Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Predeal - Azuga

Bookmark and Share

 
Predeal-Cabana Clabucet-sosire-Cabana Clabucet-plecare-Cabana Girbova-Varful Clabucetul Taurului (1520)-Azuga


Obiective: culmea Clăbucet, cabana Gîrbova. Timp necesar: 3-3½ ore Marcaj: triunghi albastru Aceesibil în orice anotimp; mai dificil iarna, în secţiunea finală.



Acest traseu este uşor de parcurs, cu posibilităţi multiple de continuare a drumeţiei spre regiunile limitrofe. Poate fi străbătut în ambele sensuri, efortul mai mare depunându-se în prima parte a excursiei. Se recomandă totuşi plecarea din Predeal, întrucît ascensiunea la cota maximă se face pe parcursul a două etape, iar punctul de pomire se află cu aproape 100 m mai sus în Predeal (1040 m la gară) faţa de Azuga (950 m).

Traseul poate fi început de la gura pârâului Puriştoaca (0,8 km sud de gară), urmărind şo-seaua care duce la cabana Clăbueet-Sosire. În dreptul pîrtiei de schi există un stâlp de marcaj cu săgeată pe care sunt trecute următoarele îndicaţii: 10 minute până la cabana Clăbucet-Sosire (peste secţiunea finală a pîrtiei); ll/2 oră până la cabana Clăbucet-Plecare (urmărind pîrtia de schi) şi 2 ore până la cabana Gîrbova. Pentru ascensiunea la cabana Clăbucet-Plecare se pot alege două variante: prima în sensul îndicaţiei de pe săgeată, cea do a doua urmărind un traseu paralel cu telefericul, pe poteca de la baza stâlpilor. În prima situaţie se urcă la început ceva mai susţinut, pe parcursul a 6-10 minute, o pantă de 15-20 grade, până la terasa cabanei Clăbucet-Sosire. Printre molizi, în dreapta, se zăreşte instalaţia schiliftului. După cîteva momente de re-laxare reluăm traseul pe la margineapădurii. Imediat, pe cel de al doilea stâlp al înstalaţiei de iluminare a pîrtiei de schi, zărim un panou cu indicaţii asupra pîrtiei de schi (lungime 2 400 m; denivelare 400 m; dificultate medie). Lîngă el există şi o săgeată (spre cabana Clăbucet-Plecare 1 oră; spre cabana Gîrbova 1½ oră). Urcăm şi în dreptul celui de al cincisprezecelea stâlp se deschide în pădure o poteca lată de 1,5-2 m. Pe un molid, în dreapta, apare şi marcajul triunghi albastru. Urmărind poteca, vom urcă circa 20 minute prin pădure; sectoarele cu panta uşoară altemează cu porţiuni în care aceasta depăşeste 150. Din pădure se va ieşi în sectorul care leagă partea superioară a pîrtiei de cea înferioară.

Până în acest loc, mulţi turişti folosesc poteca ce se desfăşoară prin margineapîrtiei de schi. Pe aceasta, suişul este ceva mai dificil, întrucît panta depăseşte adesea 20 grade. După 40 minute de la plecarea de la cabana (îndiferent de variantă) se ajunge în secţiunea mijlocie a pîrtiei, la capătul căreia întilnim şi punctul superior al liniei de teleschi. Se impun cîteva minute de relaxare după efortul depus, când se poate admira, spre nord, splendida panorama a celei mai mari părţi din oraşul Predeal.

Reluăm traseul pe sectiunea superioară a pîrtiei, abătîndu-ne către stânga. Se trece pe lîngă punctul de plecare al celui de al doilea schilift; se urcă o diferenţă de nivel de circa 100 m în 15-20 minute, pe o pantă de 20-35 grade. Pe parcurs, în stânga, se desprind două pîrtii de schi cu grad de dificultate sporit. Către capătul pîrtiei, panta se domoleşte treptat. Încă un mic efort şi se ajunge la staţia de teleferic şi de aici la cabana Clăbucet-Plecare.

În a doua variantă de ascensiune traseul se continuă de la stâlpul cu săgeată, pe şosea, până la staţia de plecare a telefericului, iar de aici în lungul văii Teascului, pe un drum forestier. După circa 150 m, drumul se bifurcă, traseul desfăşurându-se pe cel orientat către sud (în faţa) pe încă 400-500 m. La capătul lui se vede un versant în pantă generală de circa 300 pe care se începe ascensiunea propriu-zisă. Până la baza versantului se poate ajunge şi pe o poteca. Ea pleacă de la stânga staţiei de teleferic, suind uşor printre pâlcuri de puieţi de brad şi molid. În amândouă variantele, până la baza versantului se fac 10-15 minute. De aici, timp de 40-60 minute, versantul se urcă coninuu, poteca şerpuieste pe lîngă stâlpii telefericului, iar sectoarele lungi, cu panto de peste 30 grade, sunt întrerupte de altele mai scurte, cu pante ce nu depăsesc 15 grade. Pe parcurs se trece pe lîngă două platforme şi staţii de obser-vaţie a circulaţiei telescaunului. Aici, privirea cu-prinde spre nord privelisti din cele mai alese: Predealul de la hotelul Orizont (stânga) până pe culmea Cioplea; în spate, Masivul Postăvaru; în dreapta, peste coroana fagilor, pot fi zărite valea Timişului şi creasta Muntilor Piatra Mare. Pentru turiştii care preferă telefericul, aceasta secţiune a traseului poate fi parcursă în maximum 30 minute.

De pe platforma din jurul cabanei Clăbucet-Plecare se desfăşoară privelisti admirabile spre masivele limitrofe. Se impune însă şi o recunoaştere a principalelor culmi, vârfuri, văii ce pot fi văzute de aici. În vest remarcăm panorama oferită de abruptul estic şi nordic al Munţilor Bu-cegi. les în evidenţă vf. Caraiman şi vf. Coştila (cu staţia releu de televiziune), la dreapta valea Cerbului, apoi Colţii Morarului, Valea Moramlui (prin despicătură, în spate, se zăreşte vf. Omu), Muntele Bucşoiu (pare cel mai înalt datorită apropierii), iar în spatele lui o parte a Munţilor Ţigăneşti. În faţa acestora observăm mai multe culmi joase, bine împădurite (Clăbucet, Grecu, Clăbucetul Baiului). Către nord-vest, aceste culjni continuă, fiind străbătute de bazinul Rîşnoavei, în lungul căreia se vede o parte a şoselei ce duce la Pârâul Rece. În spatele lor şi spre nord se văd Munţii Postăvaru cu Muchia Cheii (alba datorită calcarelor) în stânga şi vârful principal în centru, apoi despicătura văii Timişului şi Munţii Piatra Mare. O frumoasă perspective se deschide şi de pe latura estică a hotelului, de data aceasta către Munţii Neamţului. Spre nord şi în ultimul plan apar Munţii Piatra Mare, de la care, către noi, se vede culmea Cocoşului (împădurită, cu un torent pe mijloc); la dreapta acesteia apare vârful Retevoi (împădurit, cu poieni la baza) ce acoperă partial culmea cu poieni Tigăile-Clăbucetul Mare. Urmează, în continuare, în ultimul plan (si la dreapta), şirul vârfurilor cu poieni din Munţii Neamţului, aflate la peste 1 500 m; ele încep cu vf. Turcu, dincolo de care se află vf. Paltinu (ca o cupola; sub el se vede poteca), şaua Paltinu (de sub ea, către vest, valea Turcului) şi o culme ceva mai înaltă, cu două vârfuri ascuţite - cel din dreapta fiind vf. Neamţu (1923 m - altitudinea cea mai ridicată din masiv). La sud de acesta se desfăşoară culmea Pîraie-Ştevia, o şa adincă la obirşia pârâului Unghia Mica, vf. Rusu şi vf. Un-ghia Mare (ca o creastă). Din toate acestea coboară către vest, spre Azuga, văi separate de culmi aproape paralele, cu versanţi împăduriţi. Valea Azuga se află în spatele culmii Clăbucetul Azu-gii (în vârful principal, 1585 m, poiană). În faţa acesteia, în prim plan, este valea Limbăşelului. Către sud-est şi sud se văd, în ultimul plan, imediat după vf. Unghia Mare, mai multe culmi joase (Muntele lui Petru). Spre S şi SV urmează culmea mai înaltă Cazacu (sub ea, un mănunchi de ravene, torenţi convergenţi spre baza) şi vf. Urechea. Printre ele, în ultimul plan, poate fi zărit vf. Baiul Mare. În faţa acestora, într-un plan mai apropiat, se impune Clăbucetul Taurului (cu baliză), obiectivul principal al traseului, la dreapta căruia, în zare, apar valea Prahovei şi sectorul sud-estic al Bucegilor (Fumica-Vârful cu Dor).

