Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

[a] Reteaua Ecologica Pan-Europeana (1) : Ştiri

Bookmark and Share

[a] Reteaua Ecologica Pan-Europeana (1) - Joi, 10 Mai 2007, 9:27, vizitată de 1078 ori
[Ştire preluată de pe Alpinet2k]


De la: Peter Lengyel <l...@yahoo.com>
Data: Joi, 10 Mai 2007, 8:54
Subiect: [a] Reteaua Ecologica Pan-Europeana (1)
Reteaua Ecologica Pan-Europeana (1)

Intre octombrie 2006 si aprilie 2007, am participat la 4 intalniri internationale strict focalizate pe Reteaua Ecologica Pan-Europeana/ PEEN Pan-European Ecological Network (Strasbourg, Istanbul, Budapesta si iar Istanbul). In ideea ca pregatim o conferinta nationala despre acest subiect, am incercat sa conturez o imagine actuala asupra temei, idei, atat pareri personale cat si informatii prezentate la intalnirile mentionate, sistematizate intr-o forma cat de cat coerenta.

Aveti mai jos o sinteza despre situatia actuala a retelelor ecologice in mediul natural, politic si cultural in care si Romania este parte. Este important sa vedem contextul, sa cunoastem oportunitati, bune practici si situatii care au dus la efecte negative, astfel incat sa putem invata din experianta altora si a nu repeta aceleasi imbecilitati pe care omul le-a mai facut.

Retele ecologice de la teorie la lipsa de practica

Suprautilizarea economica a resurselor naturale (paduri, ape, vanat, peste, spatiu disponibil, energie eoliana, combustibili fosili etc), duce la o subminare a capacitatii de functionare a ecosistemelor naturale. Daca se intrece un anumit nivel de agresiune, economia umana in permanenta dorinta de a creste veniturile duce inevitabil la subminarea resurselor, ceea ce duce la subminarea suportului pe care civilizatia noastra se bazeaza in existenta ei. Pentru a contracara fragmentarea si suprautilizarea, un pas fundamental este crearea in teren a unei retele ecologice functionale.

Oamenii, ursii si planificarea teritoriala. Specialistii in dezvoltare, au ajuns sa regandeasca directiile strategice, incercand sa impace cresterea economica si conservarea biodiversitatii intr-un mod credibil. Atat timp cat totul ramane la nivel declarativ, eventual cu exemple marunte pozitive intr-un ocean de degradare a substratului natural, este evident ca este nevoie de o schimbare de paradigma. Planificarea regionala inseamna intelegerea dinamicii proceselor, intelegerea relatiilor si interdependentelor, si stabilirea valorilor la care tinem deoarece supravietuirea noastra nu este posibila in lipsa lor.

Aceasi suprafata de teren este dorita de agricultori, de cei care doresc sa dezvolte infrastructura si de cei care doresc sa pastreze valorile naturale si coerenta ecologica. In acest proces competitiv, se poate castiga pastrarea valorilor naturale, dar in general se pierde interesul major pe termen lung, de pastrare a substratului ecologic, in fata interesului minor momentan, de creare de parcari si terenuri de golf. Cand avem un conflict, inseamna ca vorbim despre problemele existente.

Interese economice intra in conflict cu interesul conservarii biodiversitatii, iar deciziile afecteaza aria pe termen lung, astfel ca o reconstructie ecologica este foarte costisitoare, fiind mai probabila a se produce odata cu degradarea civilizatei care si-a distrus substratul natural. Cum se poate face designul viitorului, la scara larga a planetei, sau mai redusa, la nivel european ori a Romaniei? Stabilirea axelor strategice este evident de o importanta cruciala, altfel totul este adaptare la momentul de fata, fara vreo directie concreta. Planificrea trebuie sa includa si loc pentru schimbarile neprevazute, spre exemplu in urma cu un secol nu se stia de dimensiunea posibila a schimbarilor climatice Oamenii sunt parte a ecosistemelor, supravietuirea civilizatiei depinzand implicit de functionarea retelelor ecologice, a ecosistemului regional sau global

Desigur, cei care lucreaza pentru conservarea naturii, vad ca biodiversitatea este foarte importanta, dar pentru a avea efecte, ei trebuie sa reuseasca sa isi impuna parerea in fata altor interese, in cadrul procesului de planificare teritoriala. Procesul este complicat, datorita conflictul de interese dintre diferitele autoritati si grupuri de interese care sunt implicate in planificare, unele interesate de rezultate pe termen lung (protectia mediului), altele de a face ceva pe termen scurt (asfaltare), combinate cu diferente dintre capacitatea de influentare a procesului pe baza unor diferente de ordin economic/ influenta politica, capacitate de a aloca bani pentru lobby sau pentru prezenta media

Care sunt bazele legale internationale? Disparitia speciilor, destructurarea ecosistemelor naturale, este calea prin care ne taiem craca de sub picioarele civilizatiei noastre. Exista multe exemple de disparitie locala a unor specii, ca rezultat al fragmentarii habitatelor, iar unele specii au disparut din cauza noastra, de pe intreaga Planeta. Importanta biodiversitatii este recunoscuta pe plan politic, si se incearca oprirea degradarii ei din cauze antropice, a fragmentarii habitatelor (spre exemplu prin dezvoltarea infrastructurii de transport) combinat cu schimbarile climatice.

Pentru a asigura introducerea aspectelor legate de conservarea biodiversitatii in planificarea teritoriului, din punctul de vedere al coerentei procesului, substratul ecologic si cel politic sunt la fel de importante. Pentru a intelege unde ne pozitionam pe scena internationala, este necesara cunoasterea contextului mai larg, pe plan stiintific si politic. Protejarea ariilor naturale se presupune a fi realizata pe mai multe planuri care se suprapun partial, de la nivel global la altele regionale:

-globale: CBD (Conventia asupra Biodiversitatii), Ramsar (Protejarea Zonelor Umede), Rezervatiile Biosferei (UNESCO) etc,
-UN-ECE Environment for Europe / Mediu pentru Europa, (PEBLDS / Pan-European Biological and Landscape Diversity Strategy, si reteaua PEEN / Pan-European Ecological Network)
-Consiliul Europei (Emerald / Conventia de la Berna)
-Uniunea Europeana (Natura 2000 / Directiva Pasari si Directiva Habitate)
-transnationale/ regionale: Conventia Carpatica, Conventia Alpina, Coridorul Verde al Dunarii, Green Belt etc

De la CBD la Ramsar, Berna si la Bonn, Conventia Alpina, Conventia Carpatica, diferite conventii legate de regiunile marine, se observa o dezvoltare rapida pe plan politic, dar de aici pana la operationalizarea acestor instrumente, la implementarea in teren a obligatiilor asumate, este o cale lunga.

Evolutia protectiei in timp se poate caracteriza prin trecerea de la infiintarea de arii protejate, la sisteme de arii protejate, la retele ecologice in care ariile protejate mari sunt legate prin coridoare functionale. Exista la nivel global cca 150 de programe de retele ecologice, dintre care cca 50 sunt in Europa. Majoritatea acestor retele sunt in faza de planificare, dar cand se ajunge la implementarea pe teren, se ajunge de multe ori (sau totdeauna?) la dificultati. In Europa, la nivel international, in faza de planificare sunt retelele: Emerald, Natura 2000, Pan European Ecological Network (PEEN), Econet, Green Corridor Network etc. Exista si initiative regionale, cum este Coridorul Verde al Dunarii Inferioare sau Green Belt care pastreaza valorile ce au ajuns protejate de cortina de fier.

Esenta unei retele ecologice pan-europene ar fi gasirea solutiilor pentru a contracara fragmentarea, pentru a pastra conectivitatea, a reduce impactul uman, a integra protectia valorilor naturale in planificarea teritoriului, si a interactiona din partea protectiei mediului in mod rezonabil cu cei interesati de alte tipuri de folosire a terenului. Se fac planuri urbanistice, altele pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, altele de mediu, dar este nevoie de integrarea lor intr-un sistem coerent de abordare a spatiului disponibil, in care fundamentul sa fie pastrarea functionalitatii ecologice a teritoriului, a spatiului geografic.

Pe baza informatiilor din teren, este relativ usor sa faci designul pe hartie sau pe substrat electronic, pentru retele de arii protejate. Din cauza 1. conflictelor de interese intre sectoare, 2. a resurselor financiare foarte limitat alocate pentru protejarea mediului si 3. a suportului politic concret de un nivel insatisfacator, este mai greu sa transpui teoria in practica, sa implementezi, sa faci managementul de zi cu zi, monitorizarea rezultatelor si a schimbarilor, sa implici oamenii din teren, fara de care este nerealista orice actiune de protectie.

In principiu, in procesul de realizare a unei retele ecologice, trebuie sa se clarifice nevoile, abordarea strategica, apoi sa se treaca la implementare/ management, iar mai apoi la un management adaptativ, in care se invata din greselile inevitabile.

Care sunt atuurile noastre? Comparativ cu vestul continentului nostru, biodiversitatea din est este incomparabil mai bine pastrata, mai naturala, mai bogata in specii, cu populatii mai viguroase. Totodata, desi exista substratul favorabil in teren, conexiunea eventual existenta intre arii protejate din Romania este preponderent rezultatul unei coincidente, unei apropieri spatiale, dar din pacate inca nu sa ajuns la nivelul de intelegere care sa faca posibila crearea unor retele coerente de arii protejate, legarea ariilor majore prin coridoare.

Pastrarea pe termen lung a ecosistemelor functionale in cadrul unor retele ecologice nationale, este mult mai realizabila in est, decat in vestul calcat de tavalugul civilizatiei. In vest, exista jalnice proiecte de reconstructie ecologica, spre exemplu a unor marunte zone umede pentru re-crearea carora se investesc sume exorbitante, milioane de euro pe cativa zeci de metri, iar cand apare o libelula, fericirea celor implicati in proiect este la apogeu; orice om rezonabil vede insa ca aceasta reconstructie ecologica este praf in ochi, atat timp cat costurile sunt exorbitante, si atat timp cat zona din vecinatate este un urias desert antropic.

In Romania, zilnic vor veni poate 5-10? milioane de euro din fondurile UE, dar cat din acestea va avea efecte negative si cat efecte pozitive asupra mediului? Cate persoane bine pregatite sunt disponibile si au (au avut?) sansa sa participe la programare, si ce influenta au ei asupra directionarii acestor axe pline de proiecte. Putem oare gasi calea spre crearea unei Retele Ecologice Nationale functionale, sau biodiversitatea din Romania va cadea prada betonarii, asfaltarii, desecarii, canalizarii, mineritului, poluarii, acoperirii cu parcari, terenuri de golf, hoteluri, platforme industriale, depozite, hipermarketuri, arii cu agricultura intensiva, plantatii monoculturale de arbori cu crestere rapida, ca semn al faptului ca declaram politic cat de mult ne intereseaza biodiversitatea si viitorul copiilor nostri, dar practic suntem incapabili de a intelege esenta propiilor cuvinte?

Peter
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor.



Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii

Ştirile sunt preluate ca atare de la sursele menţionate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor.