Brasovul in alt fel de date : Ştiri

Temperaturile
Luna cea mai rece a anului este februarie, pe culmile alpine, unde temperatura medie scade la -11.10 C, şi ianuarie în munţii mijlocii şi în depresiuni, cînd se înregistrează -4.50 C şi respectiv -5.30 C. De remarcat faptul că în această lună şi în general în sezonul rece, fundul depresiunilor este la fel de rece ca şi înălţimile de peste 1.000 m, temperaturile fiind mai moderate în zonele de relief de 700 - 1.000 m altitudine.
Vara, temperatura aerului este pozitivă; luna cea mai caldă este iulie, încălzirea aerului este mai intensă şi temperatura depăşeşte 180 C.
În anotimpurile de tranziţie, primăvara şi toamna, temperatura se menţine la 10-120 C. Cele mai mari creşteri termice interlunare au loc primăvara, între lunile aprilie şi mai (depăşesc 50 C), iar cele mai mari scăderi se produc toamna, între octombrie şi noiembrie (peste 60 C).
Actualele „căderi“ de minus 26-280C constituie excepţia aproape... anuală!
Stratul de zăpadă
Durata medie anuală creşte o dată cu înălţimea: 55.2 zile la Bod, 70.8 zile la Braşov, 118 zile la Predeal şi peste 210 zile pe culmile montane înalte.
Vegetaţia
Particularităţile reliefului, climei şi solului imprimă vegetaţiei de pe teritoriul zonei Braşov o serie de caracteristici locale. Distribuţia altitudinală a climei se reflectă în zonalitatea pe verticală a vegetaţiei. Dacă munţii înalţi şi mijlocii sînt îmbrăcaţi cu masive păduri de răşinoase, pe cei joşi dominante sînt foioasele.
Fauna şi elemente cinegetice
În linii mari, fauna se repartizează după formele majore de relief şi după mediu - terestru sau acvatic. Exemplare rare populează în special formele împădurite ale reliefului înalt. Dintre toate elementele faunistice, mamiferele prezintă cel mai mare interes cinegetic şi ştiinţific.
În desişurile pădurilor de munte se află mult mai multe efective de animale decît în zona alpină. Vegetaţia forestieră adăposteşte numeroase exemplare de urşi carpatini, cerbi, căprioare, mistreţi, lupi, vulpi, veveriţe, iar ca element de valoare cinegetică deosebită - rîsul. Lumea diversă a păsărilor include vulturul pleşuv, acvila de piatră, cocoşul de munte, ciocănitoarea, potîrnichea şi fazanii (colonizaţi).
Dintre reptile se pot menţiona: vipera comună, şopîrla de munte, tritonii de munte. În apele de munte este nelipsit păstrăvul, în cele de deal trăiesc lipanul, mreana, ştiuca, somnul şi numeroase alte specii, iar în unii afluenţi ai Oltului din cadrul depresiunilor se găsesc crapul, lipanul şi moioga.
Rezervaţii şi monumente ale naturii
Puţine zone ale ţării reunesc o atît de mare diversitate de peisaje, formaţiuni geologice şi paleontologice, elemente valoroase de floră şi faună. Alături de nenumăratele monumente istorice, arheologice, folclorice, potenţialul turistic al Braşovului este sensibil ridicat de o serie de plante şi animale rare, ocrotite în rezervaţii cît şi de unele elemente de relief sau ale stratului geologic. Substratul geologic se reflectă adesea în relief prin formele pe care le dă. Ele prezintă atît un interes ştiinţific, ca elemente geologice în explicarea diferitelor procese de evoluţie a reliefului, cît şi unul turistic, educativ, prin frumuseţea sub care apar.
Tîmpa reprezintă nu numai un punct de atracţie pentru turişti, ci şi un "laborator" pentru oamenii de ştiinţă. Printre rarităţile floristice ce cresc pe Tîmpa, importante sînt: crucea voinicului, obsiga bîrsană. Pe versantul sudic, uscat şi însorit, se dezvoltă petice de stepă unde cresc colilia, iacintul sălbatic originar din stepele răsăritene şi multe specii calcifile.

(Monitorul Expres, 12.02.2005)

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii