Liste Alpinet - alpinet2k

Speram ca a placut proiectia "Anotimpuri albe 2011" din seara de luni 7
nov. Suita fara cuvinte, adica doar spectacol de lumina si sunet. Dar
eu si Marlene -autorii ei- nu putem fi obiectivi, voi puteti! Si daca
veti scrie ceva despre ea, de fapt veti scrie despre carclujuniv, caci
imaginile erau din ture de iarna in care ati participat multi dintre voi
! Poate vom pune proiectia pe transfer.ro s-o poata vedea si colegii de
club care nu-s clujeni si cei care n-au putut veni. Si probabil si alti
montaniarzi care vor dori sa vada imagini faine din locurile pe unde au
umblat candva, sa-si aminteasca de ture ale lor prin acei munti din
care si ei, ca si noi, au ramas cu amintiri de neuitat.

Insa eu cred ca ce a urmat dupa proiectie a fost ceva cu totul deosebit:
Gandurile despre alpinism si catarare destainuite noua de Joe INDIANU'
! ! Imi spusese ca va veni si el, dar la final de proiectie eram
trist, crezand ca nu e prezent. (intrase dupa inceperea proiectiei!
). M-am bucurat asa de mult sa mi se spuna ca e in sala! Cei care nu
ati fost prezenti acolo, sa-l auziti si admirati pe dragul nostru Jo,
aveti ce regreta! Mi s-a scuzat in drum spre casa in care urma a fi
gazduit, ca a vorbit prea mult. Eu i-am replicat ca ne-ar fi placut
tuturor sa mai vorbeasca. O seara cu un astfel de Om nu se va putea uita
! A fost un privilegiu, o onoare pentru noi!

Asa ca sper ca nu veti lipsi cand ne va putea face -el singur- sau poate
impreuna cu Zsolt- acea proiectie care ne-a uimit la Busteni! Ce au
facut ei e fantastic! Mai ales cand stanca era uda sau cu polei si
uneori petreceau noaptea in bivuacuri incomode, cu toate hainele si
cu incaltarile ude, coborarile prin multa zapada proaspata, ei fiind de
multe ori doar in papuci de catarare! Nu din greseala, ci ca sa aiba
bagaj mai mic pe acele trasee de 7 si 8 pe stanca ne-prietenoasa...

Iti multumim mult Jo! Te admiram pentru ce ai facut si pentru ce ne-ai
spus. Pentru cum gandesti. Pentru intelepciunea cu care ai abordat acele
trasee legendare din marii pereti ai Alpilor! Te admiram si pentru
hotararea de dupa ele: de a renunta la "marele alpinism" de dragul
familiei tale! Pastrand insa contactul cu stanca prin escalada fara
riscurile existente in marii pereti si pe marile varfuri hymalaiene.
Asta imi aminteste de marele Walter Bonatti, care in plina glorie, dupa
ascensiunea solitara in cinci zile a peretelui Nordic al Matterhornului
(1965) a renuntat la marele alpinism. Un articol despre acest gest al
lui era intitulat: "Finalul magnific al unui mare alpinist". Si tie ti
se potriveste acest titlu! 13 trasee legendare, extrem de dificile,
unele si in conditii extrem de dificile, in coarda cu impetuosul Zsolt
Torok, fara a folosi pentru inaintare niciun singur piton, e un final
magnific! Am avut multe emotii pentru voi! Desigur nu de
intensitatea emotiilor sotiilor voastre Anamaria de acasa si Minerva de
la baza acelor pereti. Ne bucuram ca v-ati intors "vii si intregi" cum
promisese un alpinist francez sotiei si celor trei copii ai lor. Nu
stiu daca la retragere Bonatti avea sotie si copii, dar stiu ca a scris
dupa retragerea dintr-un traseu: "Nici un munte nu valoreaza cat viata"!

Jo a practicat la inalt nivel toate tipurile de alpinism, escalada
si schi.. Si a excelat in toate! Exceleaza si prin faptul ca stie a
pastra echilibrul cuvenit intre curaj si prudenta. Ca a retinut ce a
spus marele Reinhold Messner: "Cei mai buni alpinisti sunt cei in
viata". Si ce a spus Luiz Trenker: " Cel mai important in alpinism este
sa traiesti mult". (Eu adaug: el a facut-o, a trait 97 de ani!.)

Iar Lionel Terray ne spune: " A-ti asuma riscuri prea mari si prea
dese, este un joc ce nu poate dura mult timp. Sa risti, dar cu masura."..

Si mai adaug cateva din gandurile puse pe hartie de marele Messner, caci
i se potrivesc lui Jo, gandeste ca el:

"Cine nu cunoaste frica, acela nu e inteligent si ca urmare devine
neprevazator" si "Eu traiesc pentru ca mi-a fost teama; pledez pentru
curaj, dar nu pentru grandomanie sau superficialitate".

II dorim lui Zsolt sa urce cu bine si acele trasee pe care nu lea putut
urca in vara asta (Civetta, Pilierul Freney sa), iar lui Jo sa-si
entuziasmeze mai departe admiratorii timp de cateva decenii si tot timp
de cateva decenii sa se bucure de caldura familiei. Eu cred ca gandul
la cei dragi de acasa l-au ajutat sa treaca cu bine peste toate
dificultatile, sa aduca din Marii Pereti numai bucurii pentru ei, pentru
sine, pentru noi!

Te imbratisam Jo!
Te imbratisam Zsolt!

Dinu si Marlene









Dinu si Marlene

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii