Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================
GANDURI DE ZIUA MUNTELUI
14 Septembrie a fost declarata de Guvernul Romaniei in 2002 ca fiind
"Ziua Muntelui", urmand a fi sarbatorita in fiecare an prin manifestari
speciale - conferinte, seminarii, expozitii, schimburi de experienta,
loturi demonstrative, mese rotunde. Doar ca s-a uitat repede, ca de
multe alte initiative. HG 715 / 2002 care instituia aceasta sarbatoare a
fot emisa in contextul Anului International al Muntelui, pe care Romanai
s-a trezis sa il marcheze simbolic spre finalul sau, desi o treime din
tara noastra este munte si Carpatii ar trebui sa fie un element central
in politicile publice ale statului roman si in constiinta locuitorilor.
Data de 14 septembrie a fost aleasa ca fiind data traditionala a
incheierii pasunatului anual in Carpatii Romaniei. O activitate milenara
care dispare pas cu pas, sub ochii practic nepasatori ai autoritatilor
si ai intregii societati, tot mai multe stane fiind parasite, tot mai
multe plaiuri infundandu-se, tot mai putini ciobani meritandu-si numele
si renumele de odinioara si tot mai putine traditii supravietuind
valului de asa-zisa "modernizare" care a facut si transhumanta tehnic
aproape imposibila desi alte tari regreta ca au distrus-o si incearca sa
valorifice macar turistic istoria acelui fenomen candva omniprezent.
Ziua Muntelui ar trebui sa fie o sarbatoare si o ocazie de celebrare si
promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare
sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi
de doliu si de constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare
in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul
omului.
In Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si
o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau foarte de curand cel mai
mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda
celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si
rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au
niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra de civilizatie, model
de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole...
Doar ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita, taiem padurile
montane intr-un ritm ametitor in ultimele doua decenii, le slutim
culmile cu eoliene, noi linii de inalta tensiune, sosele pana in varf de
munte, vile si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca
cvasinaturale, tot mai multe mijloace de transport pe cablu si mii de
antene GSM, exploatari miniere de suprafata de mari dimensiuni si
microhidrocentrale care seaca raurile de munte care au scapat de furia
hidrotehnista a anilor 70 ai secolului trecut.
Salasele sezoniere devin treptat ruine, multe catune sunt parasite,
azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata
inlocuieste tot mai mult gardurile de lemn si numeri pe degete oamenii
care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga...
Mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa
fie administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este
sa faca bani cat mai multi, nu sa maximizeze rolul lor ecologic si
educativ. In schimb legislatia tembela actuala nu interzice accesul
motorizat in natura montana in scop recreativ, in schimb prohibeste
total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan
nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ pe jos, pe bicicleta,
calare sau pe schiuri unde nu este traseu sau zona special marcata in
acest sens...
Pentru traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui
asigurate, conform legii, de Consiliile Judetene, dar majoritatea aloca
aproape zero. Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism
nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal, si tot in vid
legislativ sunt si traseele de alpinism si escalada, in schimb apar
odioase fieratanii numite "via ferrata" si in schimb speoturismul este
aproape total blocat, nu insa si accesul pe munte cu masini de teren,
ATV-uri, motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile
si barci cu motor pe lacuri...
A continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in unul
sau doua decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de
poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita
betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica
sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de
munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut joc
de muntii lor.
Depinde de noi toti ca in viitor 14 Septembrie sa devina in Romania o zi
de sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor.
Cluj-Napoca, 13 septembrie 2016
Radu Mititean
director executiv CCN
------------------------------------
Posted by: CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA <office@ccn.ro>
------------------------------------
-------
Redirectare 2% din impozit catre Alpinet:
http://www.alpinet.org/doilasuta
-------
Grupul Alpinet pe linkedin.com: http://www.linkedin.com/e/gis/25818/219FAB093CB7
si pe Twitter: http://www.twitter.com/alpinet
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor.
Nu există comentarii pentru acest mesaj
