Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Distrugeri pe Valea Vaserului : News

Bookmark and Share

Distrugeri pe Valea Vaserului - Thu, Jul 10, 2003, 9:44 am, visited 10776 times


Daca pre '89 pelicanii erau vinati pt. a nu concura neloial " pestii", adica activistii de partid-vinatori de frunte, azi vinatorii sint linia II-IIIa a fostilor activisti la care se adauga hoarda braconierilor "ocrotiti" de militia cosmetizata-n politie.

Pe valea Vaserului nu se intimpla nimic altceva decit pe alte vai din MM si aiurea (SV, BN de ex.) Adica versantii sint defrisati "metodic", resturile vegetale (ragalii, buturi nedespicabile, ramuri si, trist dar adevarat, virfurile arborilor cu un dimetru de sub 20-25 cm) sint lasate vraiste-n parchete, uneori, mai ales in locurile vizibile de catre nedoritii "ochi", se mai planteaza, de multe ori se tracteaza busteni prin plantatiile abia initiate, distrugindu-le, daca n-o fac turmele de oi/capre, seceta, uneori ploile torentiale/grindina.
TAF-urile puternice, aproape de nici un relief neimpiedicate sa acceada in parchete, au suplinit cu succes lipsa carosabilului auto-forestier pe Vaser, legaturile imense de arbori sint tarctate pe versanti, s-a creat astfel o intreaga hasura de drumuri, flora din etaj inf. e distrusa, tractarea bustenilor prin albie spre rampele de debitare-sortare-incarcare in vagoneti inclusiv in perioada depunerii icrelor nimiceste pastravii si alte specii, rumegusul deversat in curs patrunde-n branhiile pestilor scapati cu viata, acestia mor incet neputind face schimburi oxigen/CO2
Pescuitul cu cabluri electrice/baterii de acumulatori de la autocamioane, TAF/tractoare, carbidul lansat in bulboane etc. contribuie la distrugerea a ceea ce a mai ramas...pina ce vreo viitura teribila de primavara/toamna matura totul din cale, milul, resturile vegetale, anrocamentul distrugind ceea ce a mai ramas
Astea le stie orice specialist silvic/de la ape/mediu etc dar DEGEABA!
Nu comentez de TAF service-urile unde gasesti piese de schimb, anvelope, pet-uri de la ulei, filtre etc. Alteori senilate abandonate, cabluri ruginite -rupte...
Prefectul Bechis, ed fapt!, nu are nici u merit in stoparea deversarii rumegusului in albiile vailor Viseu, Ruscova, Repedea, Iza, Cisla, Negoiescu etc.
Semnalul de alarma a fost tras in urma cu vreo 2 ani de Aurel Ctin Ilie care vazuse, ca specialist -Min.al Mediului, ceea ce e de fapt in MM Istoric, ulterior Prefectura MM a inceput sa verifice cine are gater, citi (majoritatea) ilegal, cine /unde depoziteaza marginile /resturile nevalorificabile, imensele cantitati de rumegus rezultat...
Insist INUTIL de fapt, mergeti doar pe DN 18 si vedeti, fotografiati, de la Dealul Hera -Petrova-Leordina-Viseu de Sus-Borsa-Pasul Prislop-Sesuri...si daca vreti colateral, prin Ruscova-Repedea-Poieni de Sub Munte, Baia Borsa-Moisei -Valea Izei...va veti convinge ca nu-s rau intentionat si nici nu fabulez
Creasta Cocosului nu e mai afectata de vandalisme decit Parcul National Mtii Rodnei. M-am intrebat, retoric, cine o fi fost consultat si apoi avizat ref.la noua linie electrica ce merge dinspre DN18 B. Sprie- via Drumul Mariutii-pe sub Secatura-Creasta Cocosului-Taurile Chendroaiei...spurcind zona? Abia crescuse plantatia de molid ca a si fost defrisat un larg culoar in ea pt. a crea spatiul liniei electrice der inalta tensiune ("optimizarea investitiilor" se numeste asta!)
De vulturi am scris/sesizat nu o data. Prin anii 60-65 linga B.mare, pe Valea Borcutului, adica la 5 km de urbe, locul pitoresc-arid-stincos numit Tighieru, exista o fam.de vulturi. Vinatorii AJVPS B. Mare i-au impuscat, impaiat si pus in vitrina "pt. a fi vazuti de mai multi cetateni". Risu' curului, nu? Din pacate foarte adevarat. In Mtii MM, viitorul alt Parc National (binisor defrisat/spurcat!) sau Mtii Rodnei, merg sistematic de pe la 10 ani. Niciodata n-am vazut insa vulturi. Cel cazut la Strimtura in toamna 2001, ciomagit de-un satean care crezuse ca vrea sa-i mince gainile, salvat de un padurar, dus la Dir. Silvica MM, transferat in primavara lui 2002 la Casa Laborator Izv. Dragos-Valea Hotarului-Pietrsoul Rodnei, o fi venit dinspre Ucraina. Incercarea de salvare a dat gres. Solo intr-un areal braconat intesn, in lipsa de naturale resurse de hrana, nici nu avea cum sa supravietuiasca.

Petru Lucian Goja
Cătălin Olteanu


Connections with the Mountain Guide:
Muntii RODNEI - C.F.R. Borsa  
Muntii RODNEI - Valea Negoiescu  
Muntii RODNEI - Poiana Borsa  
Muntii RODNEI - Pasul Prislop  
Muntii RODNEI - Valea Baia  
Muntii RODNEI - Compl.Turistic Borsa  
Muntii RODNEI - Oras Borsa  
Muntii RODNEI - Varful Repede  
Muntii RODNEI  
Comments
Fără foto GHEORGHIU PAUL, Thu, Jul 10, 2003, 4:57 pm

Acesta e doar unul dintre motivele pentru care cei care iubesc muntele si inteleg cum functioneaza un sistem ecologic ar trebui sa se organizeze si sa creieze un organism national de supraveghere a tuturor zonelor naturale de interes national, un organism independent, neatasat de nici o entitate politica sau guvernamentala. Internetul face acest lucru cu mult mai posibil azi decat in urma cu zece ani. O astfel de organizatie ar putea atrage o multime de membri si astfel ea poate deveni un instrument de influentare al factorilor politici si administrativi atat la nivel local cat si guvernamental central. Multe dintre distrugerile mentionate in acest articol nu sunt neaparat produsul relei vointe, ci al ignorantei. O astfel de organizatie ar putea contribui prin brosuri informative, prin articole publicate in presa locala, prin adunari publice, mitinguri de popularizare a problemelor ecologice, prin emisiuni realizate pe toate posturile de televiziune existente la educarea cetatenilor implicati in exploatari forestiere, a celor care traiesc in aceste zone sau viziteaza aceste locuri de o frumusete unica, a liderilor politici si administrativi, a elevilor, studentilor si a tuturor celor interesati de viitorul tarii si sub acest aspect. Odata constituita aceasta organizatie, poate ca ar fi util ca membrii ei fondatori sa contacteze organizatii similare cu traditie si cu experienta in acest domeniu, cum ar fi Sierra Club, o organizatii cu sedii in America si Canada, deosebit de puternica si de temuta de politicieni si de industriasi deopotriva. Sunt absolut convins ca cei de la Sierra ar fi mai mult decat dornici sa ajute o organizatie similara din Romania. De ce o astfel de organizatie ecologica are o putere atat de mare in America? Pentru ca dincolo de miile de membrii activi ea are o audienta de milioane de oameni care sunt extrem de interesati de mediul inconjurator. La vremea alegerilor, Sierra are un cuvant de spus referitor la pozitia unor candidati referitor la probleme de ecologie iar alegatorii vor reactiona conform raportului facut public de Sierra. Asadar, sunt multe lucruri care se pot face, dincolo de a observa, care e un inceput necesar dar doar un inceput.

Login or register to comment

The news are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.