaba avem pe ansamblu la fel de multe hectare de padure sau chiar mai multe, daca ea e plina de drumuri si vile si tot ce atrage asta dupa sine (adio liniste, habitatul natural e fragmentat, se fac retele de drumuri si utilitati etc.). 2.5 Protectia padurii prin... cat mai multe drumuri forestiere!!!?? De asemenea, prin noul Cod Silvic se forteaza intr-un mod ridicol inclusiv dpdv al tehnicii legislative, constructia de drumuri forestiere, proclamand textual ca "marirea gradului de accesibilizare a fondului forestier constituie o conditie de baza a gestionarii durabile a padurilor"!!!!???? (Vezi Art. 83). Deci asta era, din lipsa de drumuri forestiere nu s-au putut pana acum gestiona durabil padurile Romaniei??? Dimpotriva, se poate argumenta inclusiv stiintific si exemplifica cu patarniile altor tari ca asa ceva nu este nicidecum o necesitate pentru protectia si gestionarea durabila a padurilor, ci mai ales pentru intensificarea exploatarii lor, si ca mai degraba favorizeaza accelerarea taierilor abuzive si exploatarile exagerate facute adesea cu aparente legale, care au dus deja la o situatie deosebit de grava a padurilor in Romania. 2.6 Pentru drumuri forestiere noi nu mai este nevoie de o evaluare si autorizare riguroasa Desi construirea unor drumuri forestiere noi este prin natura ei o activitate cu impact negativ de mediu cert si potential ridicat, mai ales daca are loc in anumite tipuri de zone, noul Cod Silvic, in loc sa inaspreasca normele si conditiile de autorizare si realizare, dereglementeaza domeniul si acorda o "libertate" greu justificabila logic si legal dpdv al intereselor publice. Printre altele, s-a prevazut ca pentru construirea de noi drumuri forestiere nu mai este nevoie nici macar de autorizatie de construire! (Implicit nici de diversele acorduri / avize care preced si conditioneaza emiterea autorizatiei de constructie). Adica un cetatean care vrea sa isi faca in spatele casei un cotet de porci trebuie sa isi obtina autorizatie de constructie... Dar cine vrea sa faca un nou drum auto forestier de zeci de km nu mai are nevoie de asa ceva! 2.7 Autoritatile de mediu nu sunt parte in comisiile care decid realizarea de noi drumuri forestiere De parca padurea nu ar fi un factor de mediu esential si protectia ei dpdv ecologic nu ar fi un obiectiv de baza, autoritatile de mediu au fost considerate de noul Cod Silvic ca nefiind oportune ca prezenta in comisiile speciale care va aproba noile drumuri forestiere... De parca acestea ar fi un drum de exploatare agricola intra doua tarlale de porumb, nu o sosea prin padure... 2.8 Drumurile forestiere devin toate drumuri de... utilitate PRIVATA!!??? Drumurile forestiere, desi aproape toate sunt proprietate publica a statului roman (si cateva mai nou proprietate publica a unor comune) si teren proprietate PUBLICA, sunt declarate generic, prin noul Cod Silvic, ca fiind de utilitate PRIVATA!!! Pana si curtea unei unitati militare este proprietate publica si este de utilitate PUBLICA, nu PRIVATA, doar accesul public este conditionat si restrictionat. La fel si accesul pe un stadion proprietate publica se face contra cost, dar asta nu face ca el sa fie de utilitate PRIVATA. In schimb noul Codul Silvic proclama la modul generic toate drumurile forestiere din Romania a fiind de utilitate PRIVATA!!?? Chiar si cele prin paduri PUBLICE!!!! Este o batjocura incredibila la adresa principiilor constitutionale si la adresa legislatiei privind proprietatea publica, dar si un abuz strigator la cer, stiind ca drumurile asa-zise "forestiere" sunt in foarte multe cazuri si singura cale de acces spre numeroase obiective de interes public (obiective turistice, localitati, traee turistice, cladiri, terenuri publice etc.) 2.9. Nu mai poti culege legal o boaba de zmeura fara aprobarea silvicilor! In tarile europene mai civilizate, prin prevedri exprese ale legii, oricine poate culege din padure ciuperci comestibile, fructe de padure sau alte chesitii (ex. un buchetel de flori) daca e vorba de cantitati mici, destinate strict uzului propriu, si nu esti in zone sau perioade cu regim special de restrictie sau nu e vorba de specii cu regim strict de protectie. In schimb, la noi, prin Art. 58 al noului Cod SIlvic, toate acestea sunt declarate proprietatea proprietarului si detinatorului padurii si se prevede chiar expres necesitatea de aviz sau autorizatie pentru orice recoltare, neprevazandu-se exceptii sau limite. Practic, in baza textului legii, corelat cu prevederile COnstitutiei si COdului Civil si Penal, un copil dintr-un sat de munte nu mai poate culege in padure un kg de ciuperci pt familia sa si nici macar o cutiuta de zmeura sau niste fragi ca sa ii manance el, daca nu are prealabile autorizari de la ocolul silvic. Inclusiv in paduri proprietate publica a statului sau a comunei!!!!!!!! S-ar putea crede ca legiuitorul s-a gandit de fapt la exceptii dar a uitat sa le mentioneze sau o va face prin alte acte normative. Ei bine, s-a gandit si la exceptii si le-a prevazut expres, dar numai legat de vanat si de pestele din apele din apele de munte. De ciuperci, fructe de padure etc. nu a prevazut vreo exceptie sau vreo trimitere la norme speciale... De asemenea, unii ar putea crede ca legiuitorul se referea la culesul de produse nelemenoase in cantitati comerciale. In tacerea legii, nu putem prezuma asa ceva. Daca voia sa spuna asta, o spunea textual, cum scria in reglementarile mai vechi, acum abrogate. 2.10 Interdictie cvasitotala de acces in padure a altor persoane decat proprietarii si personalul silvic - adio turism, recreere... Prin Art. 54 se interzice la modul general si absolut orice acces public in orice padure in orice fel sau scop (inclusiv pe jos in scop recreativ pe poteci existente in zone care nu au regim special de protectie) cu exceptia unor zone si trasee expres prevazute in acest sens. De facto se interzice orice acces public in mare parte din padurile din Romania, adica pe circa 1/4 din suprafata tarii, abuz incredibil si de evidente neconstitutionalitate. Prevedere care clar nu are cum sa se aplice practic cu succes in general, dar care da o putere uriasa si abuziva administratorilor de fond forestier si asigura ca oricine circula prin padure si vede braconieri sau taieri ilegale de lemne, daca nu era pe un traseu turistic marcat, nu va prea risca sa sesizeze autoritatile pentru ca implicit s-ar autodenunta. De pe trasee turistice marcate sau drumuri publice nu poti vedea nici 1 la mie din padurea din ROmania... Din nou unii ar putea crede ca leguitorul nu avea intentia de a institui o interdictie generala, dar ca exceptiile ar urma sa fie prevazute printr-o lege speciala. Ei bine, nu exista nici o referire la asa ceva, deci nu putem face o asemenea prezmumptie, si normele de aplicare nu pot legal sa deroge de la lege. Mai mult, cu privire la alte restrictii, de exemplu cand e vorba pasunat cu turme de animale domestice in padure, se prevad in noul COd SIlvic numeroase si detaliate exceptii si proceduri clare, ca dovada ca nu s-a gandit nicidecum sa emita prin acest act normativ doar principii si sa nu prevada detalii, exceptii etc. In vechiul Cod Silvic, restictia era specifica si clara, si se referea la accesul nemotorizat al cetatenilor, dar numai pentru "parcelele in curs de regenerare, in plantiile si culturile forestiere cu inaltimi mai mici de 5 metri, parchetele in curs de exploatare, in zonele de refugiu al vanatului, in rezervatiile naturale si in padurile declarate monumente ale naturii, in rezervatii stiintifice, precum si in parcelele din jurul izvoarelor de apa minerala si potabila, captate pentru exploatare industriala sau pentru consum distributiv centralizat pe o raza de 100 de metri". SI acea restrictie era exagerata si nejustificata, dar nicidecum ca in noul Cod Silvic, unde se prevede interdictie totala si generala in afara unor zone sau trasee special marcate pentru acces public... In tari civilizate este exact invers. A se vedea de exemplu codul silvic francez (Art. L380-1 si R 138-1 pana la R 138-20), legea-cadru silvica federala elvetiana (Art. 14 si 15), legea-cadru silvica federala germana (Art. 13 si 14). De exemplu legislatia silvica germana prevede de principiu ca orice cetatean poate merge prin orice padure in scop recreativ (nu doar pe drumuri sau poteci, cu atat mai putin doar drumuri sau poteci marcate pentru circulatia publicului) fara sa se poata impune taxe in acest sens, si ca exceptii si restrictii se pot impune numai din motive temeinice si proportional cu respectiva necesitate (ex. arii naturale protejate cu regim sever..), existand si reguli care faciliteaza si alte forme de acces nemotorizat in scop recreativ ex. mers cu bicicleta sau fotoliu rulant sau calare (insa numai pe cai de comunicatie existente, nu pe oriunde...). Adica in principiu conform noului Cod Silvic in Romania cetateanul nu mai are voie sa circule prin padure nici macar pe jos sau cu bicicleta, chiar daca este pe teren proprietate publica, ci numai daca este in mod special si expres prevazut ca poate, si numai in zona sau pe ruta special marcata in acest sens... In rest trebuie sa se opreasca la liziera padurii sau sa o ocoleasca, ceea ce adesea nici nu e posibil ( ex. in zone montane - munti intregi nu au nici un traseu turistic marcat si nu poti evita trecerea prin zone de padure...) Mai mult, prin noul COd Silvic, cetateanul obisnuit care vrea sa se plimbe prin padure pe jos in scop recreativ este pus pe plan egal cu vanatorii, ATV-istii, enduristii si cei care merg cu masini 4x4 prin padure in scop asa-zis "sportiv" (?), carora le poate fi si lor admis de catre ROmsilva sau alt administrator de padure accesul, inclusiv motorizat, chiar si pe poteci sau drumuri necarosabile... 2.11. Permisivitate larga fata de turismul si "sportul" cu motor in padure! Prin noul COd SIlvic se relaxeaza mult restrictiile de acces si circulatie in padure cu mijloace motorizate, inclusiv in scop turistic si sportiv!!! Practic cu autorizarea administratorului acelei zone se pot acum face orice activitati motorizate, inclusiv trasee sau poligoane permanente pt asa ceva, inclusiv raliuri 4x4 sau enduro sau cu ATV, sau snowmobile etc. pentru ca a disparut orice restrictie generala. In vechiul cod silvic se prevdea cel putin ca accesul motorizat, ca si cel al vehiculelor cu tractiune animala, e limitat la drumurile forestiere permanente pe care nu se prevede expres interdictie de acces. Si se prevedeau si exceptiile: "utilajele forestiere, vehiculele tractate de animale folosite la colectarea lemnului din parchetele in curs de exploatare, precum si vehiculele care transporta stupi". Atat! Acum nu mai e nici o interdictie legala generala pentru 4x4, ATV, Enduro etc. - pot fi autorizati de Romsilva sau alt administrator de padure in principiu pe oriunde, chiar si in afara drumurilor auto forestiere, de ex. pe drumuri de tractor sau caruta sau pe poteci sau trasee de-a dreptul prin padure pe unde nu e nici o urma... Exact invers decat in tarile europene dezvoltate, unde in ultimele decenii protectia mediului dar si dreptul cetatenilor de a se bucura in liniste de recreere in natura a devenit un obiectiv prioritar si prin urmare practicarea de turism si "sport" motorizat in padure si in alte zone naturale a fost sever restrictionata sau aproape total interzisa. 2.12 Blandete fata de infractori Cu raufacatorii, noul cod silvic este in continuare foarte bland. Mult mai bland ca in alte tari, unde oricum fenomenul infractional silvic este incomparabil mai redus ca din Romania... Astfel, conform Art. 108, cel care fura mai putin de 5 metri cubi (echivalent valoric calculat dupa pretul mediu pe metrul cub de lemn pe picior), si nu face asta prea des, nu este infractor, ci doar contravenient. Adica nenorocitul care fura o paine sau o gaina e bun de puscarie, dar e doar un contravenient cel care fura un car plin de lemne (4, 5 metri cubi cantaresc tone intregi si ai nevoie de boi sau cai zdraveni la caruta, daca nu esti cumva cu tractorul!!!). Mai mult, si daca furi peste 5 mc de lemn sau furi in mod repetat, poti scapa doar cu amenda penala... Amenda care e modica fata de cati bani faci din furtul de lemne... Era de inteles sa nu il incadrezi ca infractor pe cel prins cu o legatura de crengi uscate sau cu un bradut de Craciun sau cu un butuc de 10 kg... dar pe cel cu o remorca de mai multe tone de lemne ???? 2.13 Protectia jnepenisurilor nu mai este importanta Data fiind marea importanta si sensibilitatea foarte ridicata a jnepenisurilor si presiunea mare exercitata asupra lor, in vechiul cod silvic se prevedea la modul general la Art. 103 ca "Distrugerea sau vatamarea, in orice mod, a jnepenisurilor" este infractiune. In noul cod silvic, distrugerea sau degradarea jnepenisurilor nu mai este infractiune decat in situatia particulara in care se comite prin incendiere. 3. EXEMPLE DE PROBLEME DE FORMA Nu intram in detalii de tehnica legislativa pentru a critica mai in detaliu sub acest aspect noul Cod Silvic. Amintim doar ca insasi denumirea de "Cod SIlvic" este o ofensa la adresa principiilor si normelor legale de tehnica legislativa, si ca aceasta lege nu si-ar merita numele de "cod". Un cod adevarat cuprinde toate sau majoritatea reglementarilor din acel domeniu, sau cel putin cele de nivel de lege. De exemplu codul silvic francez isi merita numele de "cod", pentru ca are sute de pagini si acopera cam totul in materie de reglementare silvica. Cel romanesc este de fapt o lege-cadru, nicidecum un "cod". Numeroase domenii esentiale, precum reglementarea contraventiilor silvice sau a organizatii si functionarii formelor asociative specifice pt proprietarii privati de paduri, sunt lasate tot pe seama unor legi speciale... 4. ALTE PROBLEME Noi ne limitam la critici in domeniul de interes si competenta a asociatiei noastre. Cu siguranta ca legea are deficiente grave si numeroase si sub alte aspecte, dar lasam respectivele critici pe seama specialistilor in biologie forestiera, in management silvic etc. Cluj-Napoca, 4 aprilie 2008 DIRECTOR EXECUTIV Radu Mititean Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate. Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor. Alte mesaje din aceeaşi discuţie:
Legături cu Ghidul Montan:
Autentifica-te sau
inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii
|
Membri: 29725
Autentificaţi: 0 Vizitatori: 622 |
© 1999-2024, Proiectul Alpinet Utilizarea site-ului şi a materialelor prezentate presupune acceptarea notiţei de copyright şi a regulilor de utilizare Copyright şi reguli de utilizare Despre noi | Publicitate | Întrebări frecvente | Contact |