Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Busteni - Stina Zamora

Bookmark and Share

 
Busteni-Culmea Zamora-Cantonul Zamora-Virful Baiutu (Zamora)-Stina Zamora


Obiective: vf. Zamora, sectorul nordic al Munţilor Baiului. Timp necesar: 3-4 ore. Marcaj: cruce roşie care duce în staţiunea Cheia (va fi folosit parţial). Aceesibil în orice anotimp.



Traseul poate fi început de la gara Buşteni sau de pe stânga Prahovei, din cartierul Zamora. În primul caz se urmează drumul ce pleacă din şoseaua naţională în stânga şi care intersectează calea ferată la sud de gara (circa 100 m). Se coboară uşor spre stânga şi după 3-5 minute se ajunge la podul peste Prahova. În stânga, pe un stâlp, se află o săgeată cu îndicaţia nSpre cantonul Zamora 2 ore". Traversăm Prahova şi urcăm uşor spre sud-est (dreapta). După circa 150 m ajungem în dreptul intrării la sanatoriul de boli nervoase, îl depăşim şi imediat drumul se ramifică; de aici începe excursia în a doua situaţie. Noi însă vom urma drumul neasfaltat ce merge prin spatele caselor, în pădure. Deşi de la plecare n-am realizat decît 8-10 minute, este bine să ne întoarcem privirea pentru a Cuprinde o parte a panoramei Buştenilor. Către nord se observă confluenţa dintre apele Văii Cerbului (vin dinspre nord-vest, din Bucegi; pe vale se înşiră o buna parte a vilelor şi locuinţelor din oraş) şi ale Prahovei; în ultimul plan se văd versanţii împăduriţi ai Clăbucetului Baiului (stânga) şi ai Piciorului Văii Seci (dreapta), printre care Prahova şi-a tăiat un mic sector de defileu. Spre vest, ca într-un mare amfiteatru natural, se desfăşoară albia şi terasele joase ale Prahovei, cu o mare parte a oraşului (sectorul central); în planul secund, pe un vast tăpşan format din unirea conurilor de dejecţie ale văilor ce coboară din Munţii Bucegi, se profilează noile construcţii ale Buştenilor, între care şi telecabina; în spatele acestora se impune grandiosul abrupt al Bucegilor de sub vârfurile Caraiman şi Coştila.

La marginea pădurii, drumul forestier se bifurcă. Traseul nostru este cel care se desfăşoară spre dreapta. Celălalt merge în stânga, în bazinul Văii Fetei (traseul 9). La început vom urcă uşor printr-o frumoasă pădure de conifere, pe deasupra caselor din cartierul Zamora; după circa 10 minute înregistrăm prima schimbare a direcţiei (către SE); urmează, după încă 5 minute, o nouă modificare (spre E, în lungul versantului drept al văii Măturarului, pe care suim, mai greu, încă 10 minute). Se traversează valea (spre S) peste un podeţ de lemn, se trece pe lîngă rampa de gunoaie a oraşului (rămîne în dreapta). Aici există um stâlp cu săgeţi îndicatoare (spre Buşteni l/2 oră; spre valea Doftanei 5½ ore; spre cantonul Zamora l½ ore). De asemenea, se observă şi un drum care vine din dreapta. Acesta, după ce descrie o buclă, se desfăşoară pe la margineapădurii până în Zamora. Noi însă vom Urma drumul din stânga, care începe să urce pe versantul drept al vail Zamora. Din loc în loc, printre arbori se zăreşte versantul stîng al văii. Sectoarele cu pantă mai lină altemează cu pante ceva mai mari. După 80-90 minute de la plecare întâlnim o bifurcaţie. În dreapta coboară pe circa 800 m un drum forestier care se înfundă. Cel de al doilea urcă pieptiş în stânga, descrie cînci serpentine la capătul cărora se vede cantonul silvic Zamora (20-25 minute). În vecinătatea acestuia întâlnim o nouă bifurcaţie - în stânga drumul care merge la cantonul silvic (5 minute), iar în dreapta cel care urmăreşte culmea Zamora. Traseul continuă pe cel de al doilea; el iese din pădure după 2 minute. Se ajunge la stână. De aici şi până la vf. Zamora (Băiuţu) se pot urmări două variante. Prima urcă pe poteca marcată până la culmea Zamora şi de acolo către dreapta, până la stâlpul îndicator de sub vf. Zamora. A doua varian tă urmează drumul forestier. Acesta se desfăşoară sub creastă cu 100-150 m, prin păşune, şi la circa 50-100 m deasupra pădurii. Continuăm traseul pe drumul forestier care urcă ceva mai susţînut şi după încă 10 minute ajungem la stâna a doua. De aici, panta scade treptat, se traversează mai multe ravene pu-temic adincite în versănt şi din care curg şuviţe de apă cu debit bogat. Aici recomandăm un popas, atît pentru odihnă şi alimentare cu apă, cît şi pentru a admira splendida panorama a Bucegilor şi cadrul mînunat pe care îl oferă Zamora la obârşie. O panorama frumoasă asupra văii Prahovei se deschide spre SV, prin despicătura văii Zamora. În ultimul plan se pot vedea Muntele Gurguiatu, şaua Păduchiosu, vf. Vânturişu, Vârful cu Dor, hotelul Alpîn Cota 1400, Fumica, Piatra Arsă, Jepii, iar în faţa acestora o parte din Sinaia şi Poiana Tapulul. Spre S şi Într-un plan apropiat apar Muntele Cumpătu, fundul văii Zamora, iar către SE şaua Băiutu (unde ajunge drumul), apoi la dreapta vf. Baiul Mic şi (în spate) vf. Baiul Mare.

Reluăm traseul; pantele mai aceentuate altemează cu pante mai line. După câteva coturi şi după 25-30 minute se ajunge în şaua Băiuţului. Pe ultima porţiune, pe stânga, se vede un alt drum care vine de sub vf. Zamora şi se uneşte cu acesta în şa. Drumul pe care l-am urmat continuă spre sud, de-a lungul culmii principale, ocolind vîrfurile Baiul Mic (V) şi Baiul Mare (E). Din şa, punctul termînus al ascensiunii, pot fi urmărite, în afara abruptului Bucegilor, cul-mile din sectorul central al Doftanei. În nord zărim vf. Băiuţu (Zamora), apoi către dreapta o culme prelungă, uşor ondulată, orientata vest-est (Muntele lui Petru), cu mai multe stâne pe lîngă care trece poteca marcată spre Doftana; într-un plan mai îndepărtat (peste culmea Petru), se profilează mai multe vârfuri din care cel ascuţit este Unghia Mare. În prim-plan, în dreapta (spre est), se vede valea împădurită a Băiuţului şi apoi cea a Prislopului. Pentru a întregi ansamblul peisagistic este necesar a urcă (în cîteva minute), pe una din potecile de vite, clina sudică a vârfului Băiuţu (Zamora), de unde, prin culoarul văii Prislop, se pot zări către est gospodarii din localitatea Teşila, o parte a culmilor de pe stânga Doftanei ce coboară spre vest, din vârfurile Radila şi Clăbucet (Muntele Grohotiş).

De aici, traseul poate fi continuat în mai multe variante: 1) spre Doftana, fie pe poteca marcată (4 ore) pe plaiul Orjogoaia (traseul 1C), fie pe văile Băiuţu - Prislop, în 3½ ore (traseul 17); 2) către Prahova, peste vf. Dutca şi culmea Sorica, în 21/2-3 ore (traseul 10); pe muntele Cumpătu, în 3 ore (traseul 7) sau spre sud, pe creasta principală, până la Secăria, în 5-6 ore (traseul 18).


ComentariiFara comentarii
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii