Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: Cristian Bichis <c...@gmx.net>
Data: Luni, 29 Sep 2003, 23:01
Subiect: @ Autoritati, treziti-va! Genocidul de la Rosia Montana (Curentul)
Autoritati, treziti-va!
Genocidul de la Rosia Montana



Rosia Montana este cea mai veche localitate din Romania, fiind atestata
documentar de peste 1.870 ani. Considerata leaganul spiritualitatii
romanesti (n.r. - in minele din zona au fost gasite tablite cerate,
considerate "actul de nastere a poporului roman";), Rosia Montana este
cunoscuta ca fiind locul de unde dacii isi extrageau aurul. Atestata
documentar in februarie 131, sub numele de Alburnus Maior, Rosia este
locul unde au existat primele mine din Europa (n.r. - inainte ca Roma sa
existe). Cunoscuta mai ales ca fiind locul unde guvernatorul roman
Cotilus Bruda a fost aruncat in prapastie de catre fiul lui Decebal sau
zona unde au fost ingropate sicriele armatei lui Coshuth, Rosia Montana
este acum in pericol de a disparea din cauza proiectului nebunesc propus
de un aventurier. Considerat un adevarat genocid, proiectul de
exploatare a aurului din Apuseni este amplu comentat de media romaneasca
si de cea internationala, tinand cont de implicatiile grave pe care
acesta le poate avea in cazul in care va fi implementat. Astazi,
"Curentul" va incerca sa prezinte cateva dintre culisele si implicatiile
afacerii Rosia Montana, in speranta ca in al doisprezecelea ceas
autoritatile se vor trezi.

Culisele afacerii Rosia Montana

Controversata afacere Rosia Montana - nascuta si dezvoltata dupa o
complicata si ciudata "tesatura" de firme off-shore, l-a avut ca
initiator pe Frank Timis, roman nascut in 1964 in Borsa, fugit in 1981
in Australia dupa ce a absolvit o scoala profesionala de mecanici auto.
Condamnat de doua ori peste Ocean pentru posesie de droguri, Timis a
revenit in Romania in 94 ca reprezentant al unor investitori straini
care pusesera ochii pe "Cadrilaterul de aur al Romaniei" (n.r. - 500 km
patrati din Muntii Apuseni si Metaliferi). Extrem de abil si
bucurandu-se de bunavointa unor directori, directorasi sau chiar
ministeriabili, Timis a reusit sa incheie, dupa venirea in Romania, un
acord de cooperare cu RA a Aurului si Cuprului Deva, in vederea
valorificarii sterilului rezultat din exploatare. Ulterior, acel acord
s-a transformat intr-unul ce i-a permis "australianului" sa exploreze si
sa exploateze zacamintele aurifere din zona, prin intermediul a doua
firme mixte (n.r. - in care statul roman detinea 20%, iar o firma
off-shore a lui Timis - 80%). Asocierea, care i-a conferit lui Timis
drept de peemptiune asupra zacamintelor aurifere, a fost un secret bine
pazit de catre Timis & comp., pana cand acesta, dupa mai multe
"inginerii", a reusit sa preia concesiunile si licentele de exploatare
din zonele Rosia Montana, Bucium, Zlatna, Certej, Bolcana (obtinute,
initial, de firma de stat) catre firmele mixte si apoi sa le predea
firmelor care, la randul lor, controlau aceste entitati. Asa a reusit
Timis sa obtina de la guvern aprobarea de a concesiona, contra sumei de
trei milioane de dolari, o imensa cantitate de aur (evaluata la peste
trei miliarde de dolari), care asigura un profit de 3, 5 miliarde de
dolari. Suma din care statul roman se va alege cu doar 300 milioane de
dolari si cu un scandal international generat de genocidul
ecologico-social care este pe cale sa se produca la Rosia Montana - in
cazul in care proiectul lui Frank Timis va fi pus in aplicare.

Una dintre semnele de intrebare intervenite pe parcursul derularii
proiectului Rosia Montana - care vin sa intareasca aluziile vizand
subrezimea financiara a initiatorilor sai - a fost schimbarea repetata a
managementului Gabriel Resources. In februarie 2002 survine prima mutare
controversata: Ovidiu Tender (actual presedinte UGIR 1903, afacerist
cunoscut datorita sustinerii din partea unor oficiali ai institutiei
prezindentiale) este numit in functia de director executiv al Gabriel
Resources. Tot atunci, alaturi de el sunt adusi la sefia companiei alte
doua persoane. La vremea respectiva, conform raportului anual pe 2002 al
Gabriel Resources, cooptarea lui Tender in afacerea Rosia Montana a fost
motivata ca va aduce "lui Gabriel relatii adanci suplimentare in Romania
si expertiza in constructii". La peste un an dupa cooptarea lui Tender,
mai precis in mai a.c., dupa demisia in bloc, extrem de surprinzatoare,
a intregii echipe de conducere a Gold Corp., Frank Timis - "creierul"
afacerii - s-a retras de la sefia Gabriel Resources pe motiv ca este
ocupat cu alte afaceri. La vremea respectiva, demisionarii au sustinut
ca nu exista nici o legatura intre decizia lor si problemele financiare
cu care s-ar confrunta compania, insa au existat voci care au contrazis
informatia, subliniind ca bilantul Gabriel Resources arata ca are
disponibilitati bancare de 26 milioane de dolari, desi bugetul necesar
pe 2003 al proiectului Rosia Montana se ridica la circa 70 milioane de
dolari. Mai mult, aceleasi voci au comenetat ca demisia lui Timis ar fi
fost fortata de catre actionarii Gabriel Resources, care au dorit sa
evite un dezastru financiar al afacerii Rosia Montana. Lucru posibil
dupa arestarea olandezului Willem Matser - ofiter NATO acuzat ca ar face
parte dintr-o retea de spalare de bani proveniti din droguri, scandal in
care este vehiculat si numele lui Ovidiu Tender.

Greenpeace: asocierea de la Rosia, "exploatarea neocolonialista"

Desi initiatorii proiectului Rosia Montana au incercat pe toate caile
minimalizarea scandalului produs de oponentii implementarii proiectului
care va distruge inima Romaniei, acesta s-a internationalizat dupa ce
mai multe ONG-uri autohtone si straine au protestat pe langa importante
institutii europene si nord-americane, cerand stoparea proiectului. Insa
incercarile initiatorilor proiectului de a musamaliza scandalul s-au
dovedit a fi in zadar. Primul pas care a dovedit ca proiectul nu este
viabil a fost anuntul Bancii Mondiale de a nu se implica in finantarea
sa. Apoi a venit anuntul Greenpeace, care la scurta vreme dupa
retragerea Bancii Mondiale din afacerea demarata de Timis a remis celor
mai importante banci europene si nord-americane o solicitare de a refuza
cererile de finantare a investitiei de la Rosia. Apelul Greenpeace se
pare ca a avut efect, deoarece doua banci de renume, Raiffeisen Bank si
HVB, au raspuns pozitiv, iar altele si-au exprimat intentia de a boicota
finantarea ravnita de catre initiatorii genocidului de la Rosia, fara de
care nu vor putea finaliza distrugatorul proiect. Consecventa ideii de a
apara ecosistemul, Greenpeace a inaintat Consiliului Europei un raport
realizat de doi specialisti austrieci (prof. univ. dr. Peter Fisher si
asist. univ. dr. Alina Lengauer, ambii de la Universitatea din Viena) in
materie de legislatie europeana, cerand forului european semnarea unei
rezolutii care sa impiedice investitia. In raportul realizat de
specialistii austrieci se atrage atentia ca "metoda de extractie a
aurului prin cianurare incalca Directiva europeana referitoare la
protectia panzei freatice, iar stramutarea obligatorie a locuitorilor
din Rosia Montana contravine art. 8 din Conventia Europeana asupra
Protectiei Drepturilor si Libertatilor Fundamentale ale Omului.
Interesant este si faptul ca in acelasi document se atrage atentia ca
impartirea actiunilor din RMGC SA (80% Gabriel Resources, 20% statul
roman) "aminteste de exploatarea neocolonialista", atata vreme cat
asocierea ar fi trebuit sa se incadreze in propunerile Comisiei ONU
referitoare la corporatiile transnationale (n.r. - formula de
repartizare a drepturilor rezultate din exploatarea resurselor naturale
este 15% - societatea straina si 85% - statul care poseda zacamintele).

UNESCO sta cu ochii pe guvern

Proiectul propus de Frank Timis a strarnit si reactia parlamentarilor
din Comisia Comuna Speciala privind efectuarea unei analize asupra
proiectului de dezvoltare miniera Rosia Montana. Tinand cont de faptul
ca majoritatea motilor nu agreeaza proiectul (n.r. - se va decoperta
total zona Rosia Montana, se vor stramuta circa 2.000 de persoane, adica
740 case individuale si 138 de apartamente, opt biserici, noua cimitire,
scoli, se vor distruge importante vestigii dacice etc.), luand in calcul
pozitia exprimata de premierul Adrian Nastase ("proiectul Rosia Montana
nu constituie o prioritate";), parlamentarii au cerut SRI si SIE "puncte
de vedere in legatura cu investitia". Insa pana acum nici SRI, nici SIE
nu au reactionat, desi erau abilitate sa o faca (daca tinem cont de
culisele afacerii demarate de Timis la Rosia Montana). In schimb,
sensibilizata de asociatia Alburnus Maior (n.r. - fondata in septembrie
2000, care cuprinde 300 de familii din zona, reprezentand aproximativ
1.200 de persoane, fiind sprijinita de alte peste 5.000 de persoane care
se opun proiectului), a reactionat Organizatia Natiunilor Unite pentru
Educatie, Stiinta si Cultura, care in iunie a.c. a comunicat, prin vocea
subdirectorului general pentru cultura, Mounir Bouchenaki, ca "UNESCO
impartaseste pe deplin ingrijorarea privind acest sit care este
intr-adevar de o importanta speciala, dat fiind faptul ca este un
complex arheologic unic de galerii miniere romane", subliniind totodata
faptul ca UNESCO a comunicat aceste aspecte autoritatilor romane inca
din februarie 2003. Chiar si bisericile istorice maghiare din Ardeal
(Romano-Catolica, Reformata si Unitariana) au protestat fata de proiect,
in iulie a.c.: "Declaram cu fermitate ca proiectul prezinta un grav
pericol, realizarea lui urmand sa aiba consecinte catastrofale. (...) Nu
exista garantii in privinta conservarii si pastrarii celor enumerate si
nici in privinta realizarii acelor masuri pretentioase si deosebit de
costisitoare pe care proiectul le formuleaza in privinta protectiei,
respectiv reabilitarii finale a mediului", declara oficialii celor trei
biserici, care spun ca nu vor parasi Rosia Montana "pana in momentul
disparitiei ultimului suflet din comunitatile noastre".

Academia Romana spune "nu" proiectului

Proiectul demarat de RMGC a starnit reactia vehementa a Academiei
Romane, care, prin vocea celor mai ilustre voci ale culturii si stiintei
autohtone, a atras atentia ca realizarea afacerii propuse de
aventurierul Frank Timis & comp. reprezinta un adevarat genocid. Fara a
insista pe luarile de pozitie a mai unor academicieni vizavi de
realizarea efectiva a proiectului RMGC, iata cateva dintre
considerentele pentru care Academia Romana este impotriva realizarii
efective a proiectului RMGC. In primul rand, academicienii au aratat ca
in cazul in care proiectul va fi pus in aplicare, "padurile pe o
suprafata extinsa vor fi inlaturate, prin taieri rase, ceea ce va
imprima zonei un pronuntat caracter de desertificare. (...) Vor fi
influentate profund ciclurile biogeochimice locale, ceea ce va marca
inceputul unor modificari ale regimului precipitatiilor, regimului
termic, circuitului maselor de aer, precum si aparitia si intensificarea
proceselor de eroziune a solurilor (...), vor disparea cele mai multe
specii de plante si animale din zona, unele rare, vulnerabile sau
periclitate". Mai mult, documentul elaborat de Academia Romana sustine
ca "in conditiile de relief accidentat, depozitarea cantitatilor mari de
roca dislocata creeaza pericolul alunecarii acestor halde - adevarate
avalanse de steril - care distrug totul in calea lor", astfel ca "va
exista un permanent pericol al poluarii apelor din rauri si a celor
freatice cu cianuri provenite fie din infiltratii in sol - infiltratii
care contamineaza apa potabila -, fie prin fisurare sau ruperea
digurilor (...). Aratand ca "exploatarea, prin explozii provocate cu un
amestec de nitrat de amoniu si motorina, va avea consecinte negative nu
numai asupra stabilitatii versantilor si a holdelor de steril, ci si
asupra locuintelor pastrate in acea parte a localitatii neafectata de
activitate", academicienii au insistat pe faptul ca "Muntii Apuseni vor
suferi influente puternic distructive", deoarece "tehnologiile
preconizate de RMGC, care au la baza utilizarea cianurilor pentru
solubilizarea minereului si extragerea aurului, nu se aplica nicaieri in
lume in zonele cu densitate apreciabila a populatiei (...), degradarea
cadrului natural si toate consecintele negative mentionate, in cazul
demararii proiectului de la Rosia Montana, sunt confirmate si de alte
situatii asemanatoare din Europa (...). Exista un curent puternic
european impotriva acestui tip de exploatari". Insistand si pe
componenta istorica a zonei, raportul Academiei Romane cere
autoritatilor revizuirea "cu exactitate a descarcarilor de sarcina
arhelogica care au fost emise in anii anteriori", deoarece "in 2001 a
fost acordata o descarcare de sarcina arheologica pentru cateva sute de
hectare, desi zona efectiv cercetata n-a depasit patru hectare".
Interesant este ca academicienii au aratat autoritatilor ca "amenintarea
distrugerii vestigiilor arheologice prin proiectul RMGC a atras atentia
peste hotare, dand ocazia unor campanii de presa care (...) sunt departe
de a fi benefice Romaniei. Actiunea de contestare externa va continua,
chiar se va intensifica, cand se va trece la distrugerea zonei".

(O. Z., B. S.)
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii METALIFERI - Rosia Montana  
Muntii METALIFERI - Zlatna  
Muntii METALIFERI - Comuna Bucium  
Muntii METALIFERI  
Muntii GARBOVEI  
Muntii SEMENIC si Munceii NEMANULUI  


Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii