Alpinet | Hărţi Montane | Ghid Turistic | Cluburi Montane | Invitaţie în Carpaţi | Salvamont |
Comunitate
Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra CraiuluiMarathon 7500 Bike marathon 4 Mountains Cazare Predeal Cazare, Pensiuni, Hoteluri Parteneri
|
Liste Alpinet - alpinet2k
De la: Ady S. <a...@petrom.ro> Data: Luni, 11 Aug 2003, 11:24 Subiect: @ RT: Rodnei, Piatra Craiului, Portita, 2 Mai in 2 saptamani. Salut. Gata, m-am intors din concediu. Acum a venit vremea povestirilor. Asadar am plecat in Rodnei pe data de 21 iulie, cu acceleratul de Viseu de Jos. Grupul: Bogdana, Ionut, Bebe si eu. Initial am luat bilete pana in Viseu, dar pe drum am schimbat planul si ne-am dat jos in Romuli. Sosirea a fost pe la 5 fara un sfert dimineata, iar trenul a stat extrem de putin, asa ca dupa ce au coborat fetele si am aruncat rapid rucsacii, eu am coborat din mers. Am asteptat sa se faca ziua ca sa putem sa ne orientam un pic, si am stabilit ca traseul trebuia sa fie pe sub un viaduct, pe un drum forestier, dar pentru asta trebuia sa coboram intai la drum (halta este undeva mai sus de sat). Bun, zis si facut, pe la ora 6 fara un sfert incepem sa dam din picioare. Si mergem, si mergem... drumul e destul de lung, pe margini - trunchiuri de brazi de la exploatarile forestiere... Fratilor, pe-acolo e cam macel, se taie cam fara cap... La un moment dat, pe la 8 dimineata, ne oprim la o bancuta sa mancam ceva. Tot atunci imi dau seama ca genunchiul stang incepe sa-mi faca (iar) figuri. Grrr... de obicei se intampla pe vreme rece si la coborare, ce-o fi avand cu mine de nu ma lasa sa traiesc? Pe drum forestier??? Bun, ajungem in cele din urma la la cantonul forestier, unde ma hotarasc si eu sa-mi schimb sandalele cu bocancii. Tot acolo dam de un izvor cu apa carbogazoasa/feruginoasa, de unde umplem vreo 2 sticle. Cei de la canton, primitori, ne intreaba daca nu vrem sa ramanem acolo. Le multumim si le explicam ca ziua abia a inceput si ca noi ne-am propus mai mult... Incepem sa urcam spre Batrana. Incetisor-incetisor, ca pe mine din cand in cand ma seaca genunchiul stang. "Vezi daca nu-ti misti fundul cat e ziua de lunga din fata calculatorului ce patesti?" imi zic. Asa-mi trebuie... Las' ca pe viitor... In cele din urma ajungem in Poiana Batranei, incercam sa luam apa de langa stana din poiana si decidem ca totusi e mai bine sa o lasam balta pentru ca sursa de apa nu ne inspira incredere... continuam sa urcam, intram in padure pe un drumeag de caruta si dupa ce mai urcam nitel dam de o cireada de vaci... toate bune si frumoase, daca vacile alea n-ar fi avut cu ele si un taur. Taur care ne-a declarat imediat inamicul public numarul 1 si a inceput sa mugeasca si sa pufneasca furios. Ne retragem strategic si cireada se duce nitel in susul drumului. In asteptarea momentului cand drumul va fi liber desfacem doua conserve si servim si masa de pranz. Greseala noastra a fost ca am ramas cam in apropierea potecii, caci cireada a vrut sa coboare, cu tot cu taur, si taurul a inceput iar sa faca urat. Ne-am retras intre niste braduti, hotarati sa-l facem o leapsa printre copaci daca i s-ar mai pune pata pe noi. Din fericire n-a fost cazul, pentru ca cireada s-a decis sa coboare printr-o rapa, in directia opusa noua. Uf... Dupa ce punem rucsacii in spinare si o luam din nou la deal, ne ajunge din urma o caruta pe langa care mergeau doi ciobanasi si o pustoaica. Mana cereasca, pentru ca ne intreaba daca nu vrem sa punem rucsacii in caruta. Accept bucuros, pentru ca in felul asta genunchiul meu o sa aiba mai putin de suferit. In caruta mai era si un pui de ciobanesc... superb catelul, un alb imaculat. N-avea decat o luna si jumatate, dar era ceva mai mare decat un cocker adult in lungime si ceva mai inalt... Mergem dupa caruta si... simt o usturime undeva in spate, pe piciorul drept. In acelasi timp Bogdana spune "Au!" si Ionut zice si el ceva de dulce. Caruta deranjase un cuib de viespi... In cele din urma ajungem si pe Batrana, si pentru ca se pregatea de o ploicica ne hotaram sa punem corturile. Zis si facut, abia reusim sa le intindem si deja se infiinteaza primii stropi. Tocmai bine, tragem un pui de somn ca sa mai recuperam noaptea pe tren. Cand ne-am trezit se inseninase deja si soarele se pregatea sa apuna. Adunam niste lemne de foc (padurea era la mica distanta si lemn uscat era suficient), sapam o vatra si punem rapid de niste frigarui pe care Bebe, grijulie, le dichiseste dupa toate regulile artei. Mancam, apoi acoperim vatra la loc cu brazdele de iarba scoase de-acolo. Urmeaza somn de voie pana a doua zi dimineata. A doua zi ma trezesc si-mi verific genunchiul care nu da semne ca ar mai vrea sa ma supere. Strangem corturile, mancam, vremea e frumoasa, pornim cu gandul sa urcam pe Pietrosul. Din pacate, cam la o ora de la plecare genunchiul meu se face iar simtit, asa ca o luam spre tarnita La Cruce, pe un drum mai domol. Un fel de drum de caruta. Ajungem in tarnita si facem o pauza lunga, de vreo jumatate de ora. Dedesub se vede un laculet pe malul caruia se opate, aparent, pune cortul. Ajungem acolo si descoperim ca in linii generale tot terenul de langa laculet este mlastinos, mai putin un petic modest. Bun si ala... Tocmai cand terminam de intins corturile mai apare o pereche care se bucura ca ne-au gasit acolo, ca nu mai vazusera picior de om cam de multisor. Intind si ei un cort Salewa, la care eu ma uit lung... ce bine mi-ar prinde si mie, ca al meu, care nici macar nu e de marca, are 12 ani in spate... Se lasa noaptea, dam stingerea, iar spre dimineata incepe o ploicica serioasa. Nu-mi fac griji pentru Bogdana si Ionut, cortul lor e nou si nu ia apa chiar daca nu are supratenda, in schimb cortul nostru... scrasnesc din dinti si pun pe mine o pelerina de ploaie, dupa care ies sa mai intind tenda care s-a lasat nitel. Bun, dupa ce trag bine de el si-l intind ca lumea, apa inceteaza sa mai picure inauntru. Ma bag inapoi in cort si mai trag un pui de somn pana pe la 8 dimineata. Ne trezim si schimbam impresii despre noaptea trecuta. Evident, pe cei cu cortul Salewa nu i-a durut capul, in schimb Bogdana s-a lipit cu picioarele de tenda cortului si sacul ei de dormit a luat apa... Bun, a inceput ziua, ne hotaram ca azi, fie ce-o fi, sa urcam pe Pietrosul. Strangem, uscam corturile, impachetam totul si o luam la deal. Buhaescu Mare, Rebra, facem poze, vremea e cam innorata, iar cand incepem sa urcam pe Pietrosul sta sa ploua. Cand ajungem sus deja tuna amenintator, asa ca o croim la drum rapid spre cabana meteo. Pe la jumatatea coborarii cad niste stropi mari de ploaie. Daca ar fi continuat in acelasi stil probabil ca am fi fost uzi pana la piele in doi timpi si trei miscari, dar ploaia inceteaza. Coboram spre lacul Iezer, facem poze, ne minunam de frumusetea locurilor, gasim o tufa de rhododendron inflorita si o pozam (nu i-a trecut de mult vremea?), continuam drumul si ajungem la statia meteo. Meteorologul de acolo spune ca putem sa dormim acolo daca raman locuri libere, pentru ca s-ar putea sa plece trei insi de la televiziune. Cu cei trei ne intalnisem mai sus, aveau o camera video cu ei, acum meteorologul si inca vreo doi insi se uitau lung cum televizionistii zapaceau traseul si se trezeau in locuri din ce in ce mai imposibile... Meteorologul e cam acru, vorba lui preferata pare sa fie "daca va convine, bine, daca nu...". Ionut si Bogdana vor sa dormim in cabana, s-au cam saturat dupa ce sacul de dormit al Bogdanei s-a udat. Bun, ma rog, mei si lui Bebe nu prea ne convine dar ma rog... Seara, Bebe discuta cu sotia meteorologului si obtine promisiunea ca dimineata vom primi niste lapte de la vacile de la statie. Cand intreaba de pret, sotia meteorologului spune mirata "Pai... noi pe-aici nu vindem laptele... li-l dam vecinilor nostri." Adica cei de la administratia Parcului. A doua zi dimineata cand se duce Bebe sa ia laptele, afla ca pretul este de 20000 litrul. Ce face banul din om... Plecam cu un usor gust amar, dat de atitudinea cabanierului - chestia cu "daca va convine - bine, daca nu..." si de chestia cu laptele. Imi promit solemn sa-mi iau un cort ca lumea, ca sa nu mai am vreodata de-a face cu cabanele. Incepem sa coboram spre Borsa si observ stupefiat ca prin rezervatia stiintifica cineva a croit un coscogeamite drum forestier cu buldozerul. Urmele senilelor sunt inca vizibile, ploile din ultimele zile nu le-au sters inca. Fac poze, revoltat. Daca cineva este interesat si crede ca le poate folosi i le dau, chiar daca nu sunt la rezolutie formidabila (webcam-ul cu care le-am facut nu stie decat 640 x 480 maximum). Jnepeni dezradacinati, brazi rupti, toate pentru ca probabil meteorologul a zis cuiva de la primarie "Auzi, ia trage-mi si mie un drum ca lumea pana-n poarta cabanei, sa pot si eu sa imi aduc de jos cateva navete de bere... Ce spui? E rezervatie stiintifica? Las' ca-i mai dau aluia de pe buldozer inca doi litri de palinca si merge... nu stie nimeni...". Ajungem in Borsa, aflam de unde se poate lua o masina direct spre Sacel (autobuzul care vine la 3 fara un sfert din Baia Borsa) si incepe o ploaie... mama ce ploaie, daca ne prindea asta pe traseu era nasol... ne adapostim sub o streasina de chiosc si asteptam sa treaca. Intre timp, din lipsa de ocupatie, studiez jeep-urile si limuzinele luxoase ale proaspat imbogatitilor din zona. Geamuri fumurii, ma rog, tot tacamul (oare cum le-or fi trecut de RAR, ca nu se mai omologheaza geamurile fumurii?), ignora cu nonsalanta prioritatea de dreapta si orice reguli de circulatie... deja mi-e greata. In cele din urma soseste si autobuzul, ne asezam frumos la rand sa ne urcam si incepem sa fim imbranciti in toate partile. Localnicii se strecoara inaintea noastra, dau din coate, se imbrancesc intre ei, desi loc in autobuz e destul, ei erau uscati iar noi - uzi. Or fi zis ca pentru noi oricum nu mai conteaza. La un moment dat vad un barbat in dreapta mea, si remarc sub umeri, care abia se vedeau din inghesuiala, doua carje. Imi dau seama ca este invalid si-i fac loc sa treaca. O gospodina grabita se urca inaintea lui, dupa care vad ca nu mai merge si blochez drumul cu rucsacul, dupa care-l invit sa urce. Resemnat, imi multumeste si imi spune sa urc eu. "Lasati, ii spun, urcati ca altfel se urca altii." In cele din urma ne urcam intregul grup. Oare unde o fi bunul simt al omului din popor? ma intreb dezgustat. Ajungem in Sacel, mergem la gara, ne urcam in tren si ne prezentam in Bucuresti... pe 24 iulie. Acolo ii recuperam pe Paul si Vera, Ionut si Bogdana urmeaza sa se duca inainte la Portita, iar noi ne hotaram pentru un Crai in 3 zile. Asa ca ne imbarcam pe 26 in acceleratul de Brasov, schimbam cu personalul si ajungem in Zarnesti la ora 3 dupa-amiaza. Paul si Vera insista sa mergem cu un microbuz pana la Fantana lui Botorog, 15000 de persoana, la intoarcere aflam ca de la Gura Raului pana la Brasov cursa costa 20000... Bun, urcam, genunchiul meu se pare ca si-a intrat in forma pentru ca nu ma mai supara deloc, ajungem la Curmatura si punem corturile. Mai tarziu nitel urc pana la cabana, sa ma informez cum mai sta treaba pe-acolo. Vad anuntul cu "Dupa ora 23: 00 sala de mese se inchide", s-au mai schimbat mesele pe-acolo, in bar sunt cativa insi care beau bere si vorbesc la telefoanele mobile... am imbatranit eu in asemenea hal sau s-a schimbat prea tare atmosfera la Curmatura? Unde-s grupurile adunate in jurul chitarilor? Si ce te faci daca sunt unii care raman pe-afara si vor sa doarma in sala de mese? Nu stiu, parca ceva nu mai functioneaza pe-acolo. Pe 27 dimineata pe la pranz strangem corturile si o luam inspre Ascutit, cu gandul sa facem creasta nordica si sa coboram in Spirla. Urcusul merge greu pana-n Ascutit, Bebe se misca incet, se resimte si dupa febra musculara din Rodnei... se misca si mai incet pe creasta, unde sunt pasaje nitel mai expuse si rucsacul o dezechilibreaza. Asa ca pe la ora 7 dupa-amiaza eram in "La Om", unde intalnim doi insi ca doua flori, care plecasera din Spirla la ora 1 (ora pranzului!) si ajunsesera la ora aia pe creasta fara pic de apa, cu gandul sa ajunga in Diana. Le-am dat nitica apa si dupa asta i-am lasat in plata Domnului. N-ati citit de ei prin ziare? Mie-mi pareau nitel cam inconstienti... Ne decidem sa coboram spre Grind in loc de Spirla, pe Lanturi ar putea sa ne prinda noaptea la modul in care se misca Bebe. Coborarea spre Grind e imposibila. Direct spre vale, fara zig-zag-uri, nimic. In plus cam alunecam pe pamantul umed. Ce cap au avut aia care au facut poteca, de-au croit-o asa drept? Ajungem la refugiu, 5 minute pauza, genunchiul meu se comporta bine chiar si dupa coborarea asta criminala, ura, mi-am revenit!!! Plecam spre padure si spre izvor tot grupul, vrem sa punem cortul jos, nu sa coboram la apa si dupa aia sa urcam iar, chiar daca refugiul arata binisor (mai putin jeg decat ma asteptam). La intrarea in padure ratacim traseul si o luam cam prea in dreapta. Padurea este insa destul de rara, si in cele din urma ajungem la o stana. Ciobanul ne indruma inapoi in traseu, si punem corturile pe intuneric, intr-o poiana. In ziua urmatoare o luam prin Cheile Pisicii si Prapastiile Zarnestilor, apoi iesim la Gura Raului unde un microbuz ne duce pe 20000 pana-n Brasov, dar nu la gara ci la capatul troleibuzului, langa Bartolomeu. Luam acceleratul si ajungem in Bucuresti pe la ora 21. Mai avem 3 ore si ceva pana la acceleratul de Baia Dobrogea, care ne va duce la Portita. Schimbam in graba garnitura de bagaje, punem barcile pneumatice in rucsaci, trecem hainele la fete in rucsaci iar o pereche de rucsacei mici ii burdusim cu mancare. Ajungem la tren, aglomeratie cam mare, urcam si noi, si bagajele, reusim si sa atipim nitel pana la Baia Dobrogea. Ne dam jos, luam un "rechin" local (acelasi de anul trecut...), care ne duce pana la Jurilovca pe 200000 lei, dupa ce ne tocmim bine cu el. Initial ceruse 400000... Ajungem la debarcader, unde aflam ca pretul unei curse Jurilovca-Portita este 125000 la vaporasul statiunii. Numai dus. Intors - alti bani, alta distractie. Particularii ne duc cu 100000, dupa ce initial incercasera sa ne ia tot 125000. Incarcam bagajele in vaporas, mai luam si un bax de apa minerala la 2 litri si plecam. Odata ajunsi la Portita - surpriza... preturile au sarit extrem de mult. 28000 sticla de apa plata (!!!), 66000 sticla de Cola la 2 litri... sa le fie de cap... Punem corturile si stam vreo doua zile. In a doua zi provizia noastra de apa e gata inca de la pranz, ne-am deshidratat puternic in special in prima zi cand am pus corturile, munca in soare ne-a terminat. Apropo, multumesc celui care m-a invatat sa ancorez cortul cu PET-uri. A fost o chestie excelenta. Apoi - baie, soare, barcutele la apa pe canale, avem surpriza ca balta a fost concesionata si ca taxa de pescuit e de 90000 pe zi de om cu doua undite. Periodic, pe canal trec niste insi cu barci cu motor, care par porniti sa sperie tot pestele din balta. Ne intalnim si cu Bogdana si Ionut, care spun ca au discutat cu cineva din personalul complexului, care le-a spus ca politica este de eliminare a celor saraci si din patura de mijloc, astfel incat sa ramana clienti numai bogatasii. Ni se face greata si hotaram sa mergem la 2 Mai, unde putem sa ne permitem macar o ciorba de peste la terasa si niste hamsii cu mamaliguta si mujdei, plus berea aferenta. Asa ca joi, pe 31, punem coada pe spinare (ocazie cu care descopar ca un bat de la cortul meu a pleznit din cauza vantului puternic, si trebuie inlocuit) si ne stramutam cu arme si bagaje in 2 Mai... In 2 Mai punem cortul pe o mica faleza, marea e plina de alge moarte la mal, care-ti muta nasul... preturile convenabile, nitel cam inghesuiala dar probabil mult mai bine ca in alte statiuni de pe Litoral. Baie din barca pneumatica, soare, bere la terasa, si sambata seara (2 august) ne intoarcem in Bucuresti. Asta e, aualeu ce RT lung a iesit!!! Ma intreb cine o sa aiba rabdare sa-l citeasca pana la capat. Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate. Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor. Alte mesaje din aceeaşi discuţie:
Legături cu Ghidul Montan:
Autentifica-te sau
inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii
|
Membri: 29725
Autentificaţi: 0 Vizitatori: 622 |
© 1999-2024, Proiectul Alpinet Utilizarea site-ului şi a materialelor prezentate presupune acceptarea notiţei de copyright şi a regulilor de utilizare Copyright şi reguli de utilizare Despre noi | Publicitate | Întrebări frecvente | Contact |