De la staţia Clăbucet-Plecare, privind spre Clăbucet-Sosire, în dreapta (către nord-est) se desfăşoară o poteca lată, marcată cu cruce albastră, care duce la cabana Susai. Traseul este lesne de parcurs, coboară uşor sau depăseşte denivelări mici până întîlneşte o poteca lată ce urcă pe valea Puriştoaca (cruce roşie, bandă roşie). De la plecare şi până la intersecţie, traseul se parcurge în 20-30 minute. De aici urmează încă 15-20 minute de urcuş până la cabana Susai, de unde marcajul continuă pe interfluviul de pe dreapta Azugii, coboară în albia acesteia şi urcă pe Clăbucetul Mare, la cabana Renţea (circa 3-3½ ore).

Reluăm traseul stabilit şi de la cabana Clăbucet-Plecare coborîm timp de 20-30 minute până la cabana Gîrbova. La început străbatem poiana de la sud de hotel, poteca avind pantă mica. După cîteva minute, coborîşul se aceentuează, păşunea se îngustează, apărînd ca un culoar în mijlocul pădurii de conifere. Trecem de un mamelon, după care urmează două povînişuri separate de o pantă mai lină. Pe ultima secţiune dinainte de cabana se văd din nou vârfurile Cazacu şi Clăbucetul Taurului, iar în dreapta panorama Bucegilor (scetorul Coştila-Bucşoiu).

De la cabana Gîrbova, situată în şaua de la nord de Clăbucetul Taurului, se poate coborî în 30-40 minute în valea Limbăşelului, pe un drum de căruţă ce pleacă din spatele cabanei (în est). De la cabana Gîrbova continuăm traseul la Clăbucetul Taurului (numit local şi Piţiponcu). Timp de aproape 40 minute se urcă până la vârf o diferenţă de nivel de 180 m (în trei sectoare cu pantă de peste 30 grade, separate de două por-ţiuni în care aceasta nu depăşeşte 15 grade). La capătul celui de al doilea povîniş, poteca, cu mar-caj ceva mai slab, continue în pantă uşoară pe versantul vestic al muntelui, pe la marginea pădurii. Se poate merge pe ea, dar sugerăm părăsirea ei şi ascensiunea până la vârf. Aici, panorama largă urmărită de la cabana Clăbucet-Plecare poate fi revăzută şi întregită cu noi elemente peisagistice, îndeosebi către sud. În aceasta direcţie pot fi urmărite cursul Azugii în aval de cotul pe care-1 face în dreptul confluenţei cu pî-râul Unghia Mica, apoi continuarea culmii Urechea spre vest, prin Sorica. În spatele lor, în ul-timul plan, se zăreşte vf. Cumpătu.

De la vârful Clăbucetul Taurului se pleacă spre sud-vest, coborând cîteva minute, până se reîntâlneşte poteca cu marcaj triunghi albastru, în margineapădurii. Se merge pe o pantă mica circa 150 m, după care se întră în pădure pe direcţia vârfului Coştila. Lăstărişul bogat şi lipsa marcajului împiedică identificarea imediată a traseului. Se coboară în pantă aceentuată o diferenţă de nivel de circa 150 m. Pe arbori apar şi unele semne silvice (benzi roşii). Se întră treptat în pădurcă de conifere (molizi şi brazi tineri), unde poteca se lăţeşte. După aproape 20 minute de la reluarea traseului de pe vârf, pan la scade şi trece timp de 5-10 minute printr-o pădure de brazi, după care iese într-o poiană aflata pe Pla-iul lui Moş Mihai, situală la 1 150 m. Se văd către vest, pe deasupra pădurii, Munţii Bucegi între vârfurilc Jepi şi Bucşoiu. În poiană, în stânga, se poate admira un splendid exemplar de molid înfrăţit, Se traversează poiana şi se trece printr-o pădure dc amestec (domină fagul) timp de 5-6 minute; traseul continuă pe culme, depăşeşte o poteca, apoi o linie electrică. Treptat, începe să se zărească oraşul Azuga (depozitul de şampanie); panta creşte uşor şi după încă circa 10 minute se intersectează un drum forestier care urcă spre est, pe versantul drept al Azugii. Se poate coborî pe el în centrul oraşului sau se poate continua poteca, spre vest, prin pădurcă de molizi, pe lîngă un punct de captare a apei (dreapta). În stânga. printre arbori, se văd fabrica de bere şi fabrica de postav. leşim la marginea orasului pe poteca, în dreptul restaurantului din şoseaua naţională (V), sau pe aleea care schimbă direcţia de deplasare spre SE, până în centrul orasului.


ComentariiFara comentarii
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